1,841 matches
-
30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer ceata și o serie de bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în strai" sunt cei mai importanți oameni ai momentului din mica comunitate liseana. Datul în strai este o cinste si o onoare, meritata pentru ca sătenii au avut unde-și petrece sarbatorile, cu joc, voie buna și distracție.
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Cei "dați în strai" sunt cei mai importanți oameni ai momentului din mica comunitate liseana. Datul în strai este o cinste si o onoare, meritata pentru ca sătenii au avut unde-și petrece sarbatorile, cu joc, voie buna și distracție.
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
a 100 de ani de la sfințirea bisericii, s-a efectuat în anul 2007 o slujbă de resfințire. Biserica dispune de un vestit cor bărbătesc înființat din 1894 și care numără astăzi peste 100 de membri. De sărbători, membrii corului poartă straie tradiționale. Din aprilie 2005, Parohia Bosanci I editează un ziar numit „Împăcarea”, distribuit gratuit la casele credincioșilor sau în biserică. Revista parohiei ilustrează momente din viața parohiei, aduce în lumină istoria Bisericii Ortodoxe, învățăturile de credință ortodoxe, viețile sfinților, sfaturi
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
haiducului legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
proiecte de drapel pentru abrobare Consiliului Municipal Bălți . Proiectul A reprezentă o pânza dreptunghiulară (1x 2) fasciată în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în mijloc un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. Proiectul B reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2) despicată; ghidantul fasciat în
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
un arc, de asemenea galben. Proiectul B reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2) despicată; ghidantul fasciat în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în mijloc un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben; batantul alb plin. Proiectul C reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2), albă
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
un arc, de asemenea galben; batantul alb plin. Proiectul C reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2), albă, purtând în mijloc un disc (01/2 h) negru, încărcat cu un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roții, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. Proiectul D reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată aib și negru
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
dreptunghiulară (1 x 2), tăiată aib și negru și purtând în mijloc un scut heraldic cu armele municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și negru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armurș galbenș, spadș la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. La ședința Consiliului Municipal Bălți din 30 martie 2006, consilierii au optat pentru
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
doi conducători - romanul Tiberius și marele preot dac - sunt prezentați ca un fel de misionari ai civilizației pe care o reprezintă. Dar, în timp ce Tiberius poartă mantii cu șireturi și ornamente strălucitoare ce simbolizează măreția, marele preot dac este îmbrăcat în straie albe semănând cu un profet ce „plutește parcă peste timp și se metamorfozează, devenind fie homeric, fie mioritic, fie viziune fata morgana”. Premiera absolută a filmului a avut loc la 24 octombrie 1968, în cadrul Festivalului Internațional al Filmului de la San
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
1942. Au rămas liberi doar un nucleu restrâns de luptători. La 2 septembrie 1942 Eliyahu Giladi și Itzhak Shamir au izbutit să fugă din arest. Ei au ajuns în casa lui Yerahmiel Aharonson (zis Elisha), unde s-au deghizat în straie noi și s-au ascuns în centrul țării. Împreună cu membrii organizației aflați în libertate, în frunte cu Yehoshua Cohen, Shamir și Giladi au trecut la munca de reorganizare a rețelei. După mărturia lui Nathan Yalin Mor și a altor membri
Eliyahu Giladi () [Corola-website/Science/329962_a_331291]
-
Ioan Micu Moldovan, iar acesta ar fi văzut originalul în 25 Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului. Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiul, forma. În Ardeal, județul Bistrița-Năsăud, purtatul straielor populare în zilele de sărbatoare este o adevărată tradiție și se practică de la cel mai mic, la cel mai mare. Costumul popular are o vechime de peste 100 de ani, de cele mai multe ori lăsat moștenire, din generație în generație. Portul popular
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze oculare. Corpul acestora este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului vizitator în anul 1980, atunci când
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
ascuns vreme de trei luni în zona moscheilor de pe Muntele Templului. Englezii au asediat cartierul, dar nu au îndrăznit să descindă în sanctuarul islamic. La 13 octombrie al-Husseini a reușit să se strecoare afară neobservat, și să ajungă, îmbrăcat în straie de beduin, la portul Jaffa, de unde oamenii săi l-au transportat în Liban, care împreună cu Siria se aflau sub dominație franceză. Ceilalți membri ai Înaltului Comitet Arab din Palestina au fost deportați de britanici în insulele Seychelles. În exil el
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
versete din Coran., imnuri în cinstea Profetului și lozinci patriotice ca de pildă „Iftah al bawaba, Abd al Hamid al mansur!” (Deschide porțile, Abdul Hamid cel victorios!). Apoi veneau reprezentanți ai ordinii - jandarmi, poliție călare și călăreți pe cămile, în straie de sărbătoare.După aceștia veneau călare notabili din familii precum Al Salihani, Jarallah, Al Alami, Rassas etc.și trăsura în care se aflau guvernatorul turc și muftiul.Ajunși la Ras al-Amud, pe Muntele Măslinilor, erau binecuvântați de primarul Ierusalimului într-
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Lucrarea a fost executată de o mână ascultătoare, cu mijloace simple și este absolut remarcabilă. Reprezentative sunt și caricaturile lui Alexandru Bogdan-Pitești care este surprins umplând un curcan cu 20 de galbeni împărătești sau înfățișat într-o bibliotecă costumat în straie catolice (aluzie la faptul că acesta se convertise la catolicism) răsfoind un catalog cu nuduri; Iancu Kalinderu călărind un cal și ducând câteva tablouri (aluzie la pasiunea de colecționar); Mihail Șuțu, numismatul, privind printr-o lupă; Constantin Disescu uitându-și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
un aer de familie al persoanelor înfățișate care îți lasă impresia unor vechi și scumpi cunoscuți. Călugărul Procopie a ales deseori în scenele sale ca personajele reprezentate să fie asemănătoare cu păstori din zona în care a trăit, îmbrăcate în straie populare sau având pe cap căciuli specifice Mărginimii Sibiului. Picu a trăit pentru biserică și pentru idealurile ei, închinându-și viața slujirii Domnului prin cântare, alcătuire de versuri, pictarea de scene sfinte, citire de texte religioase și de factură teologică
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
prostește! Ci să faci precum cămilarul care lovește coapsele vitelor sale până ajunge la locul cel sigur pe cale. IV (Păcatul luxului) La mers, drept ca stâlpul care se usucă, nas ridicat ca-nțepatul de muscă, șold ce se leagănă cu nepăsare, strai lung, în urmă tras cu-ngânfare, iată-l pe unul care nu știe ce-l așteaptă - pedeapsa târzie! Care uită că hainele lungi și târâte il trag în păcate urâte! Spune, nefericitule, câtă vreme pământul îl vei acoperi cu veșmântul? V
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
făcut nicio călătorie. În fiecare etapă în care ai poposit noaptea, ai traversat și o etapă în drumul către Dumnezeu?” „Nu” a răspuns el. „Atunci”, a spus Junaid, „nu ai străbătut drumul etapă cu etapă. Atunci când te-ai îmbrăcat în straie de pelerin la locul cuvenit, ai lepădat și calitățile firii umane așa cum te-ai lepădat de haine?” „Nu.” „<nowiki>Atunci nu te-ai îmbrăcat [cu adev</nowiki>ărat] în straie de pelerin. Când ai poposit la muntele 'Arafat, ai avut
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]