5,716 matches
-
crăița. Atunci, mi-am spus: poate că și el este un crai! Am să-i schimb numele și am să-i spun, „craiul îndrăgostit”. Când își contempla cu atâta iubire crăița, i-am făcut câteva poze pentru a imortaliza clipa sublimă. Fluturele acesta este un îndrăgostit cu atitudine, un Don Juan zburător...Frânt, de atâta zbor și căutare, Craiul a găsit, în sfârșit, ceea ce căuta, atașându-se tot mai mult de floarea iubită... Mantia nopții a coborât peste tărâmul Cetății Soarelui
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > BA VEȘNIC.. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Chip minunat, zâmbet sublim, Vis adorat că de copil intim, Ce râde în cascade abisale, De, si Frumusetea-i mă doare.. Privirea-i Angelica așa blândă, Mereu s-o îndrăgesc mă încântă, Cum simțea ea pasiune profundă, Sintaminte pre-multe o inundă.. Zâmbește vieții cu
BA VESNIC.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346125_a_347454]
-
Iubesc ploaia cenușie și diminețile gri Iubesc ploile halucinante și înfiorător de line „Iubesc, iubesc nebun ploile''! VIAȚA Urmele pașilor tăi prin sufletul meu Pașii pașii Desculț desculț Șoaptele petalelor Răsuflarea ta Râul care-și cere marea Adâncul adâncul Instanțele sublimului Dăruirea un tot Pașii pașii Începutul unui alb Pacea pacea Nudul privirilor îngemănându-se cu Cerul Îngerii îngerii Atingerile precum o rugăciune Împăcarea Plânsul durerii Purificarea Scâncetul pruncului Chintesența Sângele din care ne-am rupt Sărbătoare Viața viața Pașii pașii
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
cel mai senzual început de suspin (ritual carnal) Febra iedera pe pereții inimii suntem o clipă unită cu un singur destin (apogeu milenar) Fum de țigară vin sângeriu și umbre ce fac dragoste proiectate pe un cearceaf din curcubeul nopții (sublimul facerii) Liniște, doi îngeri se iubesc. IUBIREA MEA ALBASTRĂ Căci dragostea ce-ți port e că nebună, Geloasa sunt pe tot ce iți atinge mâna! Pe tot ce tu privești, pe tot ce te privește Doar trupul meu nebun, cu
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
Poetul este ochiul însuși,ancestral, Cețosul,răcitul,animalicul Ochi din ceafă,al națiunii: Ce vede el nu-i o părere El prevede-adică zărește Cu mii de ani mai înainte Și plânge viitorul Dinspre trecut. Poetul național-ochiul Atavic al poporului" Răspunde sublim Ion Gheorghe.... Dar a cui "proprietate" or fi poeții? "Poeții sunt ai limbii mai mult decât ai lor Sunten o turmă blândă sub Marele Păstor Poeții-lemnul Crucii pe care sângerează De mii de ani Cuvântul la amiază." Inefabil,Ioan Alexandru
DEŞERTUL DE CATIFEA (46-47) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346157_a_347486]
-
Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ești minune de icoană Făcătoare de minuni, Dulce leac de-amară rană, Înger între îngeri buni... Ești icoana-mi făcătoare De minuni și paradis, Dulce dor când dorul doare, Vis sublim trăit în vis. Ești icoana-mea-minune Aură de aur viu, Dulce zvon din zvon pe strune De nostalgic potpuriu. Ești icoana ce făptura Îmi sărută-n taină, blând, Dulce zână udând gura, Apă vie gurii-mi dând. Ești icoana mea prelinsă
ICOANA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346248_a_347577]
-
DOR..., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011. Mi-e dor... Mi-e dor de atingerea ta... De surâsul tău dulce, senin... Mi-e drag de-mpreuna a sta... De-acel sentiment cald, pur, sublim... Mi-e dor să iți simt răsuflarea... Aproape de tâmplele mele... S-adormim în îmbrățișarea... Ce ne-aduce aproape de stele... Te vreau fericită... Și Tatălui ìi mulțumesc... Că mi te-a adus, ființa iubita... Și din tot sufletul eu te iubesc
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
eu te iubesc... de Cristian Gabriel Groman la 6 octombrie 2010 ... Citește mai mult Mi-e dor...Mi-e dor de atingerea ta...De surâsul tău dulce, senin...Mi-e drag de-mpreuna a sta...De-acel sentiment cald, pur, sublim...Mi-e dor să iți simt răsuflarea...Aproape de tâmplele mele...S-adormim în îmbrățișarea...Ce ne-aduce aproape de stele...Te vreau fericită...Și Tatălui ìi mulțumesc...Că mi te-a adus, ființa iubita...Și din tot sufletul eu te iubesc
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Publicat în: Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ascult cum freamătă stejarii Sub verde crud, amețitor, Vag, cerul se încrunt-a ploaie, Noi doi ne sărutăm pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se arcuiesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Lin, transcendând furtuni sau soare, Din viitor înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții, Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc lumină Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor
SĂRUTUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356103_a_357432]
-
le-ai analizat vreodată pe ale tale dacă mai sunt aceleași? Dacă mai trăiești cu aceeași pasiune întâlnirea intimă care alungă orice nor dintr-o iubire? - Hi,hi, hi, relații intime nu am mai avut de nu știu câtă vreme. “Au fost sublime, dar lipsesc cu desăvârșire” ca să citez o replică teatrală. - Poate și din această cauză există această tensiune între voi. Scuză-mă, nu vreau să mă insinuez în viața voastră de familie, dar îți spun ca la o soră așa cum mă
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
doar un chelner zâmbește ștrengar în vreme ce-ți toarnă licoarea-n pahar, ...domnule. și doar dorința din ochii tăi Îmi traduce poemul discret pe care, cu infinită tandrețe pe pielea mea îl compui , tăcut și cuminte într-un tatuaj sublim de nerostite cuvinte, ...domnule. Referință Bibliografica: Discreție / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DISCRETIE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356147_a_357476]
-
luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din “ fereastră în fereastră”, numai Dumnezeu știe, noi nu știm. Umil muritor, consacrat universului Artei-transformarii, jucărie stricată a capriciilor soartei, dar și sclav al grijilor domestice, nu pot pretinde la darurile sublime ale cereștilor zei. Deși mă consider compatibil genetic cu zeii, nu posed nimic din știință lor. Mă ofer doar ca o santinela dinaintea Porții ca să vă arăt vouă drumul, urcarea și coborârea prin ieșirea și intrarea celor două Porți, una
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
m-a făcut în frig să ies... Încă o dată mai privesc Atentă împrejurul meu Dar nu e nimeni...doar minunea Lăsată-n dar de Dumnezeu: O mare de sclipiri...de alb... Un joc al fulgilor de nea Ce-mi dau sublime sărutări Când cad timizi pe fruntea mea... Dar frigul mă cuprinde-n brațe Și intru-n casă...patul cald Mi-așteaptă trupul zgribulit Să-l poarte-n vise de smarald... De somnul care vine-ncet E doar un gând ce
BĂTAIE-N NOAPTE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368792_a_370121]
-
gândului. El este un „cântec de dor„ „de la clipa începutului de lume, până la clipa de-apoi„. Poezia este o „mărturisire„ „într-un decor în fața altarului„ ; ea „cântă nostalgic „inocentele melancolii„ căutând adevărul din cuvinte, pentru că ele au , cuantic, „substanță divină sublimă„ ; „ferecate-n lanțuri„ , cuvintele „se zbat deasupra norilor„, iar cunoașterea implică efortul imaginarului în suprasensibil, un parcurs realizat la înălțimea reflecției filozofice de către Viviana Milivoievici. Poezia este „o muzică a aștrilor„ , prelungită prin cuvinte spre umanitatea cu fruntea îndreptată spre
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
străini ai lumii îi țin în robie pentru o altă veșnicie. Doar un petic de cer și un mănunchi de stele mai aparțin fiecăruia și acolo sus își dau întâlnire câteva suflete evadate din grotescul cotidian, plătind tribut în stihuri sublime ce cântă povestea trasă la indigo a unui popor înrobit. Atât de aproape de cer, lira durerii străbate galaxii și trezește Zeul adormit al Muntelui Sacru, peste care Timpul a cernut cenușa uitării și a zidit rușinea trădărilor. Magia naturii renăscute
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
face silă Zilele-s prea grea povară Iar zeii reci n-au nici o milă. Îmi doresc să fiu mai tandru Cu-a mea inimii năvală Să visez - umil sau mândru - La o dragoste banală. Să-mi doresc modeste mostre De sublimă adorare Să mă fac punte și luntre Ca s-ajung o nonvaloare. Să strivesc pierdut prin mine Negru gând de supărare Și să nu-mi fie rușine Când și sufletul mai doare. Aș vrea să fiu uitat în vise Fără
SENTIMENTE PIERDUTE PRIN GĂRI EUDEMONICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368939_a_370268]
-
asemenea conversa destul de bine dispus cu medicul. De fapt ceea ce se întâmplase în zorii acelei frumoase dimineți de primăvară era faptul că Alexandru își regăsise drumul spre fericirea sa de odinioară. Avea să mai trăiască doar o săptămână toată acea sublimă stare de fericire, după care flacăra vieții avea să se stingă din inima sa. Sfârșit Referință Bibliografică: REGĂSIREA FERICIRII (2) / Eugen Oniscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1904, Anul VI, 18 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
ultimul șomer, țăran sau muncitor, până la minunatul, superbul, impozantul nostru președinte taciturn, despre care chiar astăzi un prieten (m-a rugat să nu-i divulg numele, firește) mi-a spus pe un ton sec, rece și veridic: - Este admirabil, e sublim, e..., putem zice, dar lipsește cu desăvârșire ! Și când te gândești că l-am și votat ! *************** De aceea fac un apel către tolerantul și mereul nemulțumit popor român, rugându-l să nu mai fie nesatisfăcut de orice, pentru că - în mod
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
încălzit mîinile la flacăra tremurată a sîngelui chiar dacă vîntul e potrivnic, Mai am de colindat liniștea oglinzilor c-o valiză plină de flori multe zile la rînd , și de pregătit ceaiul cu care te presimt printre sufocantele repetări zilnice, de sublim dragostea. Referință Bibliografică: La sfîrșit de primăvară / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA SFÎRȘIT DE PRIMĂVARĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369051_a_370380]
-
mireasă rămâne forma supremă Nesupusă, negândită. Ritmul susține magia valului ceresc -indigo- Violoncelul se sfarmă de pereții imaginari smălțuiți, rugăciunea, Dorul mă apropie de El tot mai mult, fără vorbe fără plâns,neinvidie, e orizontul-orgasm, Păstrez amintirea sărutului atât de sublim și gingaș Primul... de pe buza mea superioară Ca o îngemânare de inimi, perfectă- Atingerea îmi redă suflul sincopat al apogiaturii Flageolet pierdut printre rânduri, sunet prelung... Voi fi îmbrățișată de vitraliul nenăscutului, transparență necesară, Soarele nu are răgaz să ardă
INDIGOUL LUI CHAGALL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369063_a_370392]
-
mea. Doresc să afirm cu certitudine că nu sunt vorbe goale scrise în cartea lui Isaia și pretutindeni în Biblie eu am experimentat prezența Lui Dumnezeu cu mine în călătoria vieții de asemenea am întâlnit oameni ce trăiau asemenea stări sublime. De aceea cred că toți cei cu inimile îndurerate ce nu au primit decât răceală și respingere din partea oamenilor pot primi dacă vor mângâiere divină din abundență de asemenea pot conlucra împreună cu Hristos la o lucrare ce cred că uimește
CĂLĂTORIND PRIN VIAȚĂ FĂRĂ TEAMĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370825_a_372154]
-
ale firii întregului Cosmos: în palate auguste și bordeie, în prinți și cerșetori, în suverani și norod, în bătrâni și copii, în flori și fecioare, în doruri și mame, în creste carpatine și metania călugărilor, în păpădiile câmpiei și cântările sublime a monahiilor, în susur de izvoare și în îndrăgostitele femei dace, în dascăli și ucenici, în rugă și poezie, în soarele libertății și bezna celulelor, în porfira vlădicească și în zeghea deținutului naționalist. Pentru cei închiși rugăciunea și ardoarea de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
imortalizată pe o Cruce de 17 cm, făcută din lemn de fag de camaradul Petru Baciu pe care a scris: „25 mai 1948, Adu-ți aminte!” Tot ceea ce împliniseră Străbunii milenar ca miracol, tot ceea ce au imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
am așezat pe marginea sufletului tău, În toamnă amară, înfloream lumini din hău. E atât de frig! corbii veghează pustiul, În umbrele tăcerii m-alungă târziul. Tu n-ai știut să vezi adâncuri de fiorduri, Nu ai putut s-asculți sublimele acorduri. Creșteau multicolore sub ramuri de ceață, Trecutele ore purtau atâta viață. Aș fi aprins iubirea în trupuri curate, Până când zorile râdeau îmbujorate, Trase din coama nopții albe de plăcere Când somnului dorința tributul i-l cere. Aș fi cernut
ÎN TOAMNĂ AMARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370899_a_372228]
-
între sfârcurile a două degete, piesa rară și care și-ar fi avut sigur locul într-o colecție muzeală, nu în salba țigăncii. O simți zvâcnind ca un jet de sânge țâșnit din pieptul puiului de rândunică. Apoi, o furnicătură sublimă se porni singură, urcă înspre cot, spre umărul stâng, se lăsă către inimă. Dacia simți cum acvila regală din efigie, își împlântă clonțul, scormonește în carnea sa tânără, cum îi cuibărește cu indiferență la durere, celulă după celulă, cum îi
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]