3,992 matches
-
Cine o luase și pe mămica, singura ființă În stare să-l liniștească pe Bobby? Și mai ales, cine uitase să poruncească să strîngă sticlele puse În locuri strategice? Cine, poți să-mi spui? Tu, Juan Lucas. Tu, Juan Lucas. Susan veni pînă În bucătărie ca să-i anunțe că ieșea În oraș cu domnul Juan Lucas și că o să se Întoarcă tîrziu, nu veneau la masă. Abraham trase un fum insolent din țigară, treaba lor, nici nu-și dau seama ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tîrziu, nu veneau la masă. Abraham trase un fum insolent din țigară, treaba lor, nici nu-și dau seama ce pierd, treaba ei, care poate că-l pierde pe don Juan În seara asta, el se ține mult mai bine. Susan nu băgă de seamă obrăznicia și mai dădu cîteva porunci, să-i ducă lui Bobby mîncarea În dormitor, dacă voia să plece să-l lase să plece, În sfîrșit să nu-și facă griji din pricina lui, Arminda Înălță capul cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu băgă de seamă obrăznicia și mai dădu cîteva porunci, să-i ducă lui Bobby mîncarea În dormitor, dacă voia să plece să-l lase să plece, În sfîrșit să nu-și facă griji din pricina lui, Arminda Înălță capul cînd Susan ieșise din bucătărie. PÎnă În clipa aceea nu deschisese gura ca să comenteze furia domnișorului Bobby, părea că nu băgase de seamă nimic, cu toate că toți ceilalți nu făceau altceva decît să vorbească despre asta. Și de Îndată ce plecă Susan Începură din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înălță capul cînd Susan ieșise din bucătărie. PÎnă În clipa aceea nu deschisese gura ca să comenteze furia domnișorului Bobby, părea că nu băgase de seamă nimic, cu toate că toți ceilalți nu făceau altceva decît să vorbească despre asta. Și de Îndată ce plecă Susan Începură din nou, Carlos cu comentariile lui ironice, Celso și Daniel cu ale lor, respectuoase. Abraham ținînd-o Într-una cu placa lui, v-am spus eu, v-am spus eu, femeile nu plătesc niciodată și Țanțoșa repetînd pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să adoarmă imediat. Dar nici după o oră Încă nu adormise. Era imposibil, din pricina gîndurilor care-i treceau mereu prin minte. Mai Întîi Își Închipui că vara avea să se sfîrșească În liniște, că o să meargă În fiecare zi cu Susan la Herradura, cam devreme, ce-i drept, de Îndată ce el Își termina porția de minigolf, fiindcă pe urmă ea trebuia să plece: avea Întîlnire cu Juan Lucas ca să mănînce Împreună la Club. Nu, n-o să meargă la Ancón, dar de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
plăcere, ci fiindcă cinstea m-a Învățat să mă apăr astfel.“ Juan Lucas oftă ușurat și porunci să i se aducă gheață pentru un gin and tonic. „Ușurel, ușurel, spuse; asta se poate aranja ușor; tu ce crezi, draga mea?“ Susan era gata sa ridice mîna ca să răspundă, de ce-i era frică oare? O luaseră prin surprindere, se gîndea că băieții n-aveau gusturi prea rafinate, trebuia să aducă o pitică pentru cînd o Începe și Julius... Ce părere avea? Părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de la bucătărie, ca să-i pregătească o băutură specială domnișorului Bobby, ia să vedem dacă-l facem să nu mai aibă căutătura asta de bandit, cu o asemenea Înfățișare n-o să-l lase să intre cu noi la golf. Bobby zîmbi, Susan zîmbi și Julius ardea de nerăbdare s-o vadă ieșind pe Țanțoșa ca să Întrebe ce Înseamnă cuvîntul pică. „Mă duc după gheață“, spuse ea În cele din urmă; Susan și Juan Lucas se pregăteau să rîdă amintindu-și cum Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o să-l lase să intre cu noi la golf. Bobby zîmbi, Susan zîmbi și Julius ardea de nerăbdare s-o vadă ieșind pe Țanțoșa ca să Întrebe ce Înseamnă cuvîntul pică. „Mă duc după gheață“, spuse ea În cele din urmă; Susan și Juan Lucas se pregăteau să rîdă amintindu-și cum Îi sălta pieptul cînd spunea cuvîntul pică, dar ea avea Întotdeauna ultimul cuvînt: „Nu vă faceți griji, se Întîmplă În cele mai bune familii“, le spuse Înainte de a ieși. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
te jos din trăsura asta, Dora!, fata mamii!, ascultătoare, supusă, ea sărea din trăsură și vînzătorul de Înghețată de la D’Onofrio dispărea din fata ochilor ei surîzători și din fund apăreau ca s-o felicite Vilma, Julius, Nilda, domnul Santiago, doamna Susan, domnișoara Cinthia, Celso, Celso dispărea Într-un fel de ceață și ea Încerca să-l oprească, săreau, fugeau de ea, dispăreau cu toții, siluetele lor se ștergeau, se Întorceau cu toții, apăreau, Julius dispăru, dispărură cu toții, toți În afară de fiică-sa, care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care mămica o ține lîngă telefonul din dormitorul ei. Carlos le spuse să dea fuga, eu rămîn cu Celso, duceți-vă voi doi, noi o s-o așezăm pe masă. Julius și Țanțoșa ieșiră pe coridor și alergară spre dormitorul lui Susan. Trebuia să cheme mai Întîi la clubul de golf, nu, mai Întîi trebuia să-l cheme pe doctorul familiei: aici erau toate telefoanele; pe cine să cheme mai Întîi?, pe oricine! Îl chemară pe medicul familiei și li se răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doctorul familiei: aici erau toate telefoanele; pe cine să cheme mai Întîi?, pe oricine! Îl chemară pe medicul familiei și li se răspunse că era la golf. Chemară la club; și nu erau nici medicul familiei, nici Juan Lucas, nici Susan, nu era nimeni. Ar fi putut suna la mătușa Susana, dar era la Ancón; ba nu, ea venea mereu la Lima. Julius formă numărul de la mătușa Susana și află că era la Lima, dar la ora asta se ducea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stîrnit și mai multă zăpăceală, pînă cînd În sfîrșit au reușit să le aducă la cunoștință că o găsiseră pe Arminda moartă În călcătorie. „Doctorul trebuie să fie În drum spre casă“, spuse Juan Lucas, dîndu-se jos din Jaguar. În timp ce Susan, nemișcată pe locul ei, Își sprijini coatele pe genunchi, apoi Își ascunse fața În palme. Se mișcă abia cînd și-o aminti pe Arminda călcînd cămășile lui Santiago, curînd după nuntă. Au trebuit să Îndeplinească o serie Întreagă de formalități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În palat domnea tăcerea, mergeau În vîrful picioarelor, vorbeau numai strictul necesar și În șoaptă. Juan Lucas propuse s-o ducă În dormitorul ei, dar Țanțoșa zise că aici muncise Întotdeauna și aici trebuia s-o lase să se odihnească. Susan Încuviință din cap și Țanțoșa sfîșie vălul de frică ce-i acoperea pe toți, izbucnind În hohote și plînsul ei Îi molipsi pe ceilalți. Celso plîngea și el și Carlos Își mușca mustăcioara ca să nu-i dea lacrimile. „Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
frică ce-i acoperea pe toți, izbucnind În hohote și plînsul ei Îi molipsi pe ceilalți. Celso plîngea și el și Carlos Își mușca mustăcioara ca să nu-i dea lacrimile. „Trebuie să-i anunțam pe Universo și pe Daniel“, spuse Susan și Carlos se apropie, mă duc, doamnă, Își puse chipiul, apoi și-l scoase repede, Îl podidi plînsul În timp ce se depărta În fugă spre automobil. Juan Lucas se Întoarse, după ce-l Însoțise pe doctor pînă la ieșire. Mergînd pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
văzînd că apărea Abraham scoțînd niște gemete Îngrozitoare și cădea În genunchi În fața mesei, ce femeie bună a fost!, ce femeie bună a fost!, iertați-mă, don Juan. Dar Juan Lucas nu mai era acolo. „Poor thing 1“, se gîndi Susan, dar Își blestemă zilele pentru că știa englezește și se simți Îngrozitor de prost. MÎncau În tăcere și de mai multe ori Juan Lucas și-a dus șervetul la gură cu un gest nervos. Bobby o Înjura În gînd pe Arminda, din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Cinthia cum a putut avea grijă la Înmormîntarea Berthei și a adus cutia, pieptenul, periuța...? Cinthia a murit și ea... Atunci l-a podidit iarăși plînsul și au venit să-l ia de acolo, dar peste tot, În baie cu Susan, care-i dădea calmante, În dormitorul lui, culcat, se gîndea mereu la Cinthia; ei i-ar fi venit o idee pentru Arminda... În dimineața aceea Întrebă de mai multe ori pe unde o să scoată sicriul. Se liniști cînd Celso Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În grădină și alergă cîțiva pași ca să intre din nou În palat pe terasa barului de vară, Juan Lucas Îl văzu trecînd și se ridică În picioare, gîndindu-se că probabil porniseră cu sicriul. Înainta fără grabă spre holul palatului, fiindcă Susan Încă nu coborîse și prefera s-o aștepte. Între timp, Julius se Întorsese pe coridor și aștepta Încremenit În fața ușii. Sicriul era acum la parter și se apropia. Atunci el Încercă să deschidă ușa, nu reuși și arătă spre celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tuturor li se păru logic faptul că cineva ar fi putut să Încuie ușa fără să vrea. O luară pe acolo și Julius mergea Înainte deschizînd ușile și Își făcură apariția În holul imens unde Juan Lucas o aștepta pe Susan, care tocmai cobora scările. Julius arătă spre ușa cea mare din fund, la capătul acelui șir de saloane imense, nu trebuiau decît să meargă tot Înainte. Juan Lucas se dădu la o parte, era prea tîrziu ca să protesteze, ca să Întrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la capătul acelui șir de saloane imense, nu trebuiau decît să meargă tot Înainte. Juan Lucas se dădu la o parte, era prea tîrziu ca să protesteze, ca să Întrebe cine-i schimbase dispozițiile: acum treceau cu toții prin fața lui și a lui Susan, iar Susan se alătura grupului. Julius rămăsese la urmă, de acolo reușea să vadă două trăsuri mortuare, una era un automobil negru, de acolo reușea să vadă cum sicriul Armindei era scos pe ușa din față a palatului. Victoria Santa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acelui șir de saloane imense, nu trebuiau decît să meargă tot Înainte. Juan Lucas se dădu la o parte, era prea tîrziu ca să protesteze, ca să Întrebe cine-i schimbase dispozițiile: acum treceau cu toții prin fața lui și a lui Susan, iar Susan se alătura grupului. Julius rămăsese la urmă, de acolo reușea să vadă două trăsuri mortuare, una era un automobil negru, de acolo reușea să vadă cum sicriul Armindei era scos pe ușa din față a palatului. Victoria Santa Paciencia Încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fuga la telefon ca s-o cheme pe soră-sa Chela, care rămăsese și ea tot singură. De cum suna una din ele, cealaltă răspundea numaidecît. Și Într-una din conversațiile astea Chela o sfătui să-i trimită o scrisoare lui Susan, dacă nu Îndrăznea s-o cheme la telefon. Sugestia soră-sii i se păru o idee excelentă, nu mai trebuia decît să-l consulte pe duhovnicul ei. Alergă prin urmare să-i povestească totul părintelui Pablo. Acesta, ca Întotdeauna, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
totul părintelui Pablo. Acesta, ca Întotdeauna, o ascultă cu o răbdare Îngerească și cu zîmbetul pe buze, Părintele Pabio reuși s-o liniștească spunîndu-i că toate astea erau certuri obișnuite Între băieții de virsta lor și că probabil vara ei Susan nu le dăduse prea multă importanță. Scrisoarea putea să i-o trimită, dacă dorea, dar el, personal, credea că e mai simplu s-o cheme la telefon. Susana, sluta, stărui spunînd că o scrisoare i se părea un lucru mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
foarte tîrziu. Nu-l pot aștepta, fiindcă șoferul trebuie să plece și vreau să ți-o trimit chiar În seara asta. Iartă-mă că am Întîrziat atît de mult. dar e vorba de un lucru foarte delicat...“ — De necrezut, spuse Susan, Întrerupînd lectura scrisorii. — E complet isterică, adăugă Juan Lucas. — Celso, vezi dacă a plecat șoferul verișoarei mele Susana. — Să nu-mi spui că ai de gînd să-i răspunzi... Nu, darling... dar trebuie să-i spun cel puțin că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
De ce s-o chemi!? E complet nebună! — Poor thing! Juan nici nu se uită la ea. — Și dacă Juan s-ar uita la ea, nimeni nu s-ar mai uita la el, răspunse Juan Lucas, imitînd tonul compătimitor al lui Susan. — Ai dreptate: Celso, spune-i șoferului că poate pleca. — Am Înțeles, doamnă. — Dar astea s-au petrecut acum un secol!... Cheam-o și spune-i că Bobby s-a logodit cu cea mai bună prietenă a lui Peggy. — Apropo de Bobby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
potrivit, darling... — Din partea mea, singurul lucru pe care-l pot face e să nu-i mai dau bani de buzunar. Rău au făcut că nu i-au mai dat bani de buzunar. Bobby a Început să fure din poșeta lui Susan În fiecare după-amiază, pînă cînd ea a Înțeles de ce nu găsea niciodată nici un ban În portmoneu și a hotărît să ascundă banii În casa de fier a palatului. Dar Bobby nu s-a dat bătut și timp de cîteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]