1,861 matches
-
neplăceri. În cazul persoanelor care aparțin sistemului bugetar această tendință are mai multe explicații, în primul rând în acest sistem recompensa nu poate fi un propulsor pentru motivație, deoarece răsplata monetară a eforturilor depuse este sub necesarul pentru a asigura subzistența. În această situație angajaților le este dificil să asocieze puterea obținută prin intermediul banilor cu ceva ce ar produce plăcere, deoarece lor banii nu le ajung să procure lucruri mai pragmatice și necesare. Persoanele care activează în instituții publice au alte
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
o perspectivă de tip mistic sau, În accepția În care folosim acest termen (Sfameni Gasparro, 1985), relativă la un complex mitico-ritual centrat pe o figură divină „În acțiune”, protagonist al unei serii de evenimente dramatice care privesc dispariția/moartea, Întoarcerea/subzistența În moarte și celebrarea unei asemenea acțiuni de către credincioși, În adâncă sintonie cu suferințele zeului. Într-adevăr, Attisxe "Attis", În ciuda trăsăturilor foarte umanizate ale mitului său, este o personalitate divină, pe care felul nașterii și al morții o revelează ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care felul nașterii și al morții o revelează ca fiind legată de nivelul vegetației arborescente și floricole (Pausanias, VII, 17, 10-12; Arnobius, Adversus nationes, V, 5-7). În mit, moartea lui Attis, deși definitivă, este salvată de o formă de subzistență (părul continuă să crească, degetul mic să se miște) care exprimă calitatea divină a personajului și funcția lui de suport al ritmurilor vegetale. Cultul este caracterizat de bocete mortuare, dar și de expresii de bucurie pentru bunăvoința zeiței care l-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În plângerea sa, se teme că puterile slabe ale păstorului În care trebuie să se Încreadă nu sunt Îndeajuns pentru salvarea sa (cf., mai sus, subcapitolul 2.3); Zoroastruxe "Zoroastru" este conștient că poate conta doar pe mijloace sărăcăcioase de subzistență și numai pe câțiva oameni care Îl urmează, și În același timp, știe bine că mai marii poporului său și ai țării sale, adepți ai Minciunii, au destulă putere ca să-l alunge, separându-l de familie și de trib (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
De exemplu, sistemele de pensii și asigurări medicale din Anglia ofereau foarte puține beneficii și includeau numai muncitorii bărbați, excluzând soțiile și alți membri ai familiei. În Anglia interbelică, dreptul la ajutorul de șomaj se stabilea prin evaluarea mijloacelor de subzistență ale individului (Means Test). Procedeul se baza pe un principiu din Legea Săracilor din secolul al XIX-lea, care Îi obliga pe cei care solicitau ajutor să-și demonstreze sărăcia. Nicăieri nu era stipulată obligația statului de a garanta un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sensibilitatea unei clase anume, punând În schimb accentul pe reforme sociale și morale. A insistat În special asupra importanței familiei, o temă creștină cu implicații politice semnificative Într-o perioadă În care nevoile familiilor monoparentale, fără locuințe și mijloace de subzistență, erau mai mari ca niciodată. Astfel, partidele creștin-democrate erau ideal plasate pentru a profita de fiecare aspect al situației postbelice: dorința de stabilitate și siguranță a zilei de mâine, speranța schimbării, absența alternativelor tradiționale de dreapta și nădejdea pusă În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primăvara anului 1947 se afla pe marginea prăpastiei. Frustrările occidentalilor, care crezuseră Într-o refacere mai rapidă și În Întoarcerea la condiții economice normale, alături de disperarea nemților și a altora din Europa Centrală, amplificate de neașteptata criză a mijloacelor de subzistență din 1947, nu puteau decât să alimenteze șansele comunismului sau riscul instaurării anarhiei. Comunismul avea un succes real. Deși partidele comuniste din Italia, Franța și Belgia (ca și cele din Finlanda și Islanda) au rămas În coalițiile de guvernare până În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În primăvara anului 1948, producția industrială a Germaniei era Încă la jumătatea celei din 1936. Economia britanică nu avea cum să se remonteze când țara cheltuia sume fără precedent (317 milioane de dolari numai În 1947) doar pentru a asigura subzistența populației neajutorate din zona sa de ocupație În nord-vestul Germaniei. Economiile comerciale ale țărilor de Jos și Danemarcei erau muribunde fiindcă germanii nu puteau să le cumpere produsele. Logica Planului Marshall impunea ridicarea tuturor restricțiilor asupra producției vest-germane, pentru ca țara
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
20 a.m.) Este o eroare gravă să apelezi la trupe străine pentru a da o lecție unui popor. Iosip Broz Tito (11 noiembrie 1956) La sfârșitul războiului, popoarele din Europa de Vest, care abia reușeau să se guverneze și să-și asigure subzistența, continuau să stăpânească o mare parte a globului. Această situație neverosimilă, ale cărei implicații nu scăpau elitelor indigene din coloniile europene, a avut consecințe perfide. Pentru mulți britanici, francezi sau olandezi, posesiunile imperiale alinau suferința și umilințele războiului din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acestea mai exista și problema agriculturii. În prima jumătate a secolului XX, În Europa, un număr prea mare de țărani ineficienți produceau doar cât reușeau să vândă pe o piață care nu le putea plăti destul pentru a-și asigura subzistența. Rezultatul: sărăcie, emigrație și fascism rural. În anii de foamete imediat după 1945 au fost create tot felul de programe pentru a-i Încuraja și a-i sprijini pe fermieri ( Îndeosebi pe cei care dețineau teren arabil) să producă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viață - apoteoza controlului comunist al informației. În momentul căderii lui Ceaușescu, rata mortalității nou-născuților era de 25‰, iar În orfelinate se aflau peste 100.000 de copii. Această tragedie națională s-a consumat pe fundalul unei economii deliberat retrogradate de la subzistență la sărăcie extremă. La Începutul anilor ’80, Ceaușescu a decis să consolideze poziția României În lume achitând integral uriașa datorie externă a țării. Agențiile capitalismului internațional - Începând cu Fondul Monetar Internațional - erau absolut Încântate și nu mai știau cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adevăr, o noutate absolută: toate sistemele socialiste au depins de controlul centralizat asupra penuriilor induse chiar de sistem, Însă În România, o economie bazată pe investiții exagerate În capacități industriale inutile a fost transformată cu succes În una bazată pe subzistența agrară preindustrială. Politica lui Ceaușescu avea o anumită logică diabolică. Cu prețul pauperizării populației, România și-a achitat datoriile față de creditorii străini. Însă cârmuirea lui Ceaușescu nu s-a limitat, mai ales În ultimii ani, la o politică economică nebunească
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de normă, muncă prost plătită și fără beneficii sociale, sau erau angajați cu contract pe termen limitat În programe pentru crearea unor locuri de muncă subvenționate sau girate de stat. Cei care aveau salarii prea mici pentru a-și asigura subzistența, lor și familiilor lor, puteau apela Încă la statul asistențial - și mulți au procedat Întocmai. În Marea Britanie, unde asaltul thatcherismului asupra statului și a societății a fost resimțit cel mai acut, 14 milioane de oameni, dintre care patru milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor, „plămădind pas cu pas o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ci mai degrabă de conservatorism și comoditate. Aplicarea legii lui Romer la dezvoltarea economică sugerează că oamenii sunt mai puțin cooperanți în proiectele care presupun schimbări majore în viața lor cotidiană, în special cele care se bazează pe practicile de subzistență. Oamenii vor să schimbe doar atât cât să mențină ceea ce au. Motivațiile oamenilor care participă la un proiect de dezvoltare nu sunt învățarea unei modalități mai bune de a trăi, creșterea „capitalului social”, „dezvoltarea participativă”, generarea unor bunuri globale, creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sugerând că proiectele de irigație care doresc reabilitarea, îmbunătățirea și extinderea sistemelor existente sunt mai de success decât cele care doresc să creeze structuri complet noi. În mod asemănător, proiectele care doresc să introducă o cultură comercială în locul celei de subzistență au mai mult success acolo unde agricultura comercială este deja practicată. Proiectele de dezvoltare a pescuitului sunt mai de success acolo unde se încearcă alimentarea cu piese de schimb decât acolo unde se introduce o tehnologie complet nouă. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de oameni au invadat fermele comerciale, au doborât gardurile ce separau fostul teritoriu comun folosit pentru pășunat, au ars fânul stocat în aceste ferme și au furat vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență, destinate autoconsumului sau piețelor locale. Un astfel de exemplu, potrivit lui Kottak, este inițiativa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pășunat, au ars fânul stocat în aceste ferme și au furat vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență, destinate autoconsumului sau piețelor locale. Un astfel de exemplu, potrivit lui Kottak, este inițiativa de a introduce culturi de ceapă și de chilli într-o regiune din sudul Asiei, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență, destinate autoconsumului sau piețelor locale. Un astfel de exemplu, potrivit lui Kottak, este inițiativa de a introduce culturi de ceapă și de chilli într-o regiune din sudul Asiei, unde orezul era cultura de bază. Introducerea acestor culturi comerciale s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inițiativa de a introduce culturi de ceapă și de chilli într-o regiune din sudul Asiei, unde orezul era cultura de bază. Introducerea acestor culturi comerciale s-a ciocnit de interesele fermierilor, care, de multe ori, sunt motivați de „etica subzistenței” (Scott 1979), mai degrabă decât de logica profitului. În primul rând, țăranii din zona respectivă nu erau familiarizați cu cunoștințele necesare practicării noilor culturi agricole. În al doilea rând, vârful de sarcină la culturile de chilli și de ceapă coincidea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu țineau cont de pierderile cauzate de lipsa exploatării zonelor folosite de obicei de acești păstori nomazi. Un alt factor ignorat era faptul că, pentru a deveni fertil și rentabil, pământul trebuia lucrat câțiva ani, ceea ce producea nesiguranță legată de subzistență pe termen scurt. Mai mult, nu exista nici un motiv pentru care nu se puteau imagina soluții prin care serviciile guvernamentale să fie flexibilizate pentru acomodarea nevoilor specifice ale acestei populații. De exemplu, în timpul verii, când beduinii petrec trei-patru luni în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Într-un moment în care „cultura” devine o categorie desuetă în antropologie (Clifford, 1988; Geertz, 1982; Clifford, Marcus, 1986), ea devine interesantă pentru alte discipline. În acest context, înțelegerea relațiilor de putere din interiorul și dintre comunități, a practicilor de subzistență, a relațiilor sociale care formează țesutul social al comunităților-țintă sunt esențiale pentru practica dezvoltării participative. Antropologii se află prinși într-o dublă dilemă. Pe de o parte, una dintre axiomele cercetării antropologice - neintervenția în comunitățile studiate - este în contradicție directă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statul-națiune) și economice naționale și internaționale (piețe). O soluție intermediară este rolul de broker în numele comunității locale și lumea industriei de dezvoltare sau a birocrațiilor statului. Pe de altă parte, sugestia ca proiectele de dezvoltare să nu amenințe activitatea de subzistență și să nu suprainoveze sugerează că antropologii se identifică cu comunitățile pe care le studiază și le dezvoltă: ei doresc să beneficieze de oportunitățile extracomunitare atunci când există și să se replieze în interior atunci când acestea dispar. Bibliografie Appadurai, Arjun, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
frontiera punctată nu am dispus de date) Modernitatea târzie prin care trec țările nord-vestice își pune mai accentuat amprenta asupra modului în care relațiile sociale sunt concepute și desfășurate. Mobilitatea spațială mai ridicată, afirmarea și acceptarea diferențelor identitare, rezolvarea problemelor subzistenței pentru majoritatea membrilor societății, diversificarea formelor și timpului alocat petrecerii timpului liber au contribuit la și au fost stimulate de dezvoltarea unui model al unei vieți sociale active și intense, al unei semnificații crescute a prietenilor și cunoștințelor, aflate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se selectează din rândul următoarelor segmente: persoane neîncadrate pe piața formală a muncii, liber profesioniști, familiile sărace din mediul urban neacoperite de ajutorul social, familiile (sărace) din mediul rural (o mare parte a țăranilor care obțin venituri din agricultura de subzistență) și o parte a populației de romi. Populația neasigurată se ridică, după estimările CNAS, doar la 5-10% din totalul populației Un număr mare de persoane, deși sunt asigurate, au acces limitat la asistența medicală pe fondul bugetului foarte redus al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]