5,990 matches
-
stresurile zilnice sunt mai numeroase și percepute mai intens, cu atât managerii se simt mai puțin siguri de nivelul securității muncii și al stabilității organizaționale. În continuare, ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu numai a conducătorului de seminar, dar și pe cea a celorlalți colegi. Ceea ce este interesant este faptul că nu de puține ori tocmai acești studenți pasivi sunt cei mai nemulțumiți. În aceste condiții, putem recurge la o serie de strategii de activare: 1) Strategia activării „mecanice”: vizează responsabilizarea expresă, individualizată, directă, studentului i se cere expres să rezolve o anumită sarcină. Din perspectiva rezultatelor studiului prezent, i se poate cere să emită și să solicite opinii, informații, urmând a fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
între particularitățile individuale ale managerilor sau structurile lor de personalitate și solicitările profesionale percepute ca elemente stresoare; stresul ocupațional prezintă o alură dinamică (stresorii erau alții la începutul studiului față de cei prezenți); pe baza studiului au putut fi proiectate câteva strategii de control al stresului. La secțiunea aplicații și măsuri de intervenție, putem aminti următoarele: investigarea stresului ocupațional managerial este o acțiune care trebuie permanentizată la nivelul fiecărei organizații, calitatea vieții personalului fiind afectată de această componentă organizațională; din acest motiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a-i revoca, dacă nu-și îndeplinesc „isprava” în mod corespunzător - să îndeplinească astfel de „treburi de interes obștesc”? Dar dacă obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar fi condiționată de elaborarea unei „strategii de dezvoltare locală”, câți și-ar putea imagina traiectoria propriei comunități pe termen mediu și lung? Gospodăriile mai sărace, orientate spre subzistență, „și-ar pierde timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai mult sau mai puțin îndepărtate, ca să le
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fost sprijiniți etc. Datele disponibile sunt parțiale și fragmentate. Cele mai multe se referă la FRDS, însă acolo unde am avut acces la date suplimentare, am încercat să le punem într-o perspectivă comparativă. Anexa 1. Grant sau credit? Această opoziție fundamentează strategii diferite din partea finanțatorilor, cât și răspunsuri specifice din partea comunităților. Instituțiile ce acordă credite nerambursabile invocă lipsa posibilităților de (co)finanțare și/sau de inițiere a unui proiect de dezvoltare în comunitățile foarte sărace sau de către entități care nu dispun de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fost preluată și re-semnificată de către alte organizații, multiplicându-și astfel sensurile și întrebuințările: „înlesnirea dezvoltării locale prin întărirea capacității instituționale și profesionale a administrației publice locale” (de exemplu, Civitas, CAR), sprijin acordat comunităților în vederea elaborării, planificării și/sau implementării de strategii de dezvoltare locală pe termen mediu/lung (de exemplu, CAR, CREST, Asociația pentru Dezvoltare Locală „Parteneriat”) etc. Cum răspund comunitățile locale la procesul de facilitare? Care sunt similitudinile și diferențele între „facilitarea orientată spre proiect” și facilitarea ce vizează mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
probleme locale nu în primul rând prin scriitură, ci prin relații sau putere. Probabil că în acest sens am început să fiu „socializat” pe teme dintre cele mai diferite, cu evidentă miză de interese personale sau de grup. Desigur, există strategii de apărare în astfel de situații, și le-am utilizat. Studiul pe cele 28 de sate cercetate în Teleorman, Sibiu și Vrancea pe tema participării comunitare a adunat o informație relevantă pentru fundamentarea Proiectului de Dezvoltare Rurală. Este probabil ca
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
orientare prezentă sau în trecut” (examenul este deja pierdut sau pe cale de a fi pierdut inevitabil); „răul” ne mai putând fi prevenit, se cer acțiuni corective de tolerare sau înlăturare a acestuia. Posibilitatea de a face față pericolului include, astfel, strategii diferite de acelea folosite în cazul frustrației. Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen care angajează aproape întreaga personalitate, se desfășoară întotdeauna pe fondul unei anumite „disponibilități
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
iradiată le va avea asupra vieții, precum și profunda deteriorare a unui echilibru ecologic și așa destul de precar, concluzia se impune categoric: nu poate exista o strategie a victoriei într-un război racheto-nuclear. Și totuși, mai există încă în unele capitale strategi care preconizează crearea unor „scuturi anti-rachetă” pentru cazul unui asemenea război. Chiar și intervențiile militare de tipul „războiului limitat” au devenit din ce în ce mai ineficace, mai contraproductive. Specialiștii în materie au analizat intervenția americană în Vietnam și intervenția sovietică în Afganistan și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
demne de crezare - pe această convingere își fondează Iago strategia. Logica vicleană a supraveghetorului real exploatează logica (și mai ales psihologia) supraveghetorilor naivi, a acestor „martori fără voie”. Prizonieri ai încrederii în virtuțile supravegherii, ei devin victimele unei manipulări abile: strategi iscusiți ca Edmund sau Iago schimbă sensul dispozitivului și produc informații false. Această „deturnare” rămâne una dintre armele cele mai sofisticate ale arsenalului vicleniei, o armă a cărei mânuire spectatorul suprainformat este invitat să o urmărească și să-i descopere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
după o „draperie”, dând întâietate auzului, în timp ce Hamlet îi cere lui Horatio să rămână vizibil și să-și încordeze privirea: „concentrează-te cât poți mai bine/ Și nu-l slăbi din ochi pe unchiul meu” (p. 101). Căci prințul, aidoma strategilor moderni, recurge la o soluție înșelătoare: „să faci pe prostul”, ca să-ți păcălești adversarii deja atenți la orice mișcare de-a ta. Iar dacă în scena precedentă, cu Ofelia ca momeală, exista o veritabilă recurență a urechii ca organ de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
stăpânului, își slăbesc vigilența... astfel, Agnès poate comunica, se poate elibera interior din lanțurile în care o ținuse temnicerul ei „conceptual”. Îngrădirea este aici rezultatul unei decizii mentale pe care neprevăzutul existenței o va face țăndări. După ce constată dezastrul, Arnolphe, strateg obstinat, își schimbă tactica și decide să transforme interiorul într-o capcană pe care o observă din exterior, cu alte cuvinte își continuă supravegherea, dar de pe alte poziții. Această conversiune înăuntru/în afară a fost genial pusă în scenă de către
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
gestiune. Ia măsuri pentru elaborarea În termen a bugetelor (Înainte de Începerea perioadei la care se referă), Într-o pronunțată dimensiune participativă. Răspunde de conținutul bugetelor, de modul de fundamentare și elaborare, de termenele de realizare. 2. Asigură, Împreună cu șeful compartimentului STRATEGII‑MANAGEMENT, promovarea și utilizarea metodologică adecvată a managementului prin obiective și prin bugete. Face propuneri de delimitare a centrelor de gestiune, de conținut al bugetelor, de sistem de obiective și alte componente MO și MB. Poartă răspunderea delimitării și dimensionării
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
vizite la băncile concurente; este În corespondență cu cei ce au implementat produse similare cu cele ale băncii În care este angajat, cu scopul lărgirii cunoștințelor În domeniu; lansează cererile de ofertă pentru un nou produs scos pe piață; proiectează strategii de atragere a unor noi clienți/persoane fizice și juridice; negociază contractele de lansare a noilor produse; implementează noile produse la nivel de sucursală. 8. Efectuează studii de piață (locală) singur sau În colaborare cu Centrala (ca participant la studii
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
mișcării de rezistență armată anticomunistătc "Motivații, forme Și manifestări ale mișcĂrii de rezistenȚĂ armată anticomunistă" O analiză din perspectivă morfologică a acestor grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de agregare, structura conducerii grupurilor, componența lor, obiectivele specifice, strategii de acțiune, zone de operații și formele de represiune direcționate asupra acestor grupuri. Agregarea grupurilor s-a făcut pe baza convingerilor anticomuniste ale membrilor, În condițiile În care aceștia erau urmăriți, persecutați sau pasibili de a fi arestați, mai ales
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Nicolae Ceaușescu consfătuindu-se cu arhitecții, proiectanții și urbaniștii. Jos: Indicând amplasamentul noilor construcții”38. Eficienței acțiunilor i se adaugă acest complement simbolic al caracterului lor marțial: Ceaușescu Își asumă rolul de comandant suprem al forțelor armate, un rol de strateg, conduce poporul În luptă cu stihia asimilată unui inamic național sau unui atac armat care, odată respins, este urmat de o contraofensivă. Ceaușescu luptă „până la ștergerea ultimelor urme ale teribilului cutremur care a Încercat, zadarnic, să ne oprească pentru o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a Încercat, zadarnic, să ne oprească pentru o clipă mersul Înainte”39. Această contraofensivă o reprezintă de fapt reconstrucția, Înfățișată În termenii unei mobilizări generale, „mobilizarea tuturor forțelor”40 după un atac devastator 41. Ceaușescu Își asumă pe lângă rolul de strateg și pe acela de combatant, luând parte În mod direct la acțiunile de salvare, fiind prezent În „punctele cel mai greu lovite”, dând un „exemplu de curaj și bărbăție comunistă”, dar și de „spirit organizatoric”, „inspirând calm și siguranță”42
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
oferă și beneficiul practic al dezvoltării abilităților personale de comunicare. Capitolul 2 definește cultura în termeni antropologici și prezintă câteva modele teoretice de abordare unitară a formelor în care se manifestă diversitatea de mentlitate, de atitudini, de practici sociale, de strategii comunicative. Elementele teoretice esențializate sunt bogat exemplificate prin fapte din diverse culturi ale lumii. La sfârșitul capitolului, cititorul va avea cunoștințele care îi sunt necesare pentru a înțelege și a-și explica diferențele dintre culturi și va dispune de instrumente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face predicții din ce în ce mai exacte în legătură cu comportamentele celuilalt și pot găsi motivații tot mai precise pentru comportamentele celuilalt. Eficiența comunicării depinde de capacitatea individului de a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
luări de cuvânt relativ lungi, își întrerup partenerul de discuție, au poziții corporale relaxate și mișcări largi. Relația dintre interlocutori poate fi competitivă, ostilă, conflictuală sau cooperantă, prietenoasă, consensuală. Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
loc de pe poziții de rol prealocate: la medic, la magazin, în instanță, la școală. Deși este constrâns de reguli de interacțiune, individul se poate manifesta ca personalitate independentă, cu gândire și voință proprie, luând decizii în nume personal, recurgând la strategii asupra cărora are libertatea de a delibera. În situația „de stres” interactanții abordează liber subiecte și își concep strategii interacționale prin adaptare permanentă unul la celălalt. De vorbă cu colegii de școală, o discuție în familie, o conversație de socializare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de interacțiune, individul se poate manifesta ca personalitate independentă, cu gândire și voință proprie, luând decizii în nume personal, recurgând la strategii asupra cărora are libertatea de a delibera. În situația „de stres” interactanții abordează liber subiecte și își concep strategii interacționale prin adaptare permanentă unul la celălalt. De vorbă cu colegii de școală, o discuție în familie, o conversație de socializare în sala de așteptare la medic, reîntâlnirea cu colegii de școală după 25 de ani sunt astfel de situații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de comunicare, în care transmiterea eficientă de informație prevalează asupra strategiilor de negociere a imaginii publice a interlocutorilor. În același timp, ideologia comunistă a societății chineze constrânge interacțiunea verbală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]