2,376 matches
-
Revista "Columna" - depozitar de marcă al receptării literaturii și culturii finlandeze 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica și Ion Stăvăruș, sprijiniți de profesorul Lauri Lindgren. În felul în care a fost concepută, publicația a fost printre puținele publicații de genul acesta care apar în cadrul unui lectorat din străinătate. În primele opt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
maniera de a înregistra informațiile prin kanji. O piedică în calea răspândirii scrisului în rândul populației a constituit-o, însă, pânza de mătase, extrem de scumpă, care era principalul suport material pe care se aplica tușul, până la inventarea hârtiei. Aceasta, rezultatul strădaniilor demnitarului chinez Tsai Lun din jurul anului 105 î.H., era un material nou, subțire, plat și poros, ușor de obținut în forme diverse, prin macerarea fibrelor vegetale de orez, cânepă, bumbac, spre deosebire de materialele asemănătoare confecționate în alte părți ale lumii
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
au aceleași aptitudini în toate domeniile. Astfel, oricât ar exersa, cineva care nu are înclinații în realizarea unor figurine origami estetice și originale, nu va reuși să atingă performanțe notabile în domeniu. În acest caz, este important de apreciat munca, strădania, efortul depus și progresul înregistrat în timp. Încurajarea permanentă și susținută este un aspect esențial în formarea la elevi a unei atitudini pozitive și tolerante. Este vorba, deci, de calitatea îndrumării. Aceasta depinde în esență de încrederea acordată copilului, antrenat
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
diferențieri în aprecierea rezultatelor elevilor în funcție de performanța atinsă. De obicei, diferențierile defavorizează elevii cu performanțe mai scăzute, ceea ce are adesea consecințe contraproductive; să nu uităm că printr-o apreciere adecvată profesorul poate oferi, pe de o parte, o întărire pozitivă strădaniilor unui elev, iar, pe de altă parte, din cauza abilităților scăzute, unii elevi nu pot obține performanțe academice mai ridicate. Sancționați de atitudinea profesorului, ei își pot pierde încrederea în sine, pot deveni ținta ironiei celorlalți, pot fi izolați, fapt ce
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Artistul se lasă în voia tendințelor și a înzestrărilor sale pentru a se recupera reflexiv în momente de răscruce, doar acolo unde este strict necesar, în rest păstrând vie doar o auto-observație de fond, caracteristică unei cumințenii lucrătoare, a unei strădanii specifice condiției obișnuite a îndelungii exersări. El joacă cu sine însuși un joc al subtilelor angajamente și își îngăduie în exercitare aptitudinală exact atâta cât o permite alternanța noetică pe care o cere însăși materia îndeletnicirii sale. De aceea reflexivitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
despre o înclinație plasate întâmplător în angajările insolite ale esteticului, ci despre o adevărată putere pe care o presupune înzestrarea autentică, despre o capacitate integral stăpânită și condusă către plenara sa funcționare. Din partea conștiinței de sine se cere aici efort, strădanie și insistentă implicare (ca în dezvoltarea oricărei forme de educație), pregătitoare a momentului în care reflexia trebuie să se retragă în fața emergențelor constituite ale talentului. Creșterea acestuia din urmă implică o fază a investirii stăruitoare și nu anunță cu nimic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă mai mult involuntară, legată de natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă pentru influența trăirilor asupra stărilor sufletești, parțial, efectul acesteia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
capabilă să ne ducă la țintă. Deseori va trebui, în această situație, să înlăturăm instinctul involuntar. Mai ales în asemenea momente de cotitură, devenim conștienți de eul nostru real, prin faptul că ne îndreptăm atenția asupra ființei noastre interioare, asupra strădaniei noastre centrale și împrejurarea că această conștiință se ia pe sine însăși ca obiect poate însemna atunci un mare progres. Dacă ținem seama de eul real, stările totale sînt mai hotărîtoare decît cele individuale. Acestea din urmă pot să dispară
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
adaug cîteva. Respectul, melancolia, resemnarea, fidelitatea, bucuria cu-noașterii sînt stări totale, atunci cînd presupun o serie de experiențe de viață, trăiri de un gen mai mult sau mai puțin compus și intensiv. Ele sînt deosebite de efervescențele momentane și de strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut. Ele se pot folosi însă, în conflictul cu împrejurările practice, de asemenea funcții psihice, mai curînd elementare. Starea totală dominantă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
are pe a sa, vîrsta de mai tîrziu pe a ei; sau, poate despre o valoare de bază nu poate fi vorba decît într-o singură perioadă a vieții. Orice relație serioasă cu un lucru, cu un om, cu o strădanie (artă, știință, asistență umană, năzuință spre libertatea socială și politică) va da naștere, firește, unei organizări a vieții sentimentale, individuale își capătă locul lor determinat în economia psihică potrivit importanței ce le revine în afirmarea acelei relații. Sentimentele individuale pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
organizare în jurul unui interes dominant, sînt produse în constituția acestor sentimente modificări și nuanțe. În parte, direcția în care se desfășoară întreaga silință va căpăta influență asupra genului și gradului sentimentelor individuale în parte, interacțiunea lor, cînd se întîlnesc pe parcursul strădaniilor, le va conferi un alt caracter, pe care altmiteri nu l-ar căpăta. Mînia, de exemplu, va avea alt caracter cînd e de origine egoistă decît atunci cînd se naște din jignirea unui sentiment altruist și pe urmă apare într-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
judecățile despre bine și rău vor depinde de împrejurarea dacă această tendință este favorizată sau împiedicată. Interesează, înainte de orice, ca sentimentul total însuși să fie menținut în libertate și forța lui, pentru că apoi însușirile ("virtuțile") pe care le cere acea strădanie vor înceta involuntar. Dacă lipsește prospețimea și forța, e nevoie să fie propuse idealuri și stabilite obligații. Virtuțile, idealurile, obligațiile variază o dată cu sentimentul vital. Astfel, iubirii sau prieteniei, ca sentiment total, i se pretinde fidelitate și cinste, dragostei de patrie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cel ce-și înmulțește cunoștințele își amplifică durerea. Sufletul eroic simte însă plăcere chiar și în durere, fiindcă aceasta este un semn că tindem spre un obiect infinit și sublim, care trebuie și poate să fie un scop pentru o strădanie mereu reînnoită. Sufletul eroic preferă să cadă în luptă, ori măcar să-și simtă deficiența și imperfecțiunea în fața unui mare țel, decît să cîștige perfecțiunea, propunîndu-și unul inferior. Comparația cu Banchetul lui Platon ne arată deosebirea dintre gîndirea antică și cea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
surîde, cu acest prilej, se include în orice caz și pe sine într-însa. În fața marelui criteriu aplicat, dispare pînă la urmă contrastul acut dintre mare și mic. În cazul marelui humor, participăm noi înșine, cu întreaga personalitate și toată strădania noastră, la ceea ce-și găsește îndreptățire în vorbele poetului: "Chiar și cel mai mărunt lucru Se justifică în cununa vieții". x) Putem găsi un exemplu pentru acest aspect al pozițiai humoristice în poezia lui Kaalund "Plînsetul naturii". Natura tînjea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
seriozității, iar în humor, seriozitatea se ascunde în spatele glumei. Seriozitatea este condiționată pretutindeni de raportarea la o valoare: seriozitatea fixează un scop și pune în mișcare voința în direcția acestuia. În ironie, consimțim aparent la niște valori și la niște strădanii, dar ironistul face acest gest numai ca să-și păstreze liber teritoriul său în cazul ironiei pedagogice ca să dezlanțuie energia psihică la acei care se declară în favoarea acestor valori și scopuri. Faptul că în spatele seriozității se ascunde o glumă vrea să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
anumită tendință, un imbold și o capacitate de a aduna bucuriile și durerile vieții într-un sentiment total, pe care l-am putea numi, eventual, un sentiment sintetic, întocmai cum pe tărîmul voinței există o tendință de a grupa toate strădaniile într-o singură mare năzuință. Ceea ce numim, deseori cam pretențios, legi psihologice indică diversele forme și condiționări pentru acțiunea sintetizatoare. Cît privește formațiunile totale speciale, nu ne vom aștepta, după cum am obesrvat deja anterior, ca ele să se poată deduce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la care se oprește privirea noastră este, poate, totuși, începutul unei noi serii valorice. În limitare se vede însă măiestria și dacă pomii nu pot crește pînă la cer, statura lor poate fi totuși zveltă și frumoasă. Nu doar marea strădanie întîmpină îngrădiri și rezistențe; ele apar și acolo unde abia putem să ținem capul sus. Suferința își află drum și către cei ce duc o viață liniștită, fără să-și provoace soarta. Așa cum domnește peste cei drepți și peste nedrepți
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
duc o viață liniștită, fără să-și provoace soarta. Așa cum domnește peste cei drepți și peste nedrepți, durerea îi lovește atît pe cei liniștiți cît și pe cei plini de aspirații. Dar așa cum marele humor nu-și pierde surîsul fiindcă strădania serioasă este obligată să lupte cu îngrădirile, zîmbetul său nu dispare nici pentru că suferința se insinuează și pe drumul fericirii liniștite. Dizarmoniile vieții se evaporă pînă la urmă în fața marii forțe cu care este trăită. Humoristul nu se refugiază în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dispariția sa, dar durerea și tristețea exclud posibilitatea surîsului. Humoristul știe că viața are în aceeași măsură tragediile și comediile sale. Experiența sa de viață, fie datorată propriului destin, fie trăirii unor destine străine, poate fi bogată și cuprinzătoare. Iar strădania sa pleacă, conștient și inconștient, de la îngăduința cu marile contradicții să-și exercite influența lor îndreptățită asupra timbrului întregii sale dispoziții sufletești. El e obligat să recunoască însă că nu e cu putință nici o organizare sau contopire, acă tragicul e
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
timp. O presupunem constant, fie că privim în urmă, fie că înainte. Fraza lui Kiekergaard, potrivit căreia înțelegem privind în urmă și trăim îndreptîndu-ne înainte, nu este totalmente justă. Fiindcă acea mare legitate nu e de mai mică importanță pentru strădania de a înainta decît privirea noastră retrospectivă; amintirea trecutului determină ceea ce putem face în prezent ca să pregătim viitorul. Humorul nu consideră realitatea ca pe o decădere din veșnicie, ci o priveliște tocmai ca pe un fragment dintr-o curgere eternă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și cealaltă față de un obiect pot să conducă la înțelegere. Nu se poate susține, după cum am spus mai înainte, că marele humor așa cum este descris aici, ar fi, în sine, cel mai înalt punct de vedere despre viață. Atît marea strădanie practică, pe de o parte, cît și suferința tragică, pe de alta, pot fi atitutdini față de viață mai înalte decît marele humor. Așa cum vom vedea ulterior (Capitolul IX) și bucuria cunoașterii nu se poate dezvolta în direcția unui sentiment total
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aptitudinii practice, o mare îndatorire pune stăpînire pe simțuri și își atrage întreaga vigoare. Dar marile obligații și destine tragice nu sînt date tuturor. Chiar și cel ce a muncit serios și a cunoscut suferința poate fi totuși conștient că strădania lui n-a însemnat decît un fulg în comparație cu cei prinși în marea luptă și că suferința sa n-a fost decît o picătură față de a celor ce-au avut parte de cele mai profunde dureri. CAPITOLUL VII ACȚIUNE ȘI HUMOR
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
conferă analiza psihologică, pe o împiedicare a impulsului involuntar de a acționa. Chiar și după ce intervine diferențierea, toate elementele de cunoaștere și de sentiment conservă o relație cu acțiunea. Ele păstrează caracteristica faptului că sînt factori de tranziție într-o strădanie într-un anumit sens sau că au fost provocate de aceasta. Încercînd să urmărească viața psihică în evoluția sa reală, psihologia genetică rectifică în chip avantajos erorile ce pot apărea prin confruntarea elementelor descoperite prin analiza vieții psihice diferențiate cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
asemenea hainelor față de trup. Filosofia sa era "filosofia hainelor", cu accent pe faptul că haina nu-l face pe om (Sartor Resartus, 1836). Viziunea aceasta condiționează relația sa cu teoria științei, întocmai ca și cu dogmele religiei și cu toate strădaniile prectice. El consideră toate acestea printre haine sau printre peticele ce se pun pe haine. Față de asemenea străduințe, are o poziție în care se amestecă batjocora cu mila. Cînd Carlyle spune frecvent despre cineva "bietul!" (poor!), cuvîntul acesta exprimă parțial
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
profundă în viața sentimentală, în vreme ce prim-planul își găsește expresia într-un rîs sau într-un zîmbet. Era, în același timp, de datoria mea să determin raportul dintre humor, ca sentiment vital, și sentimentul religios. În această privință, Kierkegaard, în strădania sa plină de zel de a afirma deosebiri nete, plasase humorul pe un loc situat jos. Capitolul în care tratez această chestiune, și anume cel despre tragic și humor, îl consider drept cel mai important din carte și totodată cea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]