5,001 matches
-
didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis, activității misionare și culturale a scriitorilor creștini din perioada străromână le sunt consacrate paragrafe succinte, dar relevante. Într-o tratare sintetică, despovărată de tentația recurgerii excesive la taxinomie și la recenzarea corpusurilor, este panoramată creația populară orală. În prezentarea perioadei vechi și în cea a începuturilor perioadei moderne, factorilor culturali (civilizație materială, răspândirea tiparului și
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
comemorativ despre Ioan Păun-Pincio și studiul Futurismul în literatură, iar Gheorghe Savul publică articole ce vizează domeniul esteticii: Cum vede Guyau viitorul artei, Concepții de critică artistică, Arta nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte pe marginea cărților nou-apărute, din rubrica „Claie peste grămadă”, au un pronunțat accent critic. Lui Eugen Relgis îi sunt reproșate „penuria de acțiune și idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
ideologic, de eroziunea reperelor ferme, de dezabuzare, când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
E.T.A. Hoffmann. Alții, ca G.B. Shaw, Gabriele D’Annunzio, Lev Tolstoi, Pierre Loti, Rabindranath Tagore sunt comentați în cuprinsul ziarului prin prisma ideilor și gesturilor politice. Cronicile teatrale, semnate G., H.G., L.R., apoi consecvent N.B. sau N. Boian, prezintă succint atât problema teatrului și a repertoriului în anii tulburi ai războiului mondial, cât și piesele jucate. L.R. înregistrează succesul piesei Azilul de noapte a lui Gorki, reprezentată, în traducerea lui Iosif Nădejde, la Teatrul Național din București, „dramă fără acțiune
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
nunții mioritice proiectează alegoric, la dimensiuni cosmice, durerea în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
istorice timid orientate în direcția afirmării idealurilor naționale și cu traduceri din literatura romantică. Aici s-au tipărit versurile din „condica” lui Alecu Văcărescu, scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat în chestiuni de literatură și de folclor. Un articol despre românii din Istria (cu exemple din poezia populară istroromână), un altul, statistic, despre populația Principatelor și un studiu de istorie al lui Dimitrie Gusti, dedicat
MONDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]
-
adică foarte multe traduceri din scriitori clasici (Teofrast, Esop, Plaut, Iuvenal) sau de circulație europeană (Byron, Lenau, Frații Grimm, Heine, Björnson, Tolstoi, Nekrasov, Turgheniev, Korolenko, Garșin, La Fontaine, Hugo, Balzac, Maupassant, Sienkiewicz). Fiecare text tradus este însoțit de o prezentare succintă a scriitorului respectiv. Unele transpuneri din Heine sunt făcute de O. Carp, care întrebuințează pseudonimul Alastor. C. Popescu-Azuga tălmăcește din Byron și Heine, iar Cornelia V. Morțun din Maupassant. Câteva poezii și poeme în proză aparțin lui I. Păun-Pincio și
MUNCA STIINŢIFICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
fine, ultimele părți ale volumului sunt dedicate pretextului care a favorizat studiul de față. Prezentăm mai pe larg premisele și obiectivele campaniei de comunicare, doi dintre membrii echipei de la DC Communication împărtășindu-ne din bucătăria internă a zămislirii proiectului. O succintă trecere în revistă a rezultatelor vizibile este apoi urmată de discuția despre impactul campaniei în fiecare dintre cele șase sate investigate. Dată fiind metodologia de culegere a datelor folosită, am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aderării la Uniunea Europeană și efectul asupra satului românesc. Din punct de vedere tehnic, publicația a fost realizată într-un limbaj accesibil, format tabloid, în 12 pagini policromie, cu multe ilustrații. Înscrierea la concurs s-a făcut prin transmiterea unei relatări succinte cu privire la un proiect inițiat de locuitorii satului pentru rezolvarea unei probleme a întregii localități, derulat în ultimii cinci ani. Proiectele înscrise trebuiau să fi fost sprijinite activ de un grup de minim zece persoane din localitate și să fi rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
urmare, atunci când vorbesc de „războaie culturale” nu am în minte numai cultura, eventual numai cultura înaltă, ci întregul spirit public, precum și toate articulările, instanțierile și determinările acestuia 2. Introducerea continuă cu o schiță a spiritului public românesc postcomunist; cu note succinte asupra (incipientelor) războaie culturale din România ultimului deceniu și jumătate; se încheie, cum se cuvine, cu mulțumiri adresate unor persoane și instituții care se leagă într-un fel sau altul de scrierea și difuzarea acestor texte. 1. Spiritul public în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
controversată, folosită, promovată și legitimată polemic mai ales de Dan C. Mihăilescu), care ar cunoaște un fel de reîncarnare în și mai nebuloasa grupare „neointerbelică” - același inamic public nr. 1, „Grupul de la Păltiniș”. Din fericire, toate aceste controverse amintite foarte succint aici s-au păstrat, în ciuda unor derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e drept). Cu totul alta este situația unor „raderi” suburbane ale „Grupului de la Păltiniș” ori chiar ale ideii înseși de elită (confuzia, uneori
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
in Political Thought (Routledge, Londra), parcă vrând să depășească polemic întreaga chestiune, vede în realitate mai mult de două, cel puțin dacă îi răsfoim și operele anterioare. O asemenea confuzie conceptuală și aritmetică merită lămurită întru câtva, fie și foarte succint. 1. Autorultc "1. Autorul" John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea mai prestigioasă tradiție în domeniul teoriei economice și sociale, întemeiată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
după The Dean’s December 5. În paginile de față, voi prezenta rapid intriga subțire din Ravelstein, încercând să limpezesc pentru cititorul român ce persoane reale se află îndărătul personajelor și care sunt implicațiile cultural-ideologice ale cărții; voi evoca apoi succint receptarea romanului, încheind cu o discuție a statutului său discursiv și etic. 1. Intrigă, fiere și iubiretc "1. Intrigă, fiere și iubire" Octogenarul „Chick” (pun între ghilimele toate numele de personaje fictive), alter ego transparent al lui Saul Bellow, este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poate merge pe Internet la www.complete-review.com/reviews/bellows/ravels.html, unde sinteza a fost deja făcută. Nota dată acolo este B (în sistemul american, A e nota maximă, iar până la B mai există A- și B+), iar evaluarea succintă sună astfel: „Destul de bine scrisă, dar deconcertantă și confuză carte de memorii și omagiu, precum și meditație despre prietenie, dragoste și moarte”. În Franța, revista Lire (februarie 2001) a dedicat un interesant grupaj cărții lui Bellow, sub genericul „Saul Bellow a-t-il
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lire (februarie 2001) a dedicat un interesant grupaj cărții lui Bellow, sub genericul „Saul Bellow a-t-il trahi son ami?”. 16. Ioana Copil-Popovici („Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade”, România literară, nr. 37, 20-26 septembrie 2000, p. 22) a caracterizat succint și judicios romanul, rezumându-i intriga, vorbind despre Allan Bloom, semnalând și traducând pasajele privitoare la „Grielescu”, evocând cronica lui Louis Menand pe care am citat-o și eu mai sus. În aceeași revistă, Antoaneta Ralian (nr. 51-52, 27 decembrie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
hindi. Rezultatele sondajului au fost coroborate cu datele recensământului din 2000, pentru a corecta eventualele erori în construcția eșantionului și a reflecta astfel mai bine structura unei populații „minoritare” de aproape 17 milioane. Folosind datele publicate de NCM, voi relua succint concluziile sondajului. Dar nu înainte de a introduce un detaliu tehnic și o reacție surprinzător de francă. Detaliul tehnic: intervievarea sistematică a unor subiecți „minoritari” (care în principiu știu și engleza) în limba lor maternă (sau, poate mai corect spus, limba
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cheamă la o reintroducere a valorilor ca fundament al educației. Dar poate că esența poziției comunitariste a lui Amitai Etzioni nu e nicăieri mai clar pusă în relație cu o genealogie intelectuală doar implicită în lucrările sale americane ca în succinta Martin Buber und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
interdisziplinäre und interkulturellen Toleranzforschung, Verlag, München, 1996. Wierlacher și coautorii, care pleacă (inevitabil) de la John Locke, insistă mult asupra „recunoașterii” reciproce a diferențelor (în sensul dat recunoașterii de Charles Taylor), în condițiile comunicării interculturale din societățile plurale moderne. Pentru o succintă sinteză care are meritul de a prezenta și discuția germană, vezi Notker Schneider, „Über Toleranz und ihre Grenzen”, în volumul colectiv Interkulturalität. Grundprobleme der Kulturbegegnung, Mainzer Universitätsgespräche, Studium generale, Johannes-Gutenberg Universität Mainz, f.a (2000). Pentru „recunoaștere”, vezi Charles Taylor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un fel de întoarcere la comunitate. Vezi Zygmunt Bauman, Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, traducere (execrabilă) de Aurelian Ardeleanu, Antet, București, f.a. (2002), p. 9. Cartea lui Bauman, apărută în englezește în 2001, este o foarte bună introducere succintă în problema comunității, dintr-o perspectivă apropiată de a mea: este perspectiva duratei lungi în istoria ideilor social-politice. Astfel, discuția trece dincolo de controversa actuală între comunitariști și adversarii lor, integrând o lungă tradiție. Pentru o tratare mai amănunțită în același
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale minorităților (Kymlicka este utilizat la noi foarte competent de autori activi civic precum Gabriel Andreescu și Levente Salat). Kymlicka a devenit între altele faimos pentru susținerea drepturilor culturale ale minorităților, veche problemă fără soluție a modernității politice. Pentru o succintă și inteligentă critică liberală a lui Kymlicka în această chestiune, precum și pentru o foarte bună sinteză a chestiunii, vezi Avishai Margalit și Moshe Halbertal, „Liberalism and the Right to Culture”, Social Research, vol. 71, nr. 3, toamna 2004, pp. 529-548
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asupra spiritului public din America de Nord, precum și asupra influenței franceze în acest spațiu; urmează o analiză a raportului dificil dintre doctrinarii liberalismului și intelectuali în general, în care mă opresc la controversata istorie postbelică a liberalismului european; textul continuă cu descrierea succintă a substanței cărții - critica unor gânditori europeni „tiranofili” ai secolului trecut, angajați nesăbuit în ideologie și politică, atât la stânga, cât și la dreapta: Heidegger, Carl Schmitt, Walter Benjamin, Kojève, Foucault și Derrida; se încheie cu niște reflecții sumare pe terenul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lentă și confuză „revenire în Europa”, precum și situația încă precară a științelor noastre sociale au făcut ca asemenea probleme să rămână practic necunoscute la noi. În interesul unei discuții critice a trecutului european recent și încă activ, voi expune foarte succint chestiunea, insistând asupra aspectelor direct legate de problematica lucrării lui Mark Lilla. Catastrofa ultimului război mondial este încă departe de a fi cuprinzător evaluată, în pofida celor șase decenii care s-au scurs de la victoria Aliaților. Memoria europeană, în curs de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publice), continuă cu o sociologie sui generis a intelectualilor și se încheie aproape apocaliptic, dacă n-ar fi speranța vagă din rândurile finale (nu se dau însă exemple concrete ale revirimentului liberal). 9. Terminologia lui Alain Besanșon se găsește în succinta lui carte din 1998, Le malheur du siècle. Sur le communisme, le nazisme et l’unicité de la Shoah (ed. rom.: Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism și unicitatea „șoah”-ului, traducere de Mona Antohi, Humanitas, București, 1999). Chestiunea iertării a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
politică fără a-și asuma integral consecințele, precum și pentru distincția intelectuali/intelighenție, vezi conferința mea din 1991, acum în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 114-123, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”. Pe lângă bibliografia succintului articol, dar în spiritul aceleiași perspective liberale, recomand: Daniel Bell, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1976, mai ales pp. 36-54; idem, „The New Class: A Muddled Concept”, în The Winding Passage, Basic Books, New York, 1980; Arthur Koestler
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o parte de pierderea simultană a memoriei, prestigiului și relevanței amintitei paradigme și pe de altă parte de radicalizarea atacurilor iliberale împotriva Luminilor, cealaltă paradigmă esențială, inclusiv prin raportul său cu prima, pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții, examinând critic-hermeneutic, începând din contextul anilor ’80, problemele centrale dezbătute de Allan Bloom, cu referiri orientative la receptarea cărții. Voi „reciti” afirmațiile autorului „după douăzeci de ani”, pentru a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]