2,532 matches
-
clasicismului de G. Călinescu. Mai scriu cronici literare Mihail Cosma și Marin Crânguși. Cronicile teatrale sunt susținute de Simona Teodorini și de Geo Dumitrescu, cronică muzicală este girata de Ion Frunzetti, iar cronică plastică de Stelian Tecuceanu. Sunt incluse în sumar și interviuri cu Ilya Ehrenburg, Tudor Teodorescu-Braniște și N. D. Cocea. Alți colaboratori: Paul Cornea, Alexandru Jar, Simeon Laiotă, Ion Mihăileanu, Andrei Băleanu, Mirel Ilieșiu, Ion Pas, Savin Bratu, Petre Solomon, Valeriu Ciobanu, Petru Vintilă. C. Tț.
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
japoneză), Pimen Constantinescu, P. Balenty-Budu (Leconte de Lisle, G. A. Bürger, Goethe), Mihail Bădulescu ș.a. Atenția acordată artei universale e ilustrată în articolele de la rubrica „Pagina franceză”, semnate M. Scărlăteanu, sau în cele ale lui Alex Stegaru (Hamlet, Richard Wagner). Sumarul cuprinde numeroase recenzii (Ochii Maicii Domnului de Tudor Arghezi), cronici literare (unele redactate de Tiberiu Tretinescu), dramatice, plastice, muzicale. Sunt prezentate „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul”, „Viața literară”. În 1941 C. Bivolaru publică o convorbire cu Ion Vlasiu, iar N. Papatanasiu
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
Sub titlul Poeți din Basarabia se reiau texte de Ion Hadârcă, Leonida Lari ș.a. E publicat un interviu cu poetul Mihai Ursachi, întors din exil. În alte numere se inserează versuri de Gellu Dorian, Liviu Ion Stoiciu, se include în sumar o pagină de poeme de Dan Laurențiu, alături de un interviu luat de Liviu Antonesei lui Emil Brumaru, din scrierile căruia se retipăresc poezii precum Marchizul va intra la ora cinci, Cântec naiv, Country. Virginia Stănescu traduce din Mac Linscott Ricketts
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
presei din România și a celei româ nești de pretutindeni, cu o prefață de dl Constantin Bacalbașa, București, 1926, p. 126 (v. și erata). 46. „Dări de seamă“, Revista istorică, an. XIV, nr. 1-3, ianuarie-martie 1928, p. 64 (semnate, la sumar: N. Iorga). Bucureștii în anii de după 1859, și mai ales după 1877 când ajung capitala unei țări pe deplin libere și independente, interesată în modernizarea continuă a structurilor sale social-politice și economice. Bacalbașa se stabilise pentru totdeauna în București în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am preluat de la primul volum al celei de a doua ediții a Bucureștilor de altădată sumarul ana litic, care lipsește numai la întâiul volum al primei ediții, menționând, totodată, la începutul fiecărui capi tol, între croșete, conținutul acestuia, reprodus după sumarul amintit. Repartizarea atribuțiilor între cei doi editori ai acestui prim volum al lucrării lui Bacalbașa a fost următoarea: A.A.: stabilirea textului, confruntarea cu textul publicat în Adevărul și definitivarea Addendei; confruntarea afirmațiilor și citatelor reproduse de Bacalbașa cu gazetele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kogălniceanu, pe care am dat 60 de lei, iar recenzia mi-a fost plătită cu 40. Cum să priceapă? Pentru el (dar și pentru alții din redacția „Steagului” care gîndesc la fel de meschin), o „vitrină literară” e ceva superfluu în economia sumarelor și care, prin opinii și stil, incomodează. Sînt convins deci că nu va regreta suspendarea colaborării. Abia așteaptă să „bage” alte materiale, „de un interes mai larg”, cel mai probabil despre ireproșabila funcționare a Restaurantului „Parc” ori despre opulența și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
biblioteca: nu una, ci zeci de cărți mă cheamă. Pur și simplu, mi s-a făcut dor să citesc! Pe un raft s-au adunat „noutățile”, volume diverse de care abia m-am atins, răsfoind numai cîteva pagini sau consultînd sumarul. Mai sînt apoi, văd, ici-colo, „restanțele”, volume a căror lectură n-am dus-o la capăt. Toate mă atrag acum și mă invită să le deschid. Va fi, prevăd, un adevărat embarras du choix în momentul în care voi putea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chenar lat, floral, cu bordură tricolor. Prima treime e ocupată de un citat din N. Ceaușescu. Lîngă el, pe fontă galbenă, începutul unui articol de Ion-Bogdan Băluță, primul-secretar al județului: „Luminile lui August, luminile gloriosului partid”. Tot pe fontă galbenă - sumarul și un fotomontaj. În interior, pe fiecare pagină, sus, un ștraif cu „realizările” în diverse domenii, iar la capete stema județului. De atîta zel (foto)grafic nu se mai disting articolele, care, la drept vorbind, nici nu merită să se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încoace pe Vasile, să-i frec și lui un pic ridichea”, i-a spus el lui S.A., lucru pe care acesta l-a făcut cu maximă promptitudine și cu o abia ascunsă plăcere. „De ce n-ai avut în vedere, pentru sumarul numărului viitor, o recenzie la cartea lui N.I.?”, l-a luat în primire R.C., pe Vasile, de cum a deschis ușa. „Trebuie ca eu să am grijă de toate?”, și-a exagerat el nemulțumirea. „N-am știut că te interesează, șefule
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în definiții și caracterizări succinte. Mă aflam în al treilea an de cronicar și nu mă calibrasem încă pe spațiul destinat rubricii. Uneori, acesta nu-mi ajungea; alteori, „trăgeam” de text ca să-l umplu. Exista și o cauză exterioară: planificarea sumarelor, care se făcea foarte rigid, rigiditate accentuată de secretarii de redacție. Pentru ei, orice era imutabil și tehnic imposibil. Practicau (și unii mai practică) un fel de croitorie aberantă, față de care, întrucît mă afecta direct, am fost mereu ostil. Acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
facă să treacă mai ușor peste toate reticențele, Sp. i-a reamintit doctorului că, de fapt, nu el va fi autorul articolului pe care ar urma să-l scrie, ci Maria Rusu, șefa sa de la Direcția Sanitară: așa figurează în sumarul revistei! „Nu vă supărați, nu noi v am băgat în chestia asta...” „Să mă supăr?”, s-a prefăcut mirat, zîmbind pe sub mustață, doctorul. „Nu-mi dă voie tema!” Scena e caracteristică nu numai pentru lipsa de convingere a celor doi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obiceiul lui, dintr-o unghie și a rămas gînditor. De unde provine această „descurajare”? în primul rînd din faptul că ședința, anunțată pentru ora nouă, nu s-a ținut. În al doilea rînd din atitudinea lui Genoiu în timpul discuțiilor referitoare la sumarele numerelor pe august și septembrie: ostentativ calmă, pe alocuri concesivă. Nu m-am lăsat convins de „jocul” său, acela de a stabili acorduri pe deasupra dezacordurilor. L-am lăsat, la fel ca și ceilalți, să-și cînte cîntecul. L-am „întors
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zestre de care am scăpat. Cu dragoste, o dragoste care ar vrea să vă dea forța (a câta oară, Doamne!) de-a trece peste 11 septembrie”. Nu am regăsit imediat scrisorile de la Madi, dar poemul-scrisoare intitulat Mynheer se afla În sumarul volumului, la pagina 248. Motto-ul: „amar a se citi la fiecare Pesah,/ În lux, calm și voluptatea de-a fi” avea, acum, altă rezonanță. Prietena de departe se depărtase, de data asta, dureros și drastic, deși o simțeam, paradoxal
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
telefon, telegraf, magnetofon etc. Poate, altădată; la sfârșitul setului epistolar, eventual. Chiar și forma nepretențioasă a „biletului” contemporan, lăsat pe masa vecinului de birou sau inseriat În apelurile de pe e-mail, permite Însă, cred, lectura personalității expeditorului și oferă, fie și sumare, indicii despre destinatar. În cazul corespondenței tradiționale, cu atât mai mult. Așezându-se la masă În postura de corespondent, scribul nu doar se pune În starea adecvată mesajului său, ci se și „Îmbracă” În veșmintele epistolare destinate a potența sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
entuziaști) cronicari. Se apropie, dragă Nicki, sărbătorirea ta; am de gând să Îl conving pe Aurel Rău să Îți consacre un număr special (cel pe luna iulie) al revistei Steaua. Mă voi ocupa personal de structura numărului și de Întocmirea sumarului; am de gând să angajez colaboratori atât din țară, cât și din afară ( În această din urmă ordine, m-am gândit În primul rând, firește, la Matei Călinescu și la Virgil Nemoianu). Aș avea, Însă, dragă Nicki, nevoie și de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adevărul, morala. Și, bineînțeles, cultura... ideile... arta. Stafii amenințătoare cutreierau nu doar haosul cazon totalitar, orânduirile concentraționare. În țările Încă fidele democrației, confuzia celor ce se voiau „neimplicați” nu era egalată decât de orbirea care polariza toate frustrările În „angajări” sumare. Începea să nu mai fie timp, s-ar zice, pentru nuanțe... Acesta este, totdeauna, semnul cel mai grav. N-ar trebui uitate asemenea experiențe. Politicul și politica deveniseră treptat temele acaparante În viața de fiecare zi și În proiectele oricui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
drept motive ale separării (moartea prea multor prieteni din Chicago, fantomele tot mai insuportabile ale trecutului) erau reale, chiar dacă neplăcerile din ultima perioadă nu atinseseră tensiuni extreme, părea greu de crezut că nu contribuiseră și ele la acutizarea Înstrăinării. * În sumarul unui volum recent - adunând introducerile publice care au prefațat prezența lectorilor invitați la Institutul de Vară pentru Literatură al Colegiului Skidmore, statul New York - am avut bucuria să mă descopăr, din nou, În compania ilustrului meu interlocutor. Despre acesta, criticul Robert
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și un post-scriptum, nu mai puțin surprinzător. Tabucchi mă informa că citise În cursul verii Fericirea obligatorie (titlul Îl reproducea În propria traducere, Felicità obbligatoria, nu prin cel al ediției Feltrinelli, Un paradiso forzato). Enumera și cele patru nuvele din sumar, În românește. Cartea i se păruse, susținea, „magnifique et troublent”1. Așteptarea oaspetelui dobândise noi puncte de interes. * Surprizele nu Încetaseră, Însă. În seara sosirii, fusesem Înștiințat de decanat că se primise o comunicare de ultim moment: oaspeții italieni pierduseră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Aceștia trei cunoșteau foarte bine alfabetul morse și puteau comunica aproape ca și când ar fi conversat. Zamfiroiu, în afara suferinței pe care i-o provocau lanțurile, era chinuit îngrozitor de niște fotografii trucate de „prietenii” de la Securitate în care apărea soția sa, îmbrăcată sumar, alături de cel mai bun prieten,, Puiu Athanasiu, care pe deasupra îi ceruse în căsătorie pe fata lui. Desigur că totul era un joc murdar al Securității și când mi-a povestit Petrișor cele de mai sus, la morse, m-am mirat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Locot. Colonel, C-tin Botez Ofițer cu Cazarmarea Plut. Major, Bulgaru D. *Adnotare: Rez. favorabil. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 32, dosar 7241, fila 486. Document nr. 176 CABINETUL MILITAR B 1 NOTĂ 1943, luna Noembrie, ziua 11 SUMAR Formarea de detașamente de lucrători cu evreii din Transnistria În legătură cu formarea de detașamente de lucru cu evreii din Transnistria, în urma discuțiilor ce au avut loc la Cabinetul Militar și cu reprezentanții evreilor (Centrala București), Domnul Ministru Subsecretar de Stat General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Nicolae Cantonieru (Chinezii la Giurgiu) și Mihail Șerban (fragment din romanul Idolii de lut). Notațiile impresioniste ale lui Vasile Chirițescu (Pe marginea actualității) și cronica acestuia la volumul lui Paul Zarifopol Pentru arta literară („o adevărată delectare intelectuală”) întregesc sumarul revistei. M.Ș.
FOC TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287058_a_288387]
-
și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I. Pop-Reteganul, Th. D. Speranția, D. Stăncescu, alături de care
FOAIA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul Costin Deleanu și se face analiza unor confesiuni cu valoare de document istoric și moral (Monica Lovinescu, Theodor Cazaban, Constantin Amăriuței, Adrian Marino ș.a.). În Noi, cei din pădure, sumarul se constituie pe aceleași fundamente, îndeosebi prin comentarea unor contribuții publicistice, legate de evenimente de răsunet, ale unor prozatori și dramaturgi (Tudor Arghezi, G. M. Cantacuzino, Vintilă Horia) și poeți (C. Tonegaru, Al. Ciorănescu, Nicu Caranica ș.a.), asupra unora insistându
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
îl va retipări în „Curierul de Iași” din același an (1876). Mai figurează câteva traduceri nesemnate din H. Heine și altele din J. J. Engel (făcute de D. Popovici-Barcianu). Rubrici de critică a traducerilor, note bibliografice și știri literare completează sumarele periodicului. La sfârșitul anului 1877 se anunță contopirea cu „Telegraful român”, subliniindu-se că schimbarea de formă editorială nu va modifica programul cultural. R.Z.
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
GÂNDUL, revistă apărută la Craiova din aprilie până în iunie 1907, „îngrijită” de Demetru Marcu. Sumarul este alcătuit cu precădere din poezii lirice, alături de versuri semnate cu pseudonime, aflându-se poezii de Alice Călugăru și Demetru Marcu. Se întâlnesc traduceri din Shakespeare și Vergiliu, precum și rubrica de cugetări și sentințe „Flăcări gânditoare”. Poeziile, marcate de manierisme
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]