40,154 matches
-
ei avea grijă să nu o lepede, parcă i se lipise de cap. Când saluta, o atingea ușor cu mâna. Vânătorul de lupi albi trecea pe Strada Mare drept, purtându-și pe creștet trofeul. Era mai bine, ziceau unii, dacă străinul nu ar fi venit în târg. Donna Iulia știa că Ochi cenușii îi va vorbi. Privindu-l, i-ar fi pus palma pe umăr. El i-ar fi strâns brațul. Obosită, adormea gândindu-se la întâlnirea lor. Se trezea speriată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
dacă nu vin lupii!” Nu se mai temeau de haite. Vroiau să năvălească sute de lupi; sau douăzeci; șapte-opt; numai să nu rămână prostiți. I-ar fi zis Vânătorului, pe urmă, că au avut încredere în el. A patra zi, străinul a vegheat singur. Nu mai era Vânătorul de lupi albi decât pentru poet și pentru iubita acestuia. Oarecum pentru Donna Iulia: din dosul perdelei îl aștepta să treacă. Nu știa cum îl cheamă, ar fi putut să afle. De la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
la culme. Păsările cercetau locul. Câinii stăteau nemișcați, adulmecând spre miazănoapte; pufneau, din când în când. Se arăta, vag, soarele. Era liniște. Vânătorul de lupi albi a ieșit din târg fără să privească înapoi. Îl însoțise, de la distanță, un sergent; străinul nu îl observase ori numai se prefăcuse. Donna Iulia se gândea la cel plecat. Să nu-l încolțească lupii albi! Și-a zis, ușurată, că Vânătorul pornise spre miazăzi. Puteau să-i iasă-n cale mistreți sau urși; urșii dormeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
jos, într-un colț, autorizația nr... Mărunțel, slab, cu părul rar și zburlit, Ceasornicarul părea cam de cincizeci de ani. Poate avea mai mulți. Sau chiar mai puțini... Ținuse femeie, dar aceasta plecase cândva, demult, în văzul oamenilor, c-un străin ce se abătuse prin târg cu treburi ori, poate, tocmai pentru ea venise, fiind - în cazul acesta - cunoștințe mai vechi. Omul ei nu se împotrivise; unii ziceau că se bucurase. Alții, dimpotrivă, că - părăsit pe neașteptate - Ceasornicarul ar fi suferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
erau săraci. Uneori obțineau împrumuturi. Dovedeau pentru acest așezământ un respect aparte, pornit dintr-o nevinovată manie a grandorii. Erau în relații cu o Bancă! Niște inși rostuiți, nu chiar fitecine. De câte ori se ivea prilejul - mai ales în discuțiile cu străinii -, aduceau vorba despre Bancă; despre dobânzi, despre polițe și scadențe. Despre Bancă, îndeosebi. Le suna frumos cuvântul, chiar dacă făloșenia - ținând seama de creditele greu de întors - îi costa cam scump. Or, peste noapte, cineva îi tâlhărise: le luase agoniseala și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
închiriau locuri cu noaptea, cu săptămâna, cu luna, chiar și pe timp mai îndelungat, fiindcă erau unii care doreau să asiste la două evenimente consecutive pentru a fi mai siguri de adevăr. La bodegă, în piață, pe străzi, grupuri de străini discutau despre Ceasornicar și despre orologiul său. Rareori schimbau vorba, iar atunci pălăvrăgeau despre întâmplări de pomină petrecute pe meleagurile de unde veniseră sau numai în mintea lor. Povesteau despre femei cu două capete, despre rîul care urcă la deal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
meșterul le-a retezat mustățile dintr-o tăietură: „Ați venit să iscodiți?” - și i-a dat afară. Veniseră cu gândul să aducă vorba despre porumbei. Ziceau unii că hulubii - aduși, se pare, într-o noapte cu viscol cumplit, de către un străin, care pe ascuns venise, pe ascuns plecase - ar fi dacă nu pricina, atunci, sigur, vestitorii celor ce se tot petreceau. Jocul lor - se spunea - nu era întâmplător. Pentru cine nu avea darul să-l priceapă, totul nu era decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
auzise de la un drumeț: spusese că dinspre munte se pornise viitură mare, ce tot creștea. Și iar a făcut orologiul să sune numai bine. Cu ploaia - bravo lui! - a nimerit-o. Despre lăcuste se spune că aflase tot de la un străin, intrat in atelier pentru a-și repara ceasul. Povestea cu Banca îl acuză cel mai tare. O asemenea spargere este făcută de cel puțin doi inși. Ceasornicarul nu a participat, sigur; era nevoie de oameni în putere... Ditai lacătele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
doar acest gen poate Ťîncăpeať viața în toate zvârcolirile și grimasele ei, de la tragic la trivial". Aceștia sunt polii între evoluează respectiva narațiune, având ca nod gordian sau centru semantic o crimă săvârșită aparent fără o motivație concretă, ca în Străinul de Camus, să zicem: protagonistul-narator Mihai Loghin, pradă unei crize de gelozie, dar și datorită faptului că colegul de serviciu Max Mutu îi "pipăie" iubita care tocmai trecea prin zonă cu reflexele unei oglinzi expuse la soare, îl pocnește cu
Dosar penal în formă de roman by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8055_a_9380]
-
colectiv - reapare în text ca scuză pentru toate lucrurile de care se miră Povestitorul. Este explicația cea mai bună pentru tot ceea ce se petrece cu Craii în Bucureștiul nocturn. Pașadia și Pantazi nu supraviețuiesc pentru că ei se comportă ca niște străini, neputându-se adapta la scara valorilor morale de aici și, deci, luând totul prea în serios, nu a la légere. Pașadia recunoaște că educația pe care a primit-o nu l-a pregătit și pentru viața din București și, tocmai
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
fie contrariat văzându-l pe Pirgu "de mai multe zeci de ori milionar; însurat cu zestre și despărțit cu filodormă, pe Pirgu prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidând o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor săi străini veniți în România cu pantahuza sau în Ťanchetăť o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său istoric din Ardeal". În articolul Pro Pirgu? din revista "Luceafărul" (29 octombrie, 1977), Șerban Cioculescu se arată nemulțumit de această trecere în revistă rapidă
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
a fost smulsă de noii diriguitori (căci materialismul dialectic nu admite superstițiile). Bătrâna se îndoaie de șale, mângâie cu palma locul rămas gol și trece mai departe. Înăuntru, pe cei doi îi izbește un puternic miros de motorină, cu totul străin de casa lor, așa cum o știau din memoria olfactiv-sentimentală. Cele patru uși au acum numere. Instituție serioasă! Barometrul arată și el jalnic, fiindcă fierarul a încercat să facă din el un cântar. În locul patului, unde femeii i-au zăcut și
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
are dreptul să înregistreze cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția să consulară. 2. Înregistrarea efectuată de către funcționarul consular nu scutește pe acesti cetățeni de obligația de a respecta legislația și regulamentele statului de reședință privind șederea străinilor. Articolul 16 Funcționarul consular este autorizat să ia măsuri în scopul asigurării, conform legilor statului de reședință, reprezentării corespunzătoare a cetățenilor statului trimițător în fața tribunalelor sau altor autorități ale statului de reședință. El poate cere, conform legilor și regulamentelor statului
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
precum și de contribuțiile care le-ar înlocui. Articolul 38 Funcționarii consulari și angajații consulari, precum și membrii familiei care trăiesc sub îngrijirea acestora, sînt exceptați de orice obligații prevăzute de către legile și regulamentele statului de reședință în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere. Articolul 39 1. Potrivit dispozițiilor legislative și regulamentelor pe care le poate adopta, statul de reședință autorizată intrarea și acordă scutirea de orice drepturi vamale, taxe și alte obligații similare, pentru obiectele destinate: a) folosinței oficiale
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
Vartic. Pot spune că Ion Pop a marcat etapa maturizării mele intelectuale, așa cum Aurel Rău, înlesnindu-mi debutul în revista pe care o conducea, m-a lansat, practic, iar Marian, m-a ajutat să-l conving pe rectorul Universității pentru străini din Perugia să-mi pot vedea visul cu ochii, student o lună în Umbria, în 1976. Acolo am văzut Bazilica Sfântului Francisc, mormântul, cetatea celui care se plimbase cu opt sute de ani în urmă pe străzile acelea înguste, frescele lui
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
circa șapte milioane de persoane care trăiesc azi în Marea Britanie sunt imigranți - suficient pentru a umple un oraș de mărimea Londrei. Creșterea a fost în mare măsură cauzată de politica laburistă a "ușilor deschise", în cadrul căreia peste trei milioane de străini s-au adăugat populației existente în perioada de 13 ani în care laburiștii s-au aflat la putere. Cifrele, oferite de către Oficiul Național de Statistică, au fost dezvăluite pe fondul unei noi dezbateri privind imigrația. Statisticienii au estimat că, dacă
Aproximativ o persoană din opt care trăieşte în Marea Britanie este născută în străinătate () [Corola-journal/Journalistic/70322_a_71647]
-
de aceea extrem de credibilă. Chiar i-am spus lui Podaru părerea mea. Ca să-mi verific impresiile de lectură, să văd dacă rămân neschimbate după trecerea a 5 ani, am recitit textele. Numai că în urmă cu o lună recitisem și Străinul lui Albert Camus, tot laureat al Nobelului. Și iată peste ce am dat: Din romanul Străinul, traducerea Georgeta Horodincă, ediția RAO, 2002, pag. 20: Cînd m-am trezit, Maria plecase. Îmi explicase că trebuie să se ducă la mătușa ei
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
de lectură, să văd dacă rămân neschimbate după trecerea a 5 ani, am recitit textele. Numai că în urmă cu o lună recitisem și Străinul lui Albert Camus, tot laureat al Nobelului. Și iată peste ce am dat: Din romanul Străinul, traducerea Georgeta Horodincă, ediția RAO, 2002, pag. 20: Cînd m-am trezit, Maria plecase. Îmi explicase că trebuie să se ducă la mătușa ei. M-am gîndit că e duminică și asta m-a plictisit: nu-mi place duminica. Atunci
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
am pregătit două ochiuri și le-am mâncat fără pâine, fiindcă nu aveam și nu vroiam să cobor la restaurant ca să-mi cumpăr. După masă m-am cam plictisit și m-am învârtit de colo până colo prin apartament." Din Străinul, pag. 22, aceeași ediție: "Urlau și cîntau în gura mare că clubul lor nu va pieri. Mulți dintre ei mi-au făcut cu mîna. Unul chiar mi-a strigat: ŤI-am bătutť. Și eu am făcut Ťdať, din cap. Ziua
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
Copiii plângeau sau se lăsau târîți spre casă. De la cinematograf s-a revărsat în stradă un val de spectatori. Printre aceștia, tinerii aveau gesturi mai hotărâte ca de obicei și m-am gândit că văzuseră un film de aventuri." Din Străinul, pag. 34: "Seara, Maria a venit să mă aștepte și m-a întrebat dacă vreau să mă însor cu ea. Am spus că îmi este totuna și că puteam s-o facem dacă vrea. A vrut să știe atunci, dacă
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
cu mare convingere și naturalețe, ajutat de o inteligență extraordinară, de o mare știință a dominării împrejurăririlor. Dacă, după primele pagini ale cărții, am fi tentați să-i plîngem de milă tînărului "ungurean", abia ieșit din adolescență și pierdut printre străini, ne dăm curînd seama cu cine avem de fapt a face. în fața noastră se ridică o întruchipare perfectă a lui Rastignac, cel din Pčre Goriot, aflat la primii pași în societate. Codru Drăgușanu i-a compus personajului său, alter ego
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
înaltă cotă de europeanism o atinge Codru Drăgușanu cînd vorbește chiar despre români: scrisorile XI-XIII din Peregrin... cuprind o surprinzător de exactă radiografie a Valahiei de la 1840, a trăsăturilor proprii societății românești din toate timpurile. Vorbind despre români ca un străin european, revoluționarul patriot de mai tîrziu își dobîndește veritabilul certificat european de maturitate. Revine în cele din urmă la Paris, oraș de care nu se mai putea despărți, și își încheie aici periplul. Iubirea conștientă pentru Franța îi marchează psihologia
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
tine la fel de mare ca aceea a "demascatorilor". Doar că, în acest caz, e una asumată. Pentru că nu aduci în tine o minciună, ci un om, o existență. Ca exemplu, există în Cărțile vieții un personaj ce mi-e cu totul străin și totuși l-am lăsat pe el să povestească o Carte. Dacă reușesc să-l creez în mine ca pe un adevărat om, atunci el are stilul lui, limbajul lui. Dacă fac asta, atunci și problema limbajului universal e rezolvată
Dan Perșa: „Singurul limbaj universal e omul.“ by Mădălina Roșioru () [Corola-journal/Journalistic/7390_a_8715]
-
comandita în mare măsură asociațiile industriale și agricole, pentru a le asigura succesul." Statul trebuie să facă toate acestea, fără prejudiciu adus serviciilor la care trebuie să facă față astăzi; și, de exemplu, va trebui să fie în continuare în ceea ce privește străinii într-o atitudine amenințătoare; căci, spun semnatarii programului, "legați prin această solidaritate sfântă și prin precedentele Franței republicane, purtăm urările noastre dincolo de barierele pe care despotismul le ridică între națiuni: dreptul pe care îl dorim pentru noi, îl dorim pentru
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
pe Facebook și, când colo, ce găsesc? Toată lumea, dintr-o dată, simte nevoia să se lege de... Simona Halep... Hm... Nu am nimic împotrivă, dar până ieri de ce nu i-ați dat importanță? Așa suntem noi, românii: până nu ne spun străinii că suntem buni... NU EXISTĂM! Deși urăsc la maximum spiritul de turmă... am să mă conformez și eu: HAI, SIMONA!", a fost mesajul lui Mihai Trăistariu.
SIMONA HALEP. Trăistariu, mesaj DUR legat de Simona Halep by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74082_a_75407]