3,258 matches
-
fenomenologică a devoalării. Cale pe care chipul se cufundă, coboară în sine, în imaginea de sine; intrarea în acest nou peisaj este o continuă trecere a pragurilor, traseu inițiatic ce presupune - drept reducție - o dematerializare treptată. Dacă alcătuirile materiale sunt străpunse, demantelate în structura lor închegată, ele nu mai au densitatea substanțială care să opună rezistență. Ființa lor nu mai are nimic subzistent, rezistent, fiind la rândul ei destructurată, decreată până la transparență. Fața care coboară, intră în lucruri și trece prin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se lăsa posedat - așa cum se întâmplă în cazul privirii - ; "a vedea este acel mod de gândire care nu are nevoie de a gândi pentru a poseda Ființa (Wesen)" (ibidem, p. 301), căci vederea se lasă cuprinsă în raza invizibilului care străpunge vizibilul. În domeniul privirii domnește idolul, cel care se dă cu privire la, căci el "nu captivează privirea decât în măsura în care ceea ce e de privit îl cuprinde" (Jean-Luc Marion, Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă cu privire la, căci el "nu captivează privirea decât în măsura în care ceea ce e de privit îl cuprinde" (Jean-Luc Marion, Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în vizibilitatea căruia ea se oprește captivată. Înaintea idolului, "privirea străpungea transparența vizibilului. De fapt, privirea nu vedea vizibilul, întrucât nu înceta să-l străpungă - să-l străpungă cu o privire pătrunzătoare" (ibidem, p. 20). În timp ce idolul rezultă din privirea care îl vizează, icoana convoacă vederea, lăsând vizibilul (...) să se satureze
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuprinde" (Jean-Luc Marion, Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în vizibilitatea căruia ea se oprește captivată. Înaintea idolului, "privirea străpungea transparența vizibilului. De fapt, privirea nu vedea vizibilul, întrucât nu înceta să-l străpungă - să-l străpungă cu o privire pătrunzătoare" (ibidem, p. 20). În timp ce idolul rezultă din privirea care îl vizează, icoana convoacă vederea, lăsând vizibilul (...) să se satureze, puțin câte puțin, de invizibil" (ibidem, p. 28). 35 Orfeu și tentația realului, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în vizibilitatea căruia ea se oprește captivată. Înaintea idolului, "privirea străpungea transparența vizibilului. De fapt, privirea nu vedea vizibilul, întrucât nu înceta să-l străpungă - să-l străpungă cu o privire pătrunzătoare" (ibidem, p. 20). În timp ce idolul rezultă din privirea care îl vizează, icoana convoacă vederea, lăsând vizibilul (...) să se satureze, puțin câte puțin, de invizibil" (ibidem, p. 28). 35 Orfeu și tentația realului, ed. cit., pp. 30
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atitudine primitivă, (semi)barbară ce caracteriza omul arhaic și pe care o aflăm și la omul de azi, una care e cuprinsă într-un fel în producția de mituri pe care o secretă societatea contemporană. O energie, în fapt, care străpunge straturile subconștientului și răbufnește pe fondul unei inevitabile și fără precedent refulări sociale, un exorcism cu efecte tămăduitoare, purificatoare. O atare stare pe care încercăm să o descriem aici reproduce, în fond, agresiunea individului asupra unor forme relativ pașnice, structuri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai sus: „eul” versus „non-eul” dezvăluite de lectură. Atare explorări hermeneutico-fenomenologice ar conduce nu numai la decriptarea erorilor și intereselor ascunse pe care le conțin teoriile curriculumului, ci și la descoperirea unor noi direcții de dezvoltare a curriculumului. Ar fi străpunsă „coaja aparențelor” alcătuită din terminologia standard a discursului formal și artificial al teoriei, iar „breșa în superficialitate” ar permite accesul în profunzimea fenomenelor primare și autentice ale curriculumului, cele care însoțesc și formează eul autentic. La prima vedere, studiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistență care străpung epiderma țesuturilor, mărind suprafața de evaporare a apei din plantă, producând uscarea rapidă a frunzelor și șiștăvirea accentuată a semințelor (fig. 8). Transmitere-răspândire. Ciuperca în condiții de temperaturi moderate și umiditate atmosferică ridicată, se răspândește ușor prin sporii de vară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ș.a. Dacă se dorea, se puteau porni mecanismele necesare fluidizării mișcării populației. Era ca o mobilizare de război, în care este crucial să îți poți mișca trupele. Referindu-se la problema unirii, el arată că ungurii au construit căi ferate străpungând Apusenii în multe locuri, în timp ce noi am rămas doar cu ce a realizat Carol I. Este nevoie ca dorințele de unire să se obiectiveze și în drumuri, în căi de acces în general. O atenție aparte se cuvenea capitalei. Aceasta
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
SUPLICIULUI Forma sub care va apărea, în trăirea personajului rebrenian, momentul decisiv de transport interior este prilejuită, în mod bizar, de reflectorul rusesc. Ca un inamic sfidător, în fapt sub semnul metonimic al identificării armatei rivale cu obiectivul luminos care străpunge, pătrunde imaterial linia frontului, reflectorul provoacă necontenit. Încercările de a-l lichida eșuaseră constant. Apostol Bologa crede că, doborîndu-l el, va putea cere în schimb favoarea de a fi mutat pe altă linie a frontului decît aceea preconizată a se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
făcând o gaură în mușuroi. Dar dacă la primele lovituri de lopată doi lupi o iau la fugă spre junglă, un altul, mama, revine să-și protejeze „copiii” și-i atacă pe cei care săpau; după ce mama lupoaică a murit străpunsă de săgeți, a urmat dificila separare a puilor de lup de cei doi copii, strânși la un loc precum un ghem de lână: „a fost o întreagă aventură să-i despărțim. Monștrii erau mai feroce decât puii de lup, strâmbându
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și a reacțiilor sale. Această observare clinică a amintit de un celebru caz înregistrat în neurologie: cel al lui Phineas Gage. În anul 1848, în timp ce lucra la construcția unei căi ferate, o bară metalică de 1,80 m i-a străpuns craniul. El s-a vindecat în urma acestui teribil accident, dar a devenit de o extremă grosolănie, pierzându-și orice simț al moralității. Reconstrucția în imagerie cerebrală a creierului său pe baza craniului conservat a arătat că leziunea ocupa mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
interconexiuni de relații, în cadrul acestuia, detașându se piața banului, adică a instrumentelor de sch imb . Piața capitalului, structurată, diferențiată și sp ecializată, reprezintă, în lumea contemporană, principala componentă a mec ani smelor schimbării și dezvoltării, consolidându se extensiv și intensiv, străpungând frontiere și menta lități, antrenând ansamblul piețelor, economii lor și societăților într-un iureș al internaționalizării, al globalizării. „Piața financiară reprezintă de fapt un sistem int egrat de piețe, constituit într o piață globalizată și/sau mondializată ce prom ove
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Lumina mistuie semnele și petele păcatului, arde în chip nears patimile inimii, prin ea sunt alungate și izgonite toate puterile întunericului.Orice suflet care nu vede lumina vieții care strălucește zi și noapte e pedepsit, rănit, îmblânzit, dus, legat și străpuns în fiecare zi cu săgețile plăcerilor. Chiar dacă i se pare că se împotrivește, chiar dacă i se pare că nu cade, el are pururea război neîmpăcat, chin și multă osteneală. Dar orice suflet care vede Lumina dumnezeiască, luminat fiind de însăși
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
din aceea: „Adevărul, s-a dat pe față - va spune ea către preotul din sat, Daniil Milieș, „recapitulându-și” limpezirea sufletească, recentă - și l-am primit de la obraz sfânt. Cuvioasa Ana numai s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă. De la dânsa mi-au venit și hotărârile de acuma”. În fapt, lucrurile avuseseră o nu chiar atât de lineară articulare, dar felul ei de a le vedea astfel înlănțuirea nu rămâne, totuși, cu nimic mai puțin simptomatic, mai
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
pe lângă corp. Picioarele apropiate, întinse. Orientat cu capul ENE 15 și picioarele VSV 47. Nu a avut inventar (Pl. 156/1; 230/4). Mormântul nr. 101. Reînhumat. Oasele așezate într-o groapă căreia nu i s-a putut delimita marginile, străpunsă de o altă groapă mai nouă. Oasele, în poziție neanatomică, erau grupate într-o parte mică a gropii, la adâncimea de 1,50 m. Nu a avut alt inventar (Pl. 156/2; 231/1). Mormântul nr. 102. Înhumat, în poziție
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la capete cu două nituri, tot din bronz, cu capetele rotunde, lățite la dimensiunea barei, iar la celălalt capăt nituit. Probabil erau prinse de încălțămintea din piele. Pe mijlocul curburii se află un spin destul de lung, rotund în secțiune, carte străpunge corpul pintenului și se îndoaie pe încălțăminte. În acest fel, acești pinteni erau prinși de încălțăminte permanent (Pl. 136/3,4; 202/5,6). Baza arcului de cerc este de 7,2 cm, lungimea spinului de 3,4 cm la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
iar romanul este confiscat. Ulterior, scriitorul va mărturisi: [...] a fost cea mai mare nenorocire a celor patruzeci și șapte de ani ai vieții mele. Timp de mai multe luni l-am resimțit ca pe o lovitură de lance care-mi străpunsese pieptul; fierul se prinsese acolo ca un cârlig, imposibil să-l mai scoți afară. Și cea mai mică mișcare (amintirea cutărui sau cutărui rând din arhiva confiscată) îmi producea o durere acută 126. În urma acestor evenimente, apariția în Occident a
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o va intitula Cercul-96. În același an, 1968, apare în Italia, la Editura Mondadori, Pavilionul canceroșilor, fapt simțit ca o victorie de către scriitor: "Cele două romane ale mele circulau prin Europa și, se pare, aveau succes. Cortina de fier fusese străpunsă!"127. În toamna anului 1965, Soljenițîn scrie două povestiri diferite între ele atât din punct de vedere literar, cât și din punctul de vedere al traseului către public, Zahar-Kalita și Ce păcat. Adăugând la acestea povestirea Mâna dreaptă (scrisă încă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
negricioși, leneși și pîntecoși. Uită-te, arată ea, norul acela are forma unui om cu o căciulă imensă, cu barbă și în mînă are un pahar. Alături, mai spre nord, pare a fi un cap de bivol, gata să-l străpungă cu coarnele. Cei doi se întrec în a remarca jocul norilor bătuți de vînt și se amuză de rapiditatea cu care realitatea se schimbă. Bărbatul tău nu mai are căciulă. Și nici pahar. Din nou se îmbrățișează, apoi privesc spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am mai făcut un prieten. Vorbești cu cîinii, dom' primar? În spatele meu stătea un zdrahon nespălat, neras și cu dinții, puțini cîți i-au mai rămas, negri ca smoala. Duhnea îngrozitor. Avea brațele goale și cu multiple tatuaje. O inimă străpunsă de o săgeată sub care scria "Ana" mi-a atras atenția. O mai iubești? Pe cine? Pe Ana, cea de pe braț. Dă-o în p... mă-si. O curvă. Zău? Da. Dar Maria, aia cu jumătate de corp pește, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
avertizeze, sau poate n-am fost destul de atent. Folosește un ton domol care îmi dă impresia că ceva, un început, îmi scapă. Nu puteam dormi în noaptea aceea caldă și plină de pace. Pe geam vedeam Luna, ale cărei raze străpungeau norii subțiri, înaintînd doar aparent cu mare viteză. O fixam cu privirea și vedeam că, de fapt, norii sînt mînați de vînt. Unele stele apăreau printre spărturi de nori, situate la distanțe mai mari de locul unde domnea regina nopții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
histoire des religions. Mai ales "dominarea distanței", cucerită grație armei-proiectil, a produs nenumărate credințe, mituri și legende. Reamintim mitologiile articulate în jurul lăncilor (sulițelor) care se înfig în bolta cerească și permit înălțarea la cer, sau săgețile care zboară prin nori, străpung demonii, sau formează un lanț până la cer etc. Ar trebui să reamintim cel puțin câteva din credințele și mitologiile uneltelor, în primul rând ale armelor, pentru a înțelege mai bine tot ceea ce pietrele cioplite ale paleantropilor nu mai pot să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]