10,831 matches
-
utilizării algoritmilor AI în deciziile automatizate ● Inovații și provocări în economia digitală ● Promovarea sustenabilității în orașele inteligente (Smart Cities) prin tehnologiile avansate ● Influența AI generative asupra creativității computaționale în arta și design ● Contribuția tehnologiilor calme la bunăstarea socială și reducerea stresului urban ● Megatendințele tehnologice și influența lor asupra viitorului societății ● Limitele inteligenței artificiale în marketing: oportunități și provocări ● Impactul limitelor AI asupra proceselor contabile și transparenței financiare ● Provocările AI în domeniul finanțelor: risc și reglementare ● Managementul organizațional și limitele inteligenței artificiale
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
vegetale și biotehnologii vegetale ● Marketing agroalimentar ● Comportamentul consumatorului ● Cercetări de genetica și ameliorarea plantelor horticole ● Studii comparative privind tehnologia de cultură și efectul acesteia asupra parametrilor calitativi ai vinurilor ● Agricultura fără pesticide - studiul și evaluarea lanțului pieței. ● Influența factorilor de stres biotici și abiotici asupra creșterii și dezvoltării plantelor ● Înmulțirea pe cale vegetativă cu/fără tratamente de stimulare a rizogenezei la speciile lemnoase ornamentale ● Înmulțirea pe cale generativă a speciilor dendro-floricole ● Autentificarea varietală a plantelor horticole prin markeri moleculari ● Utilizarea markerilor moleculari
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
asupra gramineelor ornamentale ● Efectele regulatorilor de creștere asupra unor specii de plate ornamentale agățătoare ● Impactul schimbărilor climatice asupra viticulturii ● Adaptarea viticulturii la schimbarea climatică ● Optimizarea sistemelor de conducere la vița e vie ● Reacția fiziologică a viței de vie în condițiile stresului abiotic generat de schimbările climatice. ● Influența schimbărilor climatice asupra valorii agrobiologice și tehnologice a anumitor specii pomicole cultivate în Nord-Estul României ● Tehnologii moderne de cultură la speciile pomicole de climat temperat și modalități de diminuare a impactului negativ al schimbărilor
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
cu dizabilități, grupuri de frați, copii preluați în regim de urgență) ... IV. ABILITĂȚI PARENTALE SOLICITANTUL PERSOANELE ADULTE CU CARE ACESTA LOCUIEȘTE 1. PERSONALITATEA Descrierea trăsăturilor de personalitate Descrierea asupra vieții și valori-cheie Descrierea capacității de a face față schimbării și stresului Descrierea relației dintre solicitant și persoanele adulte cu care acesta locuiește Descrierea relației dintre solicitant și copiii acestuia (dacă este cazul) 2. ABILITĂȚILE PARENTALE Descrierea experiențelor anterioare de părinte (dacă este cazul) Descrierea abordării cu privire la disciplina și educația
ORDIN nr. 1.142 din 23 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290129]
-
Exprimarea fiecărui coleg trebuie să fie cu adevărat liberă și voluntară. Având în vedere că îndeplinirea sarcinilor de serviciu reprezintă prin ea însăși o activitate costisitoare din punctul de vedere al energiei consumate și nu de puține ori cauzatoare de stres, salariații trebuie încurajați în promovarea unei atitudini și comunicări deschise, sincere, apte să favorizeze cooperarea și conlucrarea intercolegială. Legiuitorul nu a urmărit ca relațiile de muncă desfășurate la locul de muncă într-o perioadă covârșitoare din cadrul fiecărei zile de
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
Legiuitorul nu a urmărit ca relațiile de muncă desfășurate la locul de muncă într-o perioadă covârșitoare din cadrul fiecărei zile de muncă să se desfășoare exclusiv sau cu preponderență prin intermediul comunicărilor scrise, sub imperiul sentimentelor de frică, teamă, stres etc. induse de sloganul tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. Cum drepturile și libertățile fiecărei persoane se sfârșesc acolo unde încep drepturile și libertățile celuilalt, îndeplinirea interesului personal al salariatului care înregistrează este posibilă doar prin sacrificarea interesului
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
lecții educative și demonstrații practice pentru pacienți, aparținători și diferite categorii profesionale aflate în formare; ... x) participă la acordarea îngrijirilor paliative și instruiește familia sau aparținătorii pentru acordarea acestora; ... y) participă la organizarea și realizarea activităților psihoterapeutice de reducere a stresului și de depășire a momentelor/situațiilor de criză; ... z) supraveghează modul de desfășurare a vizitelor aparținătorilor, conform regulamentului de ordine interioară; ... aa) efectuează verbal și în scris preluarea/predarea fiecărui pacient și a serviciului în cadrul raportului de tură; ... ab) pregătește pacientul
REGULAMENT din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287902]
-
Tendința actuală de încălzire și incidența în creștere a episoadelor de căldură excesivă și persistentă (valuri de căldură), în relație cu variabilitatea observată în regimul anual al precipitațiilor crește expunerea pădurilor la uscare (în special în regiunile afectate concomitent de stres termic și deficit pluviometric) și la boli/dăunători, contribuind totodată și la scăderea productivității. Scăderea productivității pădurilor pe fondul încălzirii globale va contribui la diminuarea capacității pădurilor de a stoca carbonul atmosferic în paralel cu eliberarea de carbon prin descompunerea lemnului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
în paralel cu eliberarea de carbon prin descompunerea lemnului calamitat. Aceste categorii de impact asupra resurselor, au un potențial mare de a se reflecta negativ în industrie, piață și societate. Rezultatele modelelor climatice sugerează și pentru viitor o amplificare a stresului termic bioclimatic asupra ecosistemelor forestiere, în special în unele regiuni montane precum Munții Maramureșului, Rodnei, Carpații de Curbură, Carpații Meridionali, Munții Banatului și Apuseni, precum și cele din unele areale naturale protejate. O altă consecință directă a tendinței actuale de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
30) zile până în 2050 în baza scenariului RCP 4.5 (RCP 8.5). Regiunile de dezvoltare în care sezonul de vegetație se așteaptă să se prelungească cel mai mult sunt cele de Sud și Sud-Vest. Expunerea viitoare a ecosistemelor forestiere la stres termic prin răcire excesivă va scădea treptat odată cu intensificarea procesului de încălzire în toate regiunile țării, până la sfârșitul secolului XXI. Astfel, durata anuală a valurilor de frig va scădea în toate regiunile. Pe termen scurt și mediu, până
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
schimbărilor climatice se numără o perioadă mai scurtă de acoperire cu strat de zăpadă și un dezgheț mai timpuriu, ceea ce va afecta comunitățile de camefite (care iernează sub strat de zăpadă, ex. Draba dorneri). Tendințele observate de amplificare a stresului termic bioclimatic sunt determinate de creșterea semnificativă a frecvenței, duratei și intensității extremelor termice pozitive în toate regiunile țării. Chiar dacă regimul pluviometric anual este în general stabil, tendințele de creștere a frecvenței zilelor cu precipitații abundente pot aduce un
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
create și controlate de populația umană (ex. plantele cultivate din sistemele agricole). Proiecțiile viitoare cu modele climatice sugerează că valurile de căldură mai frecvente, mai intense și mai persistente au un potențial semnificativ de afectare a biodiversității prin intensificări ale stresului termic bioclimatic în ecosisteme. În viitor, indiferent de scenariul climatic analizat, durata sezonului de vegetație va crește semnificativ față de perioada actuală, îndeosebi în orizontul de timp cel mai îndepărtat. Creșterile medii la nivel regional sunt estimate la 13-29 zile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
privește modificarea duratei sezonului de vegetație cu impact asupra speciilor de floră de pe teritoriul României, sunt de ordinul a 2-3 zile, iar Regiunile de dezvoltare Sud și Sud- Vest vor fi cele mai afectate. Expunerea viitoare a ecosistemelor la stres termic, prin răcire excesivă, va scădea treptat în toate regiunile țării. Un alt indicator al stresului termic bioclimatic persistent, respectiv durata medie anuală a valurilor de frig, este în scădere. Temperatura apei mării va continua să crească în raport cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
sunt de ordinul a 2-3 zile, iar Regiunile de dezvoltare Sud și Sud- Vest vor fi cele mai afectate. Expunerea viitoare a ecosistemelor la stres termic, prin răcire excesivă, va scădea treptat în toate regiunile țării. Un alt indicator al stresului termic bioclimatic persistent, respectiv durata medie anuală a valurilor de frig, este în scădere. Temperatura apei mării va continua să crească în raport cu perioada de referință (1971-2000) mai accelerat în sectorul românesc comparativ cu întregul bazin al Mării Negre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
cazul temperaturilor din sezonul rece, decât al celor din sezonul cald, atât în zona urbană cât și în cea rurală. Acest semnal este relativ mai slab în zona urbană, cel mai probabil datorită prezenței insulei de căldură a orașului. Totuși, stresul termic observat în sezonul cald este în creștere, ceea ce poate afecta sănătatea publică fie prin impactul asupra morbidității și mortalității legate de boli cronice cardio-vasculare și de vârstă, fie prin asocierea condițiilor termice cu habitatul și ciclul de viață
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de viață al unor vectori pentru anumiți agenți patogeni (de exemplu, țânțari ce transportă virusul West Nile) sau al modificării sezonalității alergenilor. Pentru București, în orizonturile de timp 2021-2030 și 2021-2050, creșterea mortalității din sezonul cald ce poate fi atribuită stresului termic va fi mai mare în magnitudine decât diminuarea mortalității datorate tendinței de creștere a temperaturii din sezonul rece (Bojariu et al., 2021), astfel că se poate anticipa o creștere netă a mortalității, în mediul urban. Este de așteptat ca
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de căldură și de frig în alte aglomerări urbane ale României să fie, în general, similare cu cele pentru București, dar cu o magnitudine a semnalului diferită. Pe de altă parte, numeroase studii sugerează că reducerea calității aerului amplifică impactul stresului termic și acest factor suplimentar trebuie luat în considerare în studiile viitoare privind efectul creșterii frecvenței și intensității valurilor de căldură asupra indicatorilor de sănătate publică din România. Semenza et al., (2016) și Semenza & Suk (2018) au identificat impacturi ale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
căror tendințe robuste continuă și se amplifică, în viitor, comparativ cu clima prezentă, pentru toate regiunile de dezvoltare ale României, sunt cei legați de episoadele de încălzire și cei asociați episoadelor cu precipitații extreme. Tendințele de creștere ale temperaturii generează stres termic care cumulat cu efectele poluării locale determină un impact negativ asupra sănătății populației și infrastructurii relevante pentru gestionarea energiei electrice, resurselor de apă și sectorului de transport (precum starea asfaltului). În orașe, stresul termic asociat valurilor de căldură este
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Tendințele de creștere ale temperaturii generează stres termic care cumulat cu efectele poluării locale determină un impact negativ asupra sănătății populației și infrastructurii relevante pentru gestionarea energiei electrice, resurselor de apă și sectorului de transport (precum starea asfaltului). În orașe, stresul termic asociat valurilor de căldură este accentuat de efectul insulei de căldură urbană a cărei intensitate depinde de o serie de caracteristici precum morfologia orașului, creșterea emisiilor, densitatea populației, precum și de schimbările legate de acoperirea și utilizarea terenurilor (Cheval
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de dezvoltare ale plantelor față de temperatură sunt variabile în funcție de specie (termofile, mezofile) și fazele fenologice (germinare, încolțire, răsărire, înfrunzire, etc.). Parametrii agrometeorologici de risc termic (fenomenul de "arșiță", asprimea iernii, indicele de împrimăvărare), precum și cei de stres hidric (fenomenul de secetă pedologică, cantitățile de precipitații pe diferite intervale specifice) au un impact puternic asupra culturilor agricole din România. Impactul fenomenului de arșiță (temperaturi maxime > 32°C) afectează cerealierele de toamnă, (orz și grâu de toamnă), îndeosebi în perioada
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
se evidențiază faptul că valorile maxime de arșiță s-au înregistrat în regiunile Oltenia și Muntenia, iar cele minime în zona depresionară din Transilvania-Maramureș. Fenomenul de arșiță în România se va intensifica continuu în perioada 2021-2050, contribuind la amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în raport cu pragul termic critic de 32°C. Cele mai mari valori anticipate ale acestui indicator sunt pentru regiunile joase din sudul țării, atât pentru scenariul RCP4.5, cât și pentru RCP 8.5. Durata fenomenelor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Sud-Est. În scenariul RCP4.5, durata fenomenelor de arșiță va atinge valori de 12-15 zile în perioada 2021-2050. Comparativ, în scenariul RCP8.5, creșterea anticipată va fi similară, dar cu o extindere a arealelor de creștere către estul țării. Simultan cu amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în România se estimează o ameliorare a stresului termic prin răcire excesivă (prin ger și îngheț), în ambele scenarii analizate. Anomalii pozitive viitoare în ceea ce privește unitățile de ger (după pragul de critic al
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
zile în perioada 2021-2050. Comparativ, în scenariul RCP8.5, creșterea anticipată va fi similară, dar cu o extindere a arealelor de creștere către estul țării. Simultan cu amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în România se estimează o ameliorare a stresului termic prin răcire excesivă (prin ger și îngheț), în ambele scenarii analizate. Anomalii pozitive viitoare în ceea ce privește unitățile de ger (după pragul de critic al temperaturii minime de -10°C) sunt așteptate în special în nordul și nord-estul țării
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de reziliența ecosistemelor, în toate politicile publice relevante și schemele sectoriale ale activităților economice ... 6.4. Populație, sănătate publică și calitatea aerului Studiile de până acum au arătat că există factori, cum sunt unele boli cronice, care cresc vulnerabilitatea populației la stresul termic, crescând riscurile climatice asociate mortalității și morbidității. Printre acești factori sunt bolile sistemului circulator, care includ și bolile cardiovasculare, și care reprezintă, în prezent, 50-60% din totalul deceselor din România. Bolile ischemice ale inimii reprezintă principala cauză de deces
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de 80 de decese la 100 000 de locuitori (OECD/European Observatory on Health Systems and Policies 2019). De aceea, soluțiile de adaptare privind populația și sănătatea publică trebuie să includă măsuri de limitare a impactului climatic asupra grupurilor vulnerabile la stresul termic, indicate de studiile științifice, iar pe primul loc, în acest sens, se află persoanele cu boli cronice ale sistemului circulator. În acest grup, vulnerabilitatea crește și mai mult în cazul persoanelor cu vârste mai mari de 65 de ani
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]