9,389 matches
-
acest punct de vedere, chestionării. Odată cu aceasta, este pus sub semnul întrebării și "triumfalismul" implicat de un individualism care, insistând asupra autonomiei și libertății, părea să anunțe, prin reflecția sa în operele filosofilor moderni, victoria sferei de decizie individuală în fața subordonării sociale 313. Este devoalat astfel un discurs care, deși aparent se anunță ca unul emancipator, evidențiază conștientizarea unei crize de către gândirea modernă, o criză cauzată de înlocuirea ordinii lumii medievale, fundamentată pe ierarhie colectivă și identitate publică, cu una în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
morții”; -a considerat că democrația era condamnată la pierire, fiind socotită vinovată de: o sinuciderea națiunii prin lupta pentru putere; o slăbirea autorității statului; o sărăcirea populației; o lipsa de moralitate; o acapararea avuției țării de către politicieni și evrei; o subordonarea României finanțelor evreiești. -a susținut teoria elitelor; -a susținut alianța României cu Germania și Italia considerând că șeful ei, Corneliu Zelea Codreanu va face din România “o țară mândră ca soarele de pe cer”; -a avut ca organe de presă ziarele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
1918), cu Puterile Centrale, deși era victorioasă pe front: o Pacea de la București (semnată de guvernul Al. Marghiloman) prevedea: ocuparea Dobrogei de către Puterile Centrale; accesul României la Marea Neagră urma să se realizeze de-a lungul unui drum comercial până la Constanța; subordonarea economică a României de către Germania, care controla industria, comerțul finanțele, resursele de petrol și cereale, navigația pe Dunăre și porturile fluviale; Austro-Ungaria își mărea teritoriul până pe crestele Carpaților (5.600 km2 cu 170 de state); demobilizarea armatei române. -Pacea de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență și o ierarhie din care nimeni nu-i eliberează niciodată. Ariel nu. Subordonările lui sunt accidentale și trecătoare, sare întâmplătoare menită să-i dea iarăși libertății gustul ei. Este de observat, vorbind de îngeri, că, în momentul în care Ariel previne planurile ucigașe ale lui Sebastian și ale lui Antonio, Gonzalo, trezit din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență și o ierarhie din care nimeni nu-i eliberează niciodată. Ariel nu. Subordonările lui sunt accidentale și trecătoare, sare întâmplătoare menită să-i dea iarăși libertății gustul ei. Este de observat, vorbind de îngeri, că, în momentul în care Ariel previne planurile ucigașe ale lui Sebastian și ale lui Antonio, Gonzalo, trezit din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
În imperiul roman timpuriu pentru a desemna „panerul” (coșul) sau „cămara” În care se colectau veniturile (impozitele) destinate acoperirii cheltuielilor Principelui (Împăratului), spre diferențiere de cele folosite de Senat și acumulate În altă cămară denumită „tezaurul public”. Dar pe măsura subordonării Senatului de către Împărat, fiscul a integrat și tezaurul public, veniturile colectate devenind, generic, fiscale, iar mai apoi autoritățile competente să strângă și să administreze asemenea venituri (impozite) au devenit organe fiscale (vezi: Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit de Senat pentru realizarea de acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu, Însă, subordonarea Senatului față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public) În cadrul fiscului și ștergerea semnificațiilor distinctive avute inițial de către fiecare parte 110. În consecință, problematica impozitelor reprezintă, În același timp, și una a fiscalității, respectiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
externe, si nu altor facultăți cognitive; sensibilele care joacă rolul de sensibile proprii altor facultăți cognitive se pot regăsi pe cel de-al doilea rând al diagramei; (b) am plasat sensibilele per se și cele comune într-o relație de subordonare datorită unei afirmații din Summa the o logiae (I, q. 78, a. 3, ad 2): sensibilele comune nu afectează simțul [propriu] primele și în sens propriu, ci prin calitățile sensibile (sensibilia communia non movent sensum primo et per se, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
evidențiază mai curând forma transnaționalei, ea reprezintă un grup (mănunchi) de corporații controlate de la un sediu central și care Își desfășoară activitatea În mai multe țări. La acest nivel de Înțelegere, transnaționala apare ca o entitate definită prin raporturile de subordonare centru filiale, În condițiile unei dispersii geografice mai mult sau mai puțin accentuate a acestor raporturi; la un al doilea nivel, de adâncime, care evidențiază mai curând substanța transnaționalei, ea trebuie privită ca fiind un sistem integrat ce derulează afaceri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
au devenit, ca Atena și Veneția, guvernări locale subordonate guvernării țării. Așadar, oare nu vor deveni guvernările naționale, în secolul al XXI-lea, un gen de guvernări locale subordonate guvernărilor democratice internaționale? La urma urmelor s-ar putea spune că subordonarea guvernărilor locale mai mici unei guvernări naționale nu a însemnat sfîrșitul democrației. Dimpotrivă, democratizarea guvernărilor naționale nu numai că a extins enorm domeniul democrației, ci a și acordat proceselor democratice un loc important în unitățile subordonate comune, orașe, cantoane, state
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a intra în seria numelor monomembre din complexul toponimic integrator. Derivarea toponimică desemnează procedeul prin care, de la un toponim existent se formează, prin adăugarea unui sufix, un toponim nou, care individualizează de regulă un topic aflat în relație de apropiere, subordonare, apartenență etc. cu topicul desemnat de toponimul-bază. Criteriile necesare pentru încadrarea unui nume în această ipostază, care aparține fenomenului de toponimizare în lanț, privesc situarea atît a termenului de pornire (baza de derivare), cît și a termenului rezultat (derivatul nou
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gândirea antică despre facerea lumii și despre limbă ca sistem logic existent ante omnia (de unde formula: „La început a fost cuvântul...”) reflectă în evoluția cuvântului două evenimente majore din evoluția omenirii: întronarea zeității unice și trecerea de la matriarhat la patriarhat. Subordonarea a tot și a toate față de un simbol unic de dominare absolută s-a produs în matriarhat prin „cea care rodește și hrănește”: Γη, dor. Γά și Γαία „zeița pământului, prima care s-a desprins din Chaos”; instaurarea patriarhatului a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dramaturgia aristotelică / 27 3.1. Cele șase elemente constitutive ale piesei de teatru / 28 3.2. Primatul acțiunii / 29 3.2.1. "O acțiune unică și întreagă" / 30 3.2.2. Regula verosimilului și a necesarului / 34 3.2.3. Subordonarea personajului față de acțiune / 36 3.3 Configurația tragică ideală / 37 3.3.1. Definiția tragediei / 38 3.3.2. Criteriile tragediei ideale / 41 3.4. Locul spectacolului / 45 4. Aportul lui Horațiu / 47 4.1. Fidelitate față de Aristotel / 47 4
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Aristotel, o verosimilitate a lipsei de verosimil, punct de vedere pe care-l va împărtăși în totalitate Corneille, dar pe care unii teoreticieni ai Clasicismului, ca Abatele d'Aubignac mai ales, îl vor condamna cu înverșunare. 3.2.3. Subordonarea personajului față de acțiune Caracteristicile personajului dramatic sunt supuse exigențelor verosimilului acțiunii. Să semnalăm că Aristotel încearcă numai să definească eroul tragediei. Excepțional fiind, personajul nu trebuie, din această cauză, să fie prea diferit de noi, căci atunci și-ar pierde
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
alege drept subiect trebuie să aibă un început, un mijloc și un sfârșit; iar aceste trei părți nu numai că sunt acțiuni care ajung la cea principală, dar pe lângă asta fiecare dintre ele poate să conțină mai multe cu aceeași subordonare. Nu trebuie să existe decât o singură acțiune completă, care să lase spiritul auditoriului în tihnă; dar ea nu poate deveni așa decât prin mai multe altele imperfecte, care îi servesc drept traseu, și țin auditoriul într-o plăcută așteptare
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Ultima oră de Mihail Sebastian și din Schimbarea la față, piesa lui George Mihail Zamfirescu, publicată postum. Între cuplurile BucșanBrănescu și respectiv PamfilBrănescu din cele două piese poate fi sesizat un interesant paralelism. În cazul ambelor perechi există o secretă subordonare a celor doi miniștri, nu întâmplător cu același nume parcă generic, față de mânuitorii din umbră industriașul Bucșan și, respectiv, fiul moșierului Șerban Cruntu Racoviță, Pamfil. Același tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la Chiriac și Jupân Dumitrache, la Brânzovenescu și Farfuridi, la Iordache și Girimea, deci la acele cupluri care, dezbinate, "scoase din țâțâni", ar putea reacționa în aceeași manieră bufon răzbunătoare sau autodistructivă ca orgolioasele personaje ale lui Urmuz. Relațiile de subordonare dintre personajele caragialiene implică aceeași potențialitate a denaturării în conflicte deschise cu însemnate pierderi de ambele părți, întrucât subordonatul deține secrete ale superiorului pe care-l poate aduce, întocmai cum procedează Turnavitu cu Ismail, "într-o stare de decrepitudine"52
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
74. 138 Idem, p. 24. 139 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 55. 140 Idem, pp. 55-56. 141 Raportul dintre parodie, burlesc și absurd este, în general și la Urmuz, în special, unul de includere sau de subordonare: parodia presupune, în linii mari, imitația unui text literar individual, cu intenție umoristică sau critică, de regulă prin denaturarea sau îngroșarea trăsăturilor caracteristice ale originalului, în timp ce burlescul are o sferă mai mare de referențialitate și o mai mare libertate de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 171. 805 Bradford Wright, op. cit., pp. ix-x. 806 Richard Reynolds, op. cit., pp. 123-124. 807 Philippe Souchet, op. cit., p. 13. 808 Cf. Comic Book Confidential. 809 Michel Covin, op. cit., p. 140. 810 De altfel, pentru perioada studiată, cea a comunismului, "subordonarea presei obiectivelor sociopolitice și cooptarea mass-media în sistemul de propagandă oficial au reprezentat caracteristicile definitorii ale funcționării presei", afirmă Luminița Roșca Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, p. 137. 811 Adrian Marino, strălucitul critic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se precizează că „doar cuvântul material, el este viu, se reîntregește, se umflă de viață“; de aceea, „literatura este cea care face viața, și nu viața literatura, cum se consideră; toți oamenii imită ceea ce citesc“ (p. 14). După cum există o subordonare a scriiturii În raport cu celelalte coduri, tot astfel există o supraordonare a lecturii (polivalente) În raport cu scriitura = act de Închidere, de mortificare a existenței. Pentru această izotopie a lecturii, ni se oferă, ca interpretant, un motto din J. Lacan „Ceea ce caut eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
bănuială, îl corectă Bell. - Bănuielile, se enervă Rhyme, sunt doar prostii. Logica nu e. Logica e coloana vertebrală a științei, iar criminalistica e știința în stare pură. Sellitto își dădu ochii peste cap în direcția lui Bell. Dar lipsa de subordonare în fața superiorilor nu avea să tulbure entuziasmul lui Rhyme.: - Logica, așa cum spuneam. Kara ne explicase că e important să atragi atenția publicului către locul în care nu vrei să se uite. Cei mai buni iluzioniști înfăptuiesc atât de bine trucurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
moartea incertă. Ea vine din afară. N-a întîlnit-o prin jocurile vieții lui. Iubirea care îl sufocă cu o nemărginită și tăcută tandrețe e o construcție împotriva morții. Ca și nevoia de Dumnezeu, nevoia de iubire dă un sens prin subordonare. Iubitul e sclavul ființei diafane pe care numai mintea lui o vede și nu o dată, tot înălțînd-o și dăruindu-i-se, sclavia lui îi dă cel mai atroce sentiment de posesiune. Nevoia de protecție și teama de însingurare degenerează halucinant
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
moartea optimă pentru eternizare și doar melancolicii, indiferent de calitatea vieții, sînt fără perspectivă vulnerați de faptul că trăiesc. Un credincios adevărat vede ca sănătoasă pieirea, menită să-l ajute. Sînt oamenii crini, cei cu suflet nădăjduitor. Fără putere. Doar subordonare față de divin. Ei nu fac sclavi și sclavi fiind, nu sînt robii nimănui decît, în ei, ai Divinității. Îi invidiez. Căci eu, V. tînăr, sînt alungat de toți, mai izolat decît Robinson care pe o insulă își pierde ochii în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe Oscar Debunne secretar general al PSB cu redactarea unui raport pe baza experienței primelor alegeri europene. Raportul Debunne a sugerat o serie de principii 355, în primul rînd pe acela al suveranității partidelor. În al doilea rînd, a recomandat subordonarea față de UPSCE a grupului politic socialist din Parlament. Aceste două prime principii erau în mod clar legate de echilibrul triunghiului partinic. Raportul a fost prezentat și adoptat la Congresul din 1980. Totuși grupul politic socialist din Parlamentul European n-a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]