2,093 matches
-
reușesc să trăiască/ Întâmple-li-se în somn;// Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,/ Cântând ca din strune din propriile funii,/ Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit/ Singurătăților lunii. //" (În somn) În spatele unei rime aristocrate, încrucișate, se ascund metafore subversive, a căror descifrare este cheia spre lumea închistată în ideologii, în care era forțată să trăiască poeta alături de contemporanii ei. Greierii pot fi (sau chiar sunt!) artiștii siliți să-și cenzureze talentul într-o societate care cenzura tot ce era
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
putea întinde până dincolo de ceea ce era la vedere, această ideologie cuprinzând, asemenea tentaculelor unei caracatițe, până și spațiul cel mai intim al oamenilor, gândurile acestora: "Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,/ Cântând ca din strune din propriile funii". Mesaj subversiv există și în Țara părinților, unde " Se ajunge, întotdeauna, târziu,/ Numai când totu-i pustiu,/ Și doar în lumina de lună/ Se mai strâng împreună,/ Sub tăiații castani,/Umbre de tați condamnați/ Și mame de treizeci de ani/ Pieptănând/ Fete
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un glas/ Așezat somptuos/ În al cărții sicriu. / Nu mă laud,/ Credeți-mă, știu să mor/ Și știu, mai ales, să înviu,/ Dar asta e, bineînțeles, Mult mai ușor.// Încă un pas) Întreg volumul Ochiul de greier este o metaforă subversivă a ideologiei vremii. Încercarea de armonizare între poeme se realizează, însă, într-un mod atât de delicat, încât pare că întreg volumul este, în fapt, un singur poem. Vorbind despre alteritate, în acest context al persecuției, subliniem ideea că poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-și reediteze volumul Urcarea muntelui, volum decimat de cenzură, la vremea respectivă, din cauza apetitului ei pentru adevăr și din cauza obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie 187. Desigur, asemenea Anei Blandiana, poezia de tip subversiv a Ilenei Mălăncioiu este una a concretului. "O concretețe de coșmar aceea a unui oraș orwellian, supravegheat de privirea atotcuprinzătoare a dictatorului. Personajul liric nu mai este acum doar o dansatoare, ci și o tragediană, care își declamă obsedant lamentația
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
petrecut o crimă, puneți mâna pe criminal,/ Puneți mâna pe mine, complicele." (O crimă săvârșită pe strada principală). Predomină o structură narativă, chiar și numai de suprafață, care se accentuează tot mai mult, devenind instrument esențial în poezia cu caracter subversiv din volumele Linia vieții (1982) și Urcarea muntelui (1985). Desigur că toate conotațiile politic sociale sunt evidente în mesajul textelor grupate aici, dominând pretutindeni ideea de mulțime dezumanizată, mișcându-se haotic într-un spațiu al absurdului și al vidului. Dispare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mesajul textelor grupate aici, dominând pretutindeni ideea de mulțime dezumanizată, mișcându-se haotic într-un spațiu al absurdului și al vidului. Dispare definitiv orice urmă de lirism, discursul căpătând, ca și în cazul Anei Blandiana, nunațe grave, masculine, reci. Metafora subversivă deconstruiește realități și reconstruiește altele noi, într-un ton mult mai grav însă decât cel blandian: "Pradă visului meu/ Eram luată și dusă pe sus/ Fără greutate,/ Și parcă era aievea,/ Parcă simțeam în spate/ O gheară înfiptă ăn carnea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
discurs 226, prin care dezaprobă revoluția culturală, impusă prin "tezele din iulie 1971" ale lui Nicolae Ceaușescu 227, care constituie o nouă perioadă neagră pentru cultura românească, din timpul comunismului. Fuseseră anii 1948-1949, urmați, acum, iată de anul 1971 . Limbajul subversiv elevat devine, însă, de data aceasta, o armă puternică a intelectualilor, contra puterii comuniste. Astfel, în rafinata sa pledoarie, care devine un mod de intimidare intelectuală, "distant, glacial, poetul Ștefan Augustin Doinaș a citit un text de principii, redactat în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sintaxă violent contranstantă cu adipoasele construcții ale limbii activistice. Lui N. Ceaușescu nu-i scăpa însă cu siguranță sensul profund al acestui discurs ce ignora, trufaș, locul unde era ținut, la Comitetul Central, în fața puterii supreme [...]"228. Limbajul intelectualizat devine subversiv prin însuși ermetismul său. Panica, îmbibată cu o rușine interiorizată, atinge apogeul, în ciuda ecartului numeric între întelectuali și ne-intelectuali (desigur, în favoarea celor din urmă!). Atacă însă, în egală măsură, și limbajul deschis, subversiv, de data aceasta, prin frumusețe: "Activiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
puterii supreme [...]"228. Limbajul intelectualizat devine subversiv prin însuși ermetismul său. Panica, îmbibată cu o rușine interiorizată, atinge apogeul, în ciuda ecartului numeric între întelectuali și ne-intelectuali (desigur, în favoarea celor din urmă!). Atacă însă, în egală măsură, și limbajul deschis, subversiv, de data aceasta, prin frumusețe: "Activiștii PCR au tresărit luând cunoștință de existența ei [poeziei lui Mircea Dinescu n. n.] Era ca și cum cineva ar fi adus, candid, un braț de flori de liliac într-o închisoare. Practic, nou-venitul nu făcea nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
înduioșător, mesajul ei este centrat pe o reproducere cât mai lucidită a evenimentelor derulate în epoca ceaușistă. La noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura evazionistă. 1. Prima dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu. Evantaiul de posibilități este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Avem de-a face cu o falsă literatură, cu victorii intens popularizate, de la Mitre Cocor al lui Mihail Sadoveanu, la Dragostea și revoluția de Dinu Săraru, o literatură îndoctrinată, plină de clișee, idilică, festivă. 2. A doua dintre ele, literatura subversivă, și-a putut perfecționa strategiile estetice numai după 1965. Este o creație a epocii Ceaușescu. Ea reprezintă o deviație de la linia oficială, deviație mascată în metafore și parabole, un fel de protest abia schițat, o dezidență pe jumătate sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Est, metafora a fost folosită ca o bombă [subl. n. A.I.P.], care făcea explozie la mijlocul drumului dintre scriitor și cititor, atunci când adevărul pe jumătate rostit al unuia se înțelegea cu jumătatea trăita de celălalt, într-o înțelegere complice și subversivă. Poeții au devenit, astfel, plămânii, prin care popoarele încercau să respire aerul, din ce în ce mai rarefiat, al libertății și să se salveze"233. Acest stil, cu o strategie estetică proprie, atentă la reacțiile puterii, își crease o obsesie a adevărului și declanșase
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate". (Cruciada copiilor) Retorica acestui poem este diferită de tot ce scrisese poeta până atunci, de altfel, în poemele de acest tip, subversive, deconstructivismul găsindu-și materializarea pregnantă, atât la nivelul semnificantului, cât și al semnificatului. Nu mai există exuberanță, nici entuziasm, iar ritmul este rapid, tonul grav, acuzator. Versurile par a fi niște dictoane, în mare parte eliptice de predicat, epuizând lapidar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Prin urmare, s-ar putea spune că varietatea câmpurilor lexicale implicate în acest text contribuie, de fapt, ca un înveliș pentru suflet miezul realității interioare, care contează cu adevărat. Deși banale, vocabulele în mare parte nominale sunt ele însele metafore subversive pentru rănile provocate de comunism. Viața, devenită ea însăși o închisoare comunistă, printre ale cărei zăbrele era greu de pătruns, capătă, astfel, dublă conotație: propaganda forțată, cuprinzând inclusiv cenzura, precum și toate celelalte forme de persecuție, și realitatea de dincolo de ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" (Eu cred că suntem un popor vegetal). Metaforele de tip subversiv, existente în aceste două poezii, contribuie la deconstrucția canonului paradigmatic și chiar la deconstrucția canonului individual, prin reconsiderarea unor sensuri vechi și înnoirea lor, prin raportarea la context. Deși a comportat ușoare degradări semantice, natura a reprezentat, dintotdeauna, spațiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unor sensuri vechi și înnoirea lor, prin raportarea la context. Deși a comportat ușoare degradări semantice, natura a reprezentat, dintotdeauna, spațiu al refugiului, dar, mai ales, cadru prielnic desfășurării unor sentimente precum iubirea, nostalgia, melancolia sau chiar tristețea. În poezia subversivă a Anei Blandiana, natura capătă conotații diferite, semantismul ei fiind coborât în derizoriu, metafora naturii fiind utilizată drept instrument de ironie la adresa poporului vegetal, laș și incapabil de revoltă. În acest spațiu al persecuției, singura care s-ar face sinonimă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o formă de supraviețuire, după cum autorul Nicolae Steinhard redă în Jurnalul fericirii. Nebunia și moartea pentru lume și față de regim constituie, de asemenea, primele două soluții, propuse de Soljenițîn și de Alexandru Zinoviev și redate în cartea citată. Întrebuințarea metaforelor subversive, adică a acelor structuri secrete, care să funcționeze ca atac contra dictaturii, reprezintă un fapt comun al scrierilor cenzurate. Astfel, incapacitatea de revoltă transformă oamenii într-un popor vegetal care așteaptă desfrunzirea. Consecința lipsei luptei o reprezintă boala, nebunia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
atac contra dictaturii, reprezintă un fapt comun al scrierilor cenzurate. Astfel, incapacitatea de revoltă transformă oamenii într-un popor vegetal care așteaptă desfrunzirea. Consecința lipsei luptei o reprezintă boala, nebunia sau gratiile. Entitatea ontologică inedită pe care o dezvoltă textele subversive este tocmai omul alienat, într-o societate limitată, sufocantă, traumatizantă, în jurul căreia acesta se încolăcește zadarnic, încercând să evadeze. "Cele patru poezii de mare curaj din 1984 (Eu cred că suntem un popor vegetal, Cruciada copiilor, Totul și Delimitări cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Conținutul e destul de explicit, deși e alegoric. Aversiunea față de dictatură este manifestată, însă, total dezarmat. Promovând o poetică a revoltei sugerate, îmbinată cu o poetică a retragerii, a aceleiași ascunderi în sine, Ana Blandiana realizează prin intermediul acestor poezii de factură subversivă, o adevărată frescă a societății totalitare sau, un muzeu al ideologiei comuniste. Dincolo de suprafața textului, metafora cu iz subversiv funcționează duplicitar, dedublându-se și restrângându-se continuu, realizând o oarecare destabilizare a textului, voce a interiorului autoarei. Concluzii "Un intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
revoltei sugerate, îmbinată cu o poetică a retragerii, a aceleiași ascunderi în sine, Ana Blandiana realizează prin intermediul acestor poezii de factură subversivă, o adevărată frescă a societății totalitare sau, un muzeu al ideologiei comuniste. Dincolo de suprafața textului, metafora cu iz subversiv funcționează duplicitar, dedublându-se și restrângându-se continuu, realizând o oarecare destabilizare a textului, voce a interiorului autoarei. Concluzii "Un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Est, metafora a fost folosită ca o bombă [subl. n. A.I.P.], care făcea explozie la mijlocul drumului dintre scriitor și cititor, atunci când adevărul pe jumătate rostit al unuia se înțelegea cu jumătatea trăita de celălalt, într-o înțelegere complice și subversivă. Poeții au devenit, astfel, plămânii, prin care popoarele încercau să respire aerul, din ce în ce mai rarefiat, al libertății și să se salveze"11, ne-am propus să realizăm o incursiune în ceea ce a reprezentat comunismul în România. În acest sens, am stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
arid, și de pe urma cărora am rămas cu pasiunea pentru etimologii, privite ca un fel de romane, fascinante cel mai adesea, ale cuvintelor. A.-I. P.: Stimată doamnă Ana Blandiana, despre perioada comunistă lăsată sub tăcere, dar, mai ales, despre literatura subversivă continuă să se tacă sau să se vorbească în cât mai puține cuvinte. Disidența, de orice natură mai ales cea literară ar trebui să reprezinte o mândrie pentru un stat, nicidecum un stigmat sau o plagă... De ce mai există încă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
liniște, un perfect echilibru al discursului ca o terapie. Citirea textelor blandiene funcționează profilactic. Metaforele deschise și cele opace structurează un traseu liric distinct, când decodificabil, când retras în sine, crispat, ermetizat. Contextul ideologic este cel care instaurează, la scriitorii subversivi, nu doar la Ana Blandiana, acest tip de metaforă, prin extensie, opacitatea scriiturii ni se atrage atenția. Alina-Iuliana Popescu descoperă entuziast limbajul subversiv și, cu simțul său de observator neobosit, încearcă să-l evalueze în funcție de textele autorilor șaizeciști. A vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
distinct, când decodificabil, când retras în sine, crispat, ermetizat. Contextul ideologic este cel care instaurează, la scriitorii subversivi, nu doar la Ana Blandiana, acest tip de metaforă, prin extensie, opacitatea scriiturii ni se atrage atenția. Alina-Iuliana Popescu descoperă entuziast limbajul subversiv și, cu simțul său de observator neobosit, încearcă să-l evalueze în funcție de textele autorilor șaizeciști. A vrut, inițial, să scrie o carte despre poezia cenzurată. Presupunem că s-a documentat în acest sens, pentru că-i acordă o secțiune remarcabilă, susceptibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
scenă pentru ca în spațiul creat mesajul să poată suna nestingherit". Ion Pop, Poezia unei generații, p. 250. 144Luiza Bratu, op. cit., p. 132. 145 Dicționarul general al literaturii române, p. 296. 146Dumitru Micu, art. cit., p. 54. Autorul, vorbind despre poezia subversivă a Anei Blandiana, identifică metafore inedite, fiind, în concepția noastră, unul dintre puținii care îi înțelege îndeaproape poetica. Ana Blandiana nu scrie întocmai ca romanticii, nu scrie nici ca moderniștii, nici ca poeții generației sale, ci scrie câte puțini din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]