2,764 matches
-
de robii prinși în luptele anterioare, de voievozii precedenți și nu de fiii lui Sed Ahmet. Dar, în actul de promisiune a prestării jurămânului feudal, el făgăduiește că va da ajutor în contra prușilor numai 400 de călăreți înzăoați și cu sulițe, iar în contra tătarilor din Hoarda lui Sed Ahmet va pleca cu întreaga cavalerie moldovenească. În ce privește „pe fiii lui Sed Ahmet, odinioară hanul tătarilor, pe care-i avem sau am putea să-i avem - declară Petru Aron - să-i dăm și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nostru, a reușit performanța de a ridica animalul uluit de norocul care dăduse peste el. Cînd am ajuns în inima Karakorumului, fosta capitală a lui Ogodai Han, fiul lui Gingis Han cuceritorul, cupola Marelui Templu ardea în lumina apusului, aruncînd sulițe de aur pînă departe. În afara edificiului, în care, de la năvala noilor barbari contemporani, nu se mai slujea de cînd aceștia decapitaseră toți călugării budiști, mai era o clădire de chirpici, numită Primărie, un monument spoit cu culoare aurie, reprezentînd un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
noțiuni elementare de aritmetică și de cântece militare. Viața permanentă de cazarmă favoriza practica curentă și deschisă a pederastiei. Fetele beneficiau și ele de o instrucție premilitară, formată din exerciții de alergare, marșuri, antrenamente de luptă, aruncarea discului și a suliței. Cu totul diferită era educația copiilor și a tinerilor la Atena, dar și în toate celelalte polisuri grecești. Tatăl dispunea de educația copiilor și a tinerilor până la vârsta de 18 ani, iar mamele, secondate deseori de sclavele casei, se îngrijeau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
V, p. 126). În urma lui, Than, cuprins de remușcări din pricina lepădării de protectorul său, contemplă scena răstignirii prin mijlocirea lui Hefaistos, care scoate în evidență suprapunerea peste veacuri a destinelor celor doi salvatori ai umanității, Prometeu și Cristos : Legionarul cu sulița-l străpunge.../ Se vede că vulturul lui Zeus nu mai ajunge !/ Povestea se noiește pe-același vechi temei (V, p. 131). Victor Eftimiu abordează, astfel, mitul antic păgân din perspectiva apariției viitoare a creștinismului. În prefața la Atrizii, autorul semnalează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cel mai nobil de a muri, în vâlvătaia ce-mi preface patria-n cenușă). Văzând că Ilionul nu e decât vâlvătaie./ Pârjolul mistuie acoperișuri, corul se plânge că Troia se risipește ca fumul când bântuie năprasnic prin case/ pârjol și suliți dușmane. Cu o ultimă privire, Hecuba contemplă zidurile cuprinse de pălălăi ucigașe când praful și fumul suie spre cer. Puterea nimicitoare a focului distruge întreaga cetate. Imaginea dezastrului închipuit de Euripide se răsfrânge peste veacuri în piesa lui Nicolae Iorga
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie din nou, dacă o catastrofă lear distruge: scenele în care apare Moromete. În rest, totul se poate relua. „ Marin
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pietriș, nisip pentru că nu existau șosele. Trebuiau să întărească terasamentele de cale ferată deoarece traversele erau așezate direct pe talazul de pământ. Trenurile circulau cu viteze de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
pământ. Trenurile circulau cu viteze de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material și cultural diferea foarte mult. Bucovinenii aveau la Cernăuți liceu românesc și Universitate cu facultăți în limba română. Aveau conștiința națională
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material și cultural diferea foarte mult. Bucovinenii aveau la Cernăuți liceu românesc și Universitate cu facultăți în limba română. Aveau conștiința națională dezvoltată. La întoarcerea din refugiu
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
în primele zile ale lui Iunie”. Vineri, 31 mai. Seara. Trenul regal, în care se aflau Carol și Mihai, și trenul ministerial (guvernul Gh. Tătărescu) au părăsit Bucureștiul pentru o vizită în Bucovina și Basarabia. Sâmbătă, 1 iunie. La Noua Suliță, Carol și Mihai au coborât din tren și, însoțiți de membrii guvernului, au pornit spre Hotin. Pe drum, populația a manifestat cu entuziasm. Au fost întâmpinați de primarul orașului cu pâine și sare. Au asistat la un serviciu religios în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Câțiva nori, ce pluteau în albastrul cerului, au prins a se rumeni pe margini. M-a strâns de mână și m-a privit țintă în ochi. Privește răsăritul! Atât mi-a zis. Am deschis ochii mari să văd minunea: o suliță de foc străpungea perdeaua de pomi. Porțile zilei se deschideau și, în valuri, lumina curgea la vale. Pământul tresări din somn. Era vesel și plin de viață, sub calda binecuvântare a soarelui. Ne-am ridicat și fără nici un cuvânt ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-l mai apere dacă n-am bani să-mi fac rost de cal și de arme? Bine, atunci să lupte el, negustorul cel ferchezuit, care știe să-și numere banii cu labele lui moleșite, dar nu știe să mânuiască o suliță. N-a hotărât Dumnezeu că noi suntem stăpânii, că noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și că se Îmbrăcau În piei de animale. Erau călăreți neasemuit de buni, călăreau cai iuți și țineau sub șei bucăți de carne crudă ca să se frăgezească, spuneau ei. După câteva zile o mâncau chiar fără să o frigă. Aveau sulițe lungi În care fluturau coame de păr de cal și de pe care sângele nu se usca niciodată. Ucideau tot ce le ie șea În cale, ardeau satele, necinsteau bisericile În care in trau călare. Pe femei le siluiau sau le
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca să nu mai vadă. Dar visul continua aievea. Maria lui zăcea Într un colț de grădină, cu hainele sfâșiate și smulse de pe trup, cu fața Înțepenită Într-un rictus de groază. Din sânul gol și vânăt ieșea un ciot de suliță. Peste drum, pe gardul de lemn al bisericii, un șir Întreg de bătrâni cu pletele Însângerate atâr nau pironiți În cuie. Îl descoperise și pe tatăl lui, cu fruntea găurită de un piron. Rătăcise ca un nebun prin iadul Însângerat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
E drept, mai era și Conrad, fratele mai tânăr, dar nici el nu era căsătorit, deci n-avea moștenitori. „Să presupunem că Bertold moare Într-o Încăierare. Îi plac prea mult luptele și vânătorile ca să n-o sfârșească cu o suliță Între umeri. Ar rămâne numai Conrad. Nu e un fricos, ce-i drept, dar luptă numai atunci când n-are Încotro. Totuși, e și el muritor. Dacă nu moare găurit de sabie, poate sfârși altfel... Chiar dacă se căsătorește cu prințesa burgundă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care sângele se scursese abundent, Înroșind zăpada și dând locului o Înfățișare de coșmar. Vână torii, toți În slujba Casei princiare, fuseseră sur prinși toc mai când, liniștiți, pregăteau mâncarea. Din pieptul celui care Învârtea friptura ieșea un ciot de suliță. Mâna alunecase de pe crăcană În foc și nu mai rămăsese din ea decât cenușă. Altul ducea la gură, Înmărmurit pentru totdeauna În acest gest, o cupă cu vin. Sabia care Îi tăiase pe jumătate capul nu clintise degetele care strângeau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-ar fi pregătit de bătălie. S-au năpustit În casă și mi-au cerut vin fiert. După ce-au băut toată bărdaca de vin pe care mi-o adusese o rudă de-a mea de la Marckolsheim, s-au
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înjunghiat ca pe niște miei... — și ducele? — Măria sa a aruncat pocalul de argint pe care-l ținea În mână și și-a scos cuțitul de vânătoare, cu care s-a apărat, făcând pagubă printre mișei, până când a căzut străpuns de sulițe. L-am văzut cum sângera. Maestrul de vânătoare a stat deoparte, nimeni nu s-a atins de el. Când au isprăvit treaba, au Încălecat, l-au luat pe domnul duce pe sus, așa rănit cum era, l-au legat pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu furie. Nikolaus căzu cel dintâi. Dușmanii Îl Înconjurară pe uriașul Hildebrand, a cărui făptură războinică Îi făcu se să creadă că era ducele din Breisgau. — Păzește-te stăpâne, apucă el să strige și se prăbuși stră puns de trei sulițe. Conrad tocmai se Întreba dacă ai lui vor putea sau nu să țină piept când, deodată, ca la un semn, se auzi Înspre pădure un vuiet adânc, de parcă valuri uriașe s-ar fi prăvălit peste țărmuri, și dintre pomi apăru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
doi fugari care-o duceau pe brațe pe fata leși nată. — Adelheid, Adelheid, strigă Bodo uitând de prudență și năpustindu-se către ei. Dar nu făcu decât câțiva pași. Eglord, care auzise strigătul, se Întoarse brusc și aruncă cu furie sulița spre el. — și aici ai Îndrăznit să pătrunzi, negustor blestemat, pui de cățea? Ia-ți-o, necinstită de altul, nici nu meriți altceva. Pentru tine e numai bună! Bodo nu mai apucă să audă. Sulița Îi străpunsese pieptul, nimerindu-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
brusc și aruncă cu furie sulița spre el. — și aici ai Îndrăznit să pătrunzi, negustor blestemat, pui de cățea? Ia-ți-o, necinstită de altul, nici nu meriți altceva. Pentru tine e numai bună! Bodo nu mai apucă să audă. Sulița Îi străpunsese pieptul, nimerindu-l de-a dreptul În inimă. Însoțitorii lui se repeziră sperând să-l mai poată salva, iar unul dintre ei, În toată zăpăceala aceea, ajunse la poartă și reteză cu sabia lanțul care ținea podul ridicat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mă pregătească pentru această demnitate, mi-am Început ucenicia politică sub supravegherea lui. Am avut cei mai buni dascăli și am Învățat tot ce se cuvine unui nobil desăvârșit. Am Învățat limbi străine, retorică și filozofie, am Învățat să mânuiesc sulița și sabia și m-am desăvârșit În arta călăriei și a luptelor. Apoi a venit timpul politicii, și tatăl meu m-a luat la toate Întâlnirile lui, m-a introdus În arta diplomației și a tuturor intrigilor și jocurilor politice
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Gazeta mai oferea: „Știri din lumea mare”, dar și „Știri mărunte”, poșta redacției, Calendarul săteanului, reclamă comercială. * Gazeta de Herța Gazeta de Herța. Numărul 10 din 14 martie 1998, cu multe programe electorale, propagandă pentru candidații circumscripției nr.204 Noua Suliță. 103 * Gazeta țăranului Gazeta țăranului a domnului Florică Lupu și Țăranul domnului Dori Popovici au fuzionat, devenind suplimentul de duminică al ziarului Bucovina, semioficialul editat de Societatea Unirea (Glasul Bucovinei nr.104). * Generala Foaea a Legilor și a Guvernului Țării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ordin de luptă împotriva spiritului rău și l-a ținut în luptă până ce Ohrmazd a terminat fortificația, mai puternică decât cerul, zidită dinaintea lui. Și spiritele păzitoare (fravaÍi) ale războinicilor și ale celor drepți, pe cai de război și cu sulițe...” etc. (BundahiÍn, 6.1-4, ediția Anklesaria). Este o eshatologie construită ca epică a unei lupte finale: Ohrmazdmenține spiritul cerului asemenea unui războinic îndrăzneț, care poartă armură de metal. Spiritele păzitoare sunt asemenea războinicilor pe cai, cu sulițe în mâini, care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
război și cu sulițe...” etc. (BundahiÍn, 6.1-4, ediția Anklesaria). Este o eshatologie construită ca epică a unei lupte finale: Ohrmazdmenține spiritul cerului asemenea unui războinic îndrăzneț, care poartă armură de metal. Spiritele păzitoare sunt asemenea războinicilor pe cai, cu sulițe în mâini, care păzesc frontiera cerului bun împotriva lui Ahriman (cf. Z³dspram 5.1-3). Arhanghelii (AmeÍa Spenta) se aseamănă cu niște războinici care păzesc fortăreața lui Ohrmazd ținând mereu întinse sulițele, fără teama de a fi vătămați (D³dest³n ș d
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]