105,057 matches
-
știe, pe deasupra, și oameni foarte simpatici și foarte primitori, foarte ospitalieri, foarte atașați de țările prietene, cum este Franța. Poporul român a fost și este francofon, chiar dacă unele guverne au trădat această tradiție atât de vie În istoria și În sufletele noastre. Multe țări europene au o părere foarte bună despre poporul nostru, nu numai fiindcă este un popor inteligent și cu bun simț, care Înțelege corect lucrurile, dar și pentru că este, În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat, am mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea, A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002. footnote> și, în mod special, vorbește despre un loc unde sufletul atinge comuniunea cu Dumnezeu, unde „este pătruns de foc când aduce mulțumiri Domnului, fiind beat de o beție trează”<footnote Philon, Leg. All. I, 82-84; E. R. Goodenough, Jewish Symbols in the Roman Period, vol. 6:202, New York, 1956; Lewy
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III, 2/1931, p. 144. footnote>. Pentru Filon, această beție este stadiul în care sufletul trece dincolo de stadiul de căutare<footnote Fraza beție a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de prezența Lui<footnote A. Meredith, „Philo” în C. Jones & Cheslyn Jones, Geoffrey Wainwright și Edward Yarnold (eds.), The Study of Spirituality, New York, Oxford University Press, 1986, p. 96. footnote>. Influența platoniciană poate fi observată la Plotin, care vorbește de sufletul care este dezgolit de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Oxford University Press, 1986, p. 96. footnote>. Influența platoniciană poate fi observată la Plotin, care vorbește de sufletul care este dezgolit de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile și activitățile sale rămân în ființă, gata de a fi utilizate când este necesar. A se vedea Bussanich pentru o poziție contrară. A
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
o poziție contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire cu Unul există un extaz autentic, în sensul unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul) nu devine Unul: el trece din el însuși în altul. Plotin însuși a cunoscut
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire cu Unul există un extaz autentic, în sensul unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul) nu devine Unul: el trece din el însuși în altul. Plotin însuși a cunoscut atare experiențe de extaz sau răpire, după cum remarcă cu un prilej: „Adeseori, trezindu-mă în mine însumi din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
el vin la activitatea aceea care mă întemeiază pe mine însumi mai presus de orice alt lucru înțeles cu mintea (inteligibil); iar după această stare/repaus în divin coborând din Intelect la rațiune, sunt nedumerit cum cobor acum și cum sufletul ajunge înăuntrul trupului fiind în sine însuși ceea ce mi s-a arătat, deși este într-un trup” (Enneade, IV, 8, 1)<footnote Cf. Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 78. footnote>. În Viața lui Plotin, Porfir - discipolul lui Plotin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul ortodox Andrew Louth este de părere că „Origen nu vorbește nici de extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul ortodox Andrew Louth este de părere că „Origen nu vorbește nici de extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în Dumnezeu. E posibil ca lui Origen
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în Dumnezeu. E posibil ca lui Origen să-i repugne ideea extazului datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e incognoscibil. Prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și-și instruiește auditoriul să nu uite niciodată „țelul perfect al libertății și eliberării de patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
să aibă pe Hristos strălucind întru ei, sunt conduși în diferite chipuri de Duhul și sunt mângâiați de har în adâncul inimii lor. Niciuna din plăcerile cunoscute în lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Dumnezeu, pentru rațiunile și scopurile proprii Lui, poate retrage într-o oarecare măsură „lampa arzătoare a harului”<footnote Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2. footnote>, astfel că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2. footnote>, astfel că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu „bine” și „bucurie”. Bunătatea, în această instanță, reprezintă abundența totală a lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
strălucitor, de parcă ar fi îmbătată de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]