7,897 matches
-
semnificației (care este structurarea lingvistică a conținutului și corespunde noțiunii sau conceptului) și trimit, prin urmare, la entități sensibile, extralingvistice și extralogice, alcătuiesc latura primară a limbii și sînt, după G. I v ă n e s c u, nume substantive 367, deoarece au ca referință elementele substanțiale ale lumii sau manifestările acestor elemente. O altă categorie de nume semnifică entități care aparțin exclusiv planului mental și sînt, prin urmare, nume abstracte, căci se raportează la construcți logici ce nu trimit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
abstracte, căci se raportează la construcți logici ce nu trimit la realități materiale. Acest tip de nume este caracteristic pentru limbajul filozofic, dar și pentru unele limbaje științifice, îndeosebi pentru cele ale științelor cu un accentuat profil teoretic. Între numele substantive și numele abstracte s-ar putea situa numele imaginare, a căror referință (entitate denumită) este un produs al fanteziei, deci nu o construcție logică, ci o construcție în care elemente ale realității sensibile se află într-o combinare neobișnuită, ireală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de gîndire, prin manifestarea organică a metaforicului, și numai după aceea aspecte fenomenale, cînd sînt privite ca tropi. Preeminența categoriei substantivului în creația poetică duce la concluzia că, în cazul său, ne aflăm în situația unei lumi construite poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca la alți scriitori. Este, deci, o lume de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al ființei" se concretizează prin reconstrucții ale unor cu-vinte (precum întru, rost, sinea etc.) sau prin supraevaluarea, din perspectiva identificării unor trăsături particularizante, a unor forme gramaticale (cum ar fi infinitivele lungi, variantele de viitor sau derivarea unor verbe de la substantive). Dar, atît cuvintele, cît și formele gramaticale respective sînt scoase atît din contextul secvențelor vorbirii, cît și din structura claselor și categoriilor limbii, fiind interpretate prin amestecarea nivelurilor limbii și prin anularea treptelor ei de evoluție, ceea ce permite lui Noica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi apreciate decît ca ciudățenii. 309 Pentru crearea de elemente noi se pot folosi nu numai mijloace interne, ci și mijloace oferite de alte limbi (îndeosebi de greacă și de latină). Pe terenul limbii române a fost format, de exemplu, substantivul entopic, ponind de la gr. entópios "local, indigen", deși existența în limba germană a unui adjectiv entopisch ar putea sugera și o influență a acestei limbi. 310 Folosirea unor forme hipercorecte precum steclă sau sunt este neconformă, firește, cu evoluția limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transportă un ce aparte, un supra-cuvânt sau mai bine zis un necuvânt". Grație "necuvintelor", viziunea (primenită) ia forma unui început adamic. De la fiziologia poeziei să trecem la argumentele Despre limbajul artistic. Rostirea de structură clasică zice eseistul se sprijină pe substantive, acestea cu încărcătură statică; în cea de tip romantic, pe verbe, vehicule dinamice (Disjuncție similară, adăugăm noi, la Paul Valéry în Caiete). Cuvântul copac, bunăoară, "nu are un invers al lui, nu există anticopac, și nici antifrunză, și nici antinor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o lume albă stimulând aventura: -"Arcul de vișin petrecut peste umăr și eu / Mi-l legănam fericită în rând cu băieții..." Îndărătul acestei atitudini degajate acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe din creștetul spicelor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
durerii rememorate la nesfârșit. Și de aceea Holocaustul devenit Shoah, entitate în sine, rigidizată, iudaizată și particularizată la extrem riscă, paradoxal, să devină abstract și opac pentru ne-evrei. În același timp, alt paradox, shoah a devenit un fel de substantiv comun. Deja a început să fie folosit fără noimă pentru a desemna acte sau fapte fără măsură comună cu realitatea a ceea ce a fost această exterminare, care i-a privit în principal, chiar dacă nu exclusiv, pe evrei. Răspuns la reificarea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ca locul, rolul și funcțiile acestora în sistemul de guvernare să fie stabilite în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui forță juridică era superioară celorlalte acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca locul, rolul și funcțiile acestora în sistemul de guvernare să fie stabilite în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui forță juridică era superioară celorlalte acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și de proeminența și prevalența umană. Primele decantări Clasificarea, ca ordonare primară a cunoașterii, a fost și este încă operația cel mai adesea legată de sistem nu pentru că ar prefigura existența acestuia, ci pentru că se aseamănă cu o verbalizare a substantivului sistem: sistematizarea. Familia de cuvinte asociată sistemului păstrează aceeași dependență explicativă de sensul timpului ca flux al conștienței. Sistematizarea este o operație de dicționarizare a cunoștințelor la un moment dat, de clasare a lor după semnificații post-factum eventual. Prezentarea sistemică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Lombardia: „El m-a Întrebat: «Știi ce Înseamnă Toate prin El s-au făcut și fără El nimic #nu## s-a făcut?»” Și a explicat pasajul potrivit vechii interpretări cathare, În care nilul este luat nu ca adverb, ci ca substantiv: „Pierre a răspuns că Înțelesul pasajului este că «fără el s-a făcut nimic», adică «toate lucrurile s-au făcut fără el»”69, căci toate lucrurile nu sînt altceva decît nimic (nihil sau unum purum nihil, „nimicul cel mai pur
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v) exprimarea prin modalizatori a optimismului în raport cu interlocutorul (Sunt sigură că vei reuși! Fără ândoială
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbește numai după ce a cumpănit cu grijă răspunsul și este sigur de competența sa în domeniu”. Asociațiile mentale dintre cuvinte și „lucruri” sunt diferite de la o cultură la alta: dracul este negru în cultura română, dar roșu în culturile occidentale; substantivul vacă pentru indieni se asociază cu semnificația „animal sacru”, pe care în culturile occidentale nu o are. Există cuvinte a căror semnificație culturală diferă de semnificația literală, de dicționar. De exemplu, în culturile arabe - în contexte de tipul: Când primiți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale interacțiunii cu un străin, și prietenia adevărată, rară, nu foarte intensă și în general de scurtă durată. Prietenia, în general, este asociată în cultura americană cu popularitatea, cu succesul social. De altfel, există foarte mulți determinanți adjectivali folosiți pe lângă substantivul friend pentru a reflecta mai exact tipul relației: casual friend, close friend, best friend, good friend, true friend, real friend. Termenul echivalent din cultura germană, Freuid, se folosește restrictiv, se aplică doar la prietenii apropiați (engl. close friend). Mai mult
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe care o folosesc să observe și să evalueze în mod diferit obiectele externe ale unui act de observare și deci nu sunt echivalenți ca observatori ajungând prin aceasta la viziuni diferite asupra lumii. Astfel, unele limbi nu marchează genul substantivului (de exemplu, limba engleză), în timp ce în altele există trei genuri gramaticalizate - masculin, feminin, neutru (ca în germană, franceză, română, de pildă), sau reflectând concepții ancestrale privind forțele binelui și forțele răului. O entitate poate fi conceptualizată ca numărabilă sau nenumărabilă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
căci sub numele generic „limba eschimoșilor” s-ar identifica mai multe idiomuri înrudite. Titlul unei cărți scrise de George Lakoff este Women, Fire, and Dangerous Things: What Categories Reaveal About the Mind (1987) - titlul cărții ilustrează principiul în baza căruia substantivele dintr-o limbă africană sunt încadrate în genul feminin: toate substantivele referitoare la femei, la foc și la lucruri periculoase. În același timp, este foarte posibil ca formularea sarcinii de lucru să fi influențat răspunsul subiecților, date fiind semnificațiile culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
idiomuri înrudite. Titlul unei cărți scrise de George Lakoff este Women, Fire, and Dangerous Things: What Categories Reaveal About the Mind (1987) - titlul cărții ilustrează principiul în baza căruia substantivele dintr-o limbă africană sunt încadrate în genul feminin: toate substantivele referitoare la femei, la foc și la lucruri periculoase. În același timp, este foarte posibil ca formularea sarcinii de lucru să fi influențat răspunsul subiecților, date fiind semnificațiile culturale distincte ale termenului a povesti: o semnificație contextualizată de către greci în conformitate cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos; român; rosti; a rosti; rostire; sabie; scrie; scriere; scrisoare; scriu; scump; scurt; semn; serios; seriozitate; siguranță; simbol; sinceritate; sinonim; sintagmă; slogan; a spune; spusă; stilou; stîlcit; strănut; strofă; stupid; subînțeles; substantiv; suflet; sunet articulat; știință; știre; test; la timpul său; valoare; veșnic; viață; vînt; vocabulă; voce; vorbă bună; o vorbă gîndită; vorbesc (1); 771/264/93/171/0 dacă: poate (133); parcă (58); condiție (31); atunci (23); și (22); posibilitate (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete; spumă; sticlă; substantiv; sursă de energie; terci; ușor; de la vacă; viață; o vitamină; vreau; zahăr; zăr; zer; zippo (1); 807/157/62/95/0 laudă: mîndrie (66); de sine (26); bucurie (22); fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pașaport; Paul; părinți; pecete; personalități; Petrică; pix; poet; pompos; povară; prestanță; prezentare; prieten; prietenie; pronume; pseudonim; rar; Răzvan; a recunoaște; renumit; rețetă; rezonanță; Robert; rostit; Roxana; rude; Săndel; scurt; semnături; semnificație; Sergiu; de sfînt; Sibel; Sorin; speranță; spiriduș; straniu; strigăt; substantiv; Ștefan; tare; tata; titlu; tradiție; tu; Tudor; umor; ursitoare; valoare; valoros; Vasea; verde; Veronica; vestit; vînt; vîrstă; vrea; zicală; Zora (1); 784/270/69/201/0 nuntă: petrecere (70); veselie (70); mireasă (64); fericire (48); bucurie (43); distracție (29); sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste: basm (117); carte (32); copilărie (27); istorie (27); frumoasă (23); copil (22); interesantă (19); Ion Creangă (16); amintire (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată; sur; și; șlefuit; ștergere; tablă; taină; televizor; trage; de tras pe nas; tu; țărnă; uliță; umed; uscat; uscăciune; usturător; de usturoi; ușor; vară; veche; viață; vulcan; în zadar; zahăr(1); 791/221/69/152/0 prag
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]