2,915 matches
-
Întâlneam în fiecare zi la cantină un tânăr slăbuț, foarte fin, cu o figură de intelectual, care se uita lung la mine, dar nu îndrăznea să mi se adreseze. Eu pe atunci eram cochetă și aveam două paltoane - unul de stofă și unul de blană - , amândouă prefăcute din două foste mantouri elegante ale mamei, pe care le alternam. Îmi schimbam mereu și pieptănătura. Am aflat ulterior că tânărul Marius Ralian a crezut că eram două. Două surori care semănau foarte bine
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
contracost. De multe ori, colegele împrumutau una de la alta o bluză ori o rochie mai nouă sau mai frumoasă (pe atunci nu se purtau pantaloni). Eu nu mi-am cumpărat nimic, întrucât hainele erau făcute de o croitoreasă din sat, stofele fiind destul de ieftine. În cei patru ani de studenție, am purtat un palton raglan verde, care după doi ani a fost întors pe dos și a mai ținut încă doi ani. Zâmbesc când scriu aceste lucruri și constat că nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai bine; la plutonul de comanda focului eram recunoscut ca cel mai bun ,,calculator” (denumire dată pentru cel care primea coordonatele țintei și ale bateriei de tunuri și calcula unghiul și direcția de tragere). Dar asta nu conta, nu aveam stofă de soldat care execută orbește ordinele așa cum se cerea. Din contră, era o corvoadă pentru mine să merg în ritm cu ceilalți și stăteam la coada plutonului acolo unde sergentul vedea mai greu că nu țin pasul cu ceilalți. Din
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ovăz în valoare de 241.600 lei, 49.000 kg. porumb în valoare de 490.000 lei, 5 cai, 26 oi mari, 5 porci grași și 2 vite mari în valoare de 208.000 lei, apoi obiecte de îmbrăcăminte, paltoane, stofă, pânzeturi, în valoare de 302.500 lei, diferite alimente în valoare de 102.000 lei Valoarea totală a materialelor ridicate se ridică la 1.504.700 lei pentru care comandamentul diviziei a lăsat un proces verbal». sau «Prin ordinul preturii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
55.000 lei, perele obișnuite - 60.000, prunele brumării - 64.000, strugurii - 140.000, brânza telemea - 300.000 lei, în piața Obor s-a cerut în 14 august, preziua reformei monetare 1.200.000 lei pe kilogram. Un metru de stofă în Lipscani - 1.200.000 lei, dar s-a cerut până la 18.000.000 lei, un metru de mătase costa oficial 1.500.000 lei, dar nu se găsea decât la negru cu 6.000.000 lei, etc. Existau negustori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stăteau la discuție și o porneau, călăuziți de-un ideal, pe jos, către Bellu. Pînă la Bellu, cîntau, pe străzile mai lăturalnice, cîntecele „lui Nichita“, cădeau și spărgeau sticlele pe care le aveau în buzu narele paltoanelor (și sugeau apoi stofa, în încercarea de a salva ce se mai putea salva), se pișau la artezienele de pe Victoria Socialismului (gest de care erau mîn dri, considerîndu-l de maximă disidență) și, ajunși în cimi tir, erau fugăriți de cîini. În cele din urmă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
atunci nu a mai aflat nimic despre tatăl meu biologic. În aceste condiții mama, fiind însărcinată, s-a hotărât să se întoarcă și ea, ca toți cei cunoscuți, în România. A reușit să treacă granița maghiară mituind grănicerul ungur cu stofă englezească iar la granița română a mituit grănicerul român cu palincă ungurească. Ajunsă în România fără acte, a fost arestată, urmând să fie judecată de Tribunalul militar pentru trecerea frauduloasă a graniței și acuzată în același timp de spionaj Mama
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
această pricină, ca și din pricina iernii foarte friguroase, fu pus să se îmbrace, să se încalțe și să-și pună ceva pe cap. Astfel îl lămuriră să accepte două haine gri de postav foarte gros și o beretă din aceeași stofă, un fel de căciulă. În acea vreme era foarte dornic să vorbească cu alții despre cele spirituale și să găsească persoane înzestrate pentru aceasta. Capitolul IV PELERINUL LA IERUSALIM (februarie 1523 - Postul Mare 1524) Stările sufletului 35. Se apropia timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din Puglia (Italia). Toate acestea se petreceau în toiul iernii: era foarte frig și ningea. Pelerinul nu purta alte veșminte decât niște nădragi de pânză groasă care-i ajungeau până la genunchi lăsându-i picioarele goale, ceva încălțări, un pieptar de stofă neagră ros de tot pe la umeri și o manta scurtă și jerpelită. 50. Ajunse în Veneția la jumătatea lunii ianuarie 1524. De la șplecarea dinț Cipru, călătorise pe mare toată luna noiembrie, decembrie și o parte din ianuarie. În Veneția, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe mare toată luna noiembrie, decembrie și o parte din ianuarie. În Veneția, unul din cei doi care-l găzduiseră înainte de plecarea la Ierusalim îl întâlni și-i dădu de pomană cincisprezece sau șaisprezece giuli 1 și o bucată de stofă, pe care o împături de mai multe ori, punându-și-o deasupra stomacului, din cauza frigului puternic. O nouă direcție După ce Pelerinul înțelese că nu era voința lui Dumnezeu ca el să rămână în Ierusalim, cugetă în sine și se întrebă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
multe ori m-am gîndit să scriu ceva inspirat de personalitatea directorului Sorescu. Evident, n-ar ieși nimic spectaculos. Directorul Sorescu e un tip echilibrat, despre care toți vorbesc ca despre o capacitate tehnică. Dar ceea ce-i mai important e "stofa" din care este croit: are simplitatea și naturalețea pe care doar adevăratele valori o au. Reușesc să prind liftul. Intru, închid ușile, apăs pe butonul pentru etajul doisprezece și mă întorc spre oglinda de pe peretele din spate al liftului, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
paisprezece fără douăzeci de minute. Numai de Teona nu-mi arde mie acum! Cred că o parte din membrii Biroului Executiv s-au și adunat... La cine să mă mai duc?! O, dac-ar fi directorul Sorescu aici! El are stofă de "domn", și-ar fi găsit două minute libere să mă asculte; are, înainte de toate, știința de-a te asculta, dar ghinionul meu! e plecat. Cine ar putea să mă mai ajute? Brîndușa Roman, inginera-șefă a combinatului! gîndesc eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
OM... Mi-a urat noapte bună și a plecat. Vorbise ca Doamna Ana, dar mai cumpătat, pe un ton ferm, aproape rigid; parcă-mi păruse rău că pierdusem atîta vreme visînd la ea. Femeia de la mansarda blocului Yanis avusese altă stofă; se supăra adesea că nu-mi îndeplineam planul la lectura marilor capodopere ale literaturii, că mai trăgeam chiulul la vreun spectacol de operă ori de balet sau uitam pașii la dans, mai ales mișcările nervoase din La Cumparsita, singurul tangou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
piață; și brânza e expusă în cantități enorme; ulei peste tot, și untură, marmelada cu 180 de lei, untul cu 580, orezul cu 170. Foarte ieftin, dar banii lipsesc. Lumea foarte elegantă, vezi mai multe haine de blană decât de stofă, însă eu sper ori să se termine cu asta, ori să purtăm toate. [...] Duminică, 7 martie [1948] După ce am scris cartea poștală duminicală, am să pălă vrăgesc nițel pentru pura plăcere de a vorbi cu tine, cu ră suflarea tăiată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cele două țigări în fotoliu - ritualul de seară. În timpul ăsta am savurat cartea ta poștală. Mă opresc la chestiunea taiorului tău gri pe care îl porți de patru ani și care nu mi-a plăcut niciodată, fiindcă mi se părea stofa prea banală pentru tine. Atunci mi-a venit să plâng. Îți jur că, dacă lecțiile continuă cum par să fi început, eu am să fiu cea care îi va trimite Chr[istianei] bani ca să-ți cumperi unul de stofă pariziană
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
părea stofa prea banală pentru tine. Atunci mi-a venit să plâng. Îți jur că, dacă lecțiile continuă cum par să fi început, eu am să fiu cea care îi va trimite Chr[istianei] bani ca să-ți cumperi unul de stofă pariziană bună și elegantă. Draga mea, ai ce-ți trebuie? La urma urmelor, ești fericită că te afli la Paris? Cu siguranță, nimic și nimeni n-ar fi putut contribui atât de mult la îmbogățirea sufle tului tău, ca ultimii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
40)"/>. Se lăsa libertatea „provinciilor creștine” de a alege forma și culoarea semnului dezonorant. Mai ales după Conciliul de la Arles (1235), În Franța și Italia s-a Încetățenit purtarea unei rondele (fr. rouelle, lat. rota), a unei bucăți rotunde de stofă galbenă, ca semn infamant pentru evrei. Miniaturile din epocă Îi prezintă purtându-și stigmatul la centură. La Începutul secolului al XIV-lea, În cartea sa Practica [inchizitorului], Bernard Gui - care oficia la Toulouse - explica forma acestui semn prin forma ostiei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din seria Capricii intitulată Por linage a Ebreos = Pentru că sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p. 49)"/>. Pentru mai multă siguranță, În secolul al XV-lea, bărbații evrei au fost obligați să poarte, pe lângă Judenhut, și rondela de stofă galbenă (rota). Conform unui decret papal din 1257, evreicele erau obligate să poarte fie un văl cu două dungi albastre (oralia), fie o pălărie cornută (cornalia), fie clopoței la poalele rochiilor - un stigmat sonor, asemănător cârâitoarelor pe care le foloseau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
girant al Comunității evreilor din Dorohoi, comunică Federației, cu privire la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în decretul-lege pentru constituirea stocului de îmbrăcăminte în interes social că, „nu există nici 5% din populația evreiască care are posibilitatea de a cumpăra efectele ce trebuie predate. Stofe și ghete nu se găsesc în magazine. Este necesară o statistică corectă de la biroul populației pentru că este impusă populația foarte săracă. Cerem predare în bani. Prin înștiințarea nr.456 din 27 octombrie 1941 conducerea Comunității a înștiințat populația evreiască asupra
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
printre care Alexandru Iliescu (Ignat) care, în 1931, s-au deplasat clandestin la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo (lângă Moscova), via Berlin. La Berlin, Alexandru Iliescu Ignat și ceilalți Kominternisti români au primit o mică bucată de stofă, pe care și-au cusut-o în interiorul pantalonilor, în care se află ascunsă următoarea atestare pentru autoritățile vamale sovietice: Legitimație. Tovarășul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o sumă de până la 20 de dolari. Legitimațiile ascunse în bucată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care și-au cusut-o în interiorul pantalonilor, în care se află ascunsă următoarea atestare pentru autoritățile vamale sovietice: Legitimație. Tovarășul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o sumă de până la 20 de dolari. Legitimațiile ascunse în bucată de stofă semnată de secretarul Departamentului pentru Relații Internaționale al Komintern, erau opera unui anume Fritzmann. Delegația Kominternisiilor Români, printre care și Alexandru Iliescu Ignat, a rămas pentru câteva zile la Berlin, înainte de a se deplasa către granița sovietică. Tuturor membrilor li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
schimbare a atitudinii cadrelor, pretenții mai mari, tendință de insubordonare? M. M.: Tendițe de insubordonare nu, dar pretenții mai mari da. Eu făceam adunări destul de dese cu ei. De exemplu, un subofițer: "Domnule locotenent-colonel, noi de ce nu avem echipamentul din stofă mai bună?" Al subofițerilor era de o calitate mai slabă. I-am spus: "Măi, băiete, fă-te ofițer, măi, dacă vrei haine mai bune!" "Păi, vrem și foi de drum la clasa I!" "Fă-te, dom'le, de clasa întâia
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
eu 1,72 cm "încălțat".) Costumul era acceptabil, iar prețul și mai și, doar 700 de lei, o "pleașcă"! L-am probat, jumătatea mea s-a arătat mulțumită, am plătit și înainte de a pleca l-am întrebat pe vânzător dacă stofa "rezistă la tăvăleală", gândindu-mă că altul nu voi putea cumpăra prea curând. Acesta m-a liniștit, spunându-mi cu un aer profesional: Nici o grijă, mulți ospătari din București au luat așa ceva de la noi și n-am primit nici o reclamație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de cineva care pusese afine În el), mama pornea Într-un lung tur de cules ciuperci. Spre ora cinei, putea fi văzută ieșind din adâncurile nebuloase ale unei alei din parc, mica ei siluetă, Într-o pelerină cu glugă, din stofă de lână maro-verzuie, pe care nenumărate picături de umezeală o prefăceau Într-un fel de ceață plutind În jurul ei. În timp ce se apropia pe sub copacii care picurau și mă zărea, fața ei căpăta o expresie ciudată, mâhnită, care ar fi putut
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]