6,023 matches
-
, revistă apărută la Craiova, bilunar, apoi neregulat, între 17 septembrie 1944 și 15 septembrie 1947. Director: D.F. Ionescu-Ghindeni. Și-a schimbat frecvent subtitlul, păstrând însă de fiecare dată o formulă care definește preocuparea publicației pentru actualitatea literară și culturală. Cum se afirmă în articolul inaugural Ce ne trebuie, revista „se vrea cu tot sufletul în slujba cauzei culturale a provinciei din sânul căreia
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
pe săptămână, între 3 octombrie 1901 și iulie 1911, apoi la Arad, între 13 august 1911 și 2 octombrie 1914, cu o întrerupere din ianuarie 1908 până în decembrie 1909. Redactor responsabil și proprietar-editor este Dimitrie Birăuțiu. De la numărul 2/1905 subtitlul este „Foaie politică, socială și economică”, din 1907 e „Organ al Partidului Național Român”, iar proprietar devine Aurel Vlad și redactor responsabil Vasile Macrea. De-a lungul anilor, din redacție au mai făcut parte C. Pleșoianu, G. Bucurescu, Radu Timișianu
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
POPORUL, publicație apărută la Budapesta, ca săptămânal, cu mari întreruperi de la 7 ianuarie 1894 până la 31 decembrie 1919, având subtitlul „Foaie economică”. Din martie 1897 apar ediții separate în limbile română, maghiară, germană, slovacă și ruteană. Director este Desideriu Bombay, iar ca redactor responsabil figurează Gheorghe Alexici, care semnează și Coresi ori Popa Coresi. În Precuvântare se precizează că este
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
PRADĂ GÂNDULUI, revistă apărută la Iași, lunar, din martie până în iulie 1929, având subtitlul „Literară, artistică, științifică, critică”. Director este Gh. Matei, iar redactor, Valeriu Olăniuc. În Cuvânt înainte se afirmă: „Nu vom reprezenta nici o «școală» cu direcții noi și nici nu vom lupta contra adevărului, care e mai presus de toate.” Publicația își
PRADA GANDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288995_a_290324]
-
, revistă apărută la Ploiești, bilunar, între 25 octombrie 1934 și iulie 1935, purtând subtitlul „Socială- culturală-literară”. Publicația are ca prim-redactor pe Ionel Tudosie și se definește printr-un naționalism moderat. Colaborează protoiereul Nae Vasilescu, Nic. M. Pârvulescu, I. A. Bassarabescu, D. I. Topciu, Ath. N. Păunescu, A. Fulga (Constantin Apostol), Ștefan Mateescu ș.a. De
PRAHOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288997_a_290326]
-
, periodic apărut la București între 18 decembrie 1932 și 30 iunie 1944, la început săptămânal (până la 11 mai 1935), apoi zilnic. Subtitlul suferă câteva modificări, din „Tribună de luptă cetățenească” devenind, atunci când publicația se transformă în cotidian, „Tribună zilnică de luptă naționalistă și creștină”, formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
, publicație apărută la Craiova, săptămânal, între 20 octombrie 1930 și 23 decembrie 1935, cu subtitlul „Ziar independent, redactat de membrii Sindicatului Presei din Oltenia”. P. propune o mai bună punere în relație a ziaristului cu societatea (D. Tomescu) și discutarea ideilor „ce frământă societatea noastră” (C. D. Fortunescu). Cu articole colaborează Al. Popescu-Telega, Gh. D.
PRESA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
PROBLEME DE TEATRU ȘI CINEMATOGRAFIE, publicație apărută la București, lunar, din iunie 1954 până în decembrie 1961, cu subtitlul „Culegere de traduceri și referate din literatura sovietică de specialitate”. Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu Ministerul Învățământului și Culturii. De la numărul 3/1960 din comitetul de redacție fac
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
PREMIERA ILUSTRATA, revista apărută la București între 17 noiembrie 1928 și iulie 1929, cu subtitlul „Bazar săptămânal de critică și informație. Teatru și cinema”. Redactori: N.N. Șerbănescu (care semnează și Teofil Șerban) și Mihai Arțăreanu. Publicația își fixează că țel „să îmbrățișeze toate manifestările de cultură ale teatrului românesc” și să promoveze „literatura cuminte și
PREMIERA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289008_a_290337]
-
vizează, în subtext, aspectele blamabile ale oricărui regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă munteană și reprezintă un omagiu adus lui Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește portretul unui autor al cărui traseu românesc s-a întrerupt înainte de vreme. Before
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
sunt recuperate într-o narațiune captivantă. The Return (1997), carte cu un caracter pronunțat autobiografic, foarte bogată în informații și confesiuni, concepută cu un oarecare scrupul al obiectivității, prezintă un interes particular pentru cititorul român. The Oasis (2001) are un subtitlu care o rezumă în chip esențial: A Memoir of Love und Survival in a Concentration Camp. E o biografie romanțată (o poveste de dragoste începută în condiții tragice, într-un lagăr nazist), plină de dramatism, pornind de la mărturia unor rude
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
tranzitorii”, colaboratorii publicației adoptă de la început „o atitudine de viu entuziasm” și își propun să șteargă „colbul negru al deosebirilor de concepții”, să întindă „mâini prietenești valorilor ascunse”, să sădească „în sufletul celor mulți” dorința de prețuire a tinerilor scriitori, subtitlul „Revistă de afirmare a tinerei poezii românești” fiind astfel grăitor. Sunt prezenți cu versuri Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Alexandru Lungu, Nicolae Tăutu, Victor Săhleanu, Alexandru Călinescu, Pavel Nedelcu, Dan Mureș, Ion Negescu, Constantin Pâcle, C. Aldea, Pavel Butan
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
redacția la Freiburg im Breisgau (Germania) și la Évry (Franța), inițiată de Paul Miron și de Ioan Cușa. Are o apariție bianuală în primii doi ani, anuală în următorii, cu o întrerupere în 1969. Odată cu creșterea numărului de pagini, în subtitlul „Foaie de gând și apropiere creștină”, cuvântul „foaie” e înlocuit cu „revistă”. Alături de texte teologice (D. Stăniloae, fragmente din Filocalia, Victor Moldovan, Căile teologiei românești), eseuri și articole cu teme religioase (Mihai Eminescu, Religia, Mircea Vulcănescu, Creștinul în lumea modernă
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
PROVINCIA LITERARĂ, publicație apărută la Sibiu, lunar, din octombrie 1932 până în decembrie 1934, cu subtitlul „Revistă de literatură, critică și artă”. Directori sunt Eugen Constant și Paul Constant. Al treilea frate, poetul Savin Constant, e comemorat în 1933, la cinci ani de la dispariția sa. Eugen Constant este un critic declarat al societății burgheze, subliniind de la
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
PROMETEU, publicație apărută la Brașov, lunar, din aprilie 1934 până în februarie 1939, cu subtitlul „Revistă de luptă pentru propășire, frumos și adevăr”. Director: Ioan Al. Bran- Lemeny; redactori: Victor A. Beldiman, Horia E. Frunză (Ioan Gh. Iordache); comitetul de redacție: Mircea Suciu-Sibianu, Ioan Popa, G. Tulliu, Ioan Brânzea. Din 1935 secretar de redacție este
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
RĂCNETUL CARPAȚILOR, revistă apărută la București, lunar, din martie 1990 până în iulie 1992, cu subtitlul „Organ al Partidului Liber Schimbist”, sub conducerea unui colegiu de redacție. În articolul-program Caragiale e cu noi, semnat de Ștefan Cazimir, se menționează că R.C. își propune „să practice umorul intenționat”. Valentin Silvestru, Octavian Andronic, Mircea Cornișteanu, Florin Andrei Ionescu
RACNETUL CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289081_a_290410]
-
, revistă apărută la Turnu Severin, săptămânal sau bilunar din decembrie 1944 până în noiembrie 1946, apoi lunar din decembrie 1946 până în mai 1947. Directori sunt Ion Baloșin (până în iulie 1946) și ulterior Constant Răutu. Subtitlul s-a modificat de câteva ori, fiind inițial „Gazetă independentă de informație și reportaj”, iar în 1947 „Revistă de literatură și artă”. Intenția redactorilor este de a informa opinia publică „corect și cinstit” asupra „tuturor problemelor ce guvernează viața sub
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
, publicație apărută la București între 15 octombrie 1924 și 7 martie 1925, având subtitlul „Revistă de artă constructivistă internațională”. Director este Scarlat Callimachi, iar ca redactor figurează Ștefan Roll. Primul număr conține, alături de o pictopoezie de Scarlat Calllimachi și un linoleum de Victor Brauner, un fel de manifest avangardist semnat de Ilarie Voronca (L
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
un linoleum de Victor Brauner, un fel de manifest avangardist semnat de Ilarie Voronca (L’Orreille à carreaux), unde se subliniază ideea de schimbare („trebuie să schimbăm trenul”), revista anunțată fiind una „de literatură constructivistă”. Abia de la al doilea număr subtitlul indică o extindere a profilului, iar în numărul 4 Scarlat Callimachi prezintă articolul-program, Revista „Punct”, în care declară: „Trebuie să distrugem, cu riscul violențelor și exagerațiunilor inerente unei revoluții - fie ea și în artă -, toate creațiile submediocre fie în pictură
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
apărută la București, lunar, din martie 1932 până în aprilie 1933 și de la 7 decembrie 1935 până la l februarie 1936. Redactori sunt Horia Fulger și Bazil V. Nistor (prima serie), Ioan Vasiliu, V. Scupra și M. Georgescu (seria a doua). În subtitlu, publicația își precizează profilul, marcând interesul pentru „literatură, polemică și informație literară”. Primul număr nu include un articol-program și doar mai târziu, de la numărul 4, din articolele semnate de Horia Fulger se poate desprinde mesajul noii generații. Acest mesaj merge
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
o coordonată esențială comună, afirmată cu o anume ostentație - intoleranța față de impostură, lichelism și demagogie. Prin Feldeința călinesciană (2001) P. revine la vocația sa adevărată, comentariul de literatură. Ca și în Pactul cu diavolul, el întreprinde un studiu de caz - subtitlul e „studiu monografic” -, de această dată în mod declarat. Termenul „feldeință” este împrumutat din limbajul lui Dimitrie Cantemir. Personalitatea lui G. Călinescu, considerată chiar de majoritatea celor apropiați plină de contraste și paradoxuri, e supusă unei analize lucide, amănunțite și
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
RÂNDUIALA, publicație apărută la București, trimestrial, din ianuarie 1935 pînă în august 1938, în mai multe „caiete”, cu subtitlul „Arhivă de gând și faptă românească”. Conducerea este alcătuită din D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion I. Ionică, Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O
RANDUIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
RÂNDUNICA, revistă apărută la Sibiu, de trei ori pe lună, între 30 martie 1894 și 10 iunie 1895, cu subtitlul „Foaie literară beletristică”. Atenția pentru literatura originală și pentru mișcarea literară și culturală a românilor este principalul element al programului anunțat de editorul și redactorul Silvestru Moldovan. Totodată, ca și la alte publicații transilvănene, se dă un spațiu întins rubricilor
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
REACȚIUNEA LITERARĂ, publicație apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee de aur), Dem. Bassarabeanu, Eugen Constant, Vladimir Nicoară, Nichita Bradovan. În primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia
REACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
, revistă apărută la București, de cinci ori pe săptămână, între 16 octombrie 1911 și 22 iunie 1913 și între 28 septembrie și 27 august 1914, sub direcția lui N.D. Cocea. În articolul-program din primul număr, R., care poartă subtitlul „Teatru, muzică, literatură, artă”, exprimă intenția de a fi „un organ de informație, de critică și de îndrumare pentru artiști și pentru public”, menit să trezească interesul pentru „admirabilele manifestări ale artei”, „credința în puterea de prefacere și înălțare sufletească
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]