11,295 matches
-
neregulată, centrul său dinamic poate fi găsit în modul arătat în figura 10. Bucata de placaj este suspendată mai întâi de un punct și apoi de altul, aproape de conturul său. Locul în care verticalele lăsate să cadă din punctele de suspensie se intersectează este centrul de greutate al obiectului, centrul său dinamic. Se poate obține același rezultat echilibrând un obiect plat pe vârful degetului; procedând astfel, căutăm intuitiv locul în care forțele care trag obiectul în jos se țin în echilibru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
exemplu, pe fațada catedralei Sfântul Petru din Toscanella (figura 52), unde fereastra este plasată foarte sus, exact sub acoperiș. De la această înălțime, fereastra contrabalansează greutatea portalului. Ea ridică centrul de echilibru și, prin urmare, dă întregului aspect arhitectural impresia de suspensie înaripată. Ovalul O discuție a relației dintre centricitate și liniaritatea excentrică va fi benefică printr-o raportare la spațiul a cărui formă le include pe amândouă. În comparație cu cercul, ovalul pierde din simetria centrică de dragul unei tensiuni crescute. Renașterea a îndrăgit
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
realiste. Dar, așa cum arta ultimei sute de ani s-a detașat treptat de realism, îndreptându-se către abstract, o tendință spre o distribuire mai egală a ponderii vizuale a luat locul concentrării către bază din arta tradițională. Un sentiment al suspensiei menține opera în stare de plutire, așa cum putem observa în cea mai mare parte a arhitecturii, sculpturii și picturii moderne. Pătratul și cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Bolnavul este poziționat În decubit lateral stâng sau ventral. 10. Se practică evacuarea aspirativă sau prin sifonaj a conținutului gastric. 11. Se introduce soluție salină călduță, care se lasă În stomac 1 minut, apoi se drenează pasiv sau 300 ml suspensie de cărbune activat. 12. Se evacuează prin aspirație sau drenaj decliv, măsurându-se și cantitatea evacuată, urmărindu-se să se evacueze aceeași cantitate de lichid cu cea introdusă. 13. Se repetă manevrele până ce lichidul recuperat are aspect limpede, fără alte
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
1-2 g/kgc. − Colestiramina poate fi utilizată pentru a preveni recircularea enterohepatică, prin formarea de complexe neabsorbabile cu acizii biliari din intestin (nu sunt În prezent suficiente studii). Dozele folosite sunt de 4 g p.o. la 6 ore (În suspensie). 3.Corectarea tulburărilor electrolitice − Hiperpotasemia (> 5.5 mEq/l): bicarbonat de Na; glucoză + insulină; polistiren-sorbitol (Kayexalat) - rășină schimbătoare de ioni care chelează K+ intestinal - 0,5 g/kgc; calciu este contraindicat deoarece poate precipita tahicardia sau fibrilația ventriculară. Atenție la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
că nu mă pot aduna în contururile unui eu sigur de sine și de îndreptățirea actelor sale. Dimpotrivă, eul meu se definește ca sumă a șovăielilor mele, el se disimulează în rețeaua ne-definirilor sale. Nehotărârea este o ținere în suspensie care suprimă posibilitatea oricărei autodefiniri. Pentru că este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfârșite: „ce e de făcut?“ „Ce e de făcut
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și numai asta va fi, din multele care ar fi putut fi. Dar lui a fi în sens plin nu-i aparține decât realul, iar dacă „a fi“ înseamnă a primi limită și hotar, în afara acestora ființa nefiind decât o suspensie și o promisiune, atunci abia a hotărî înseamnă a da, prin conferirea unui hotar, ființă, înseamnă a înființa. Dacă ceva urmează să fie cu adevărat, acel ceva trebuie hotărât. Este nevoie de fermitatea hotărârii ca să apară fermitatea reală a ființei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea porogenului [19, 20 ] Prin tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru coloanele cromatografice ș24-28ț. Utilizările practice și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
perle, în cele ce urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare. Ciclohexanolul (Cy) și acetatul de n-
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
porogene. Cantitatea de porogen, utilizată în 120 sinteze a fost calculată în urma diluției monomerului cu mediul porogen, utilizând relația (1) : pm m gg g gf += (1) unde: gm= greutatea monomerilor, g gp= greutatea agentului porogen, g Instalația de polimerizare în suspensie utilizată pentru prepararea perlelor este prezentată în figura 1 Faza apoasă introdusă în instalație conține sistemul de stabilizare alcătuit din 0,70% sare de amoniu a copolimerului stiren-anhidrida maleică, 0,1% gelatină si 3% NaCl , se agită la temperatura de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând cont că aceștia sunt insolubili. (Co)polimerii reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie, au fost uscați la vid timp de 48 ore la temperatura de 50o și apoi au fost caracterizați din punct de vedere fizic prin efectuarea următoarelor determinări: Densitatea specifică, ρp , a fost determinată picnometric cu n-heptan /45/. Se cântăresc
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
specificității reacțiilor de reticulare. Așa cum se observa din tabelul 5, creșterea temperaturii determină o scădere a energiei de activare si are semnificația creșterii complexității mecanismului reacției de degradare [54]. Spectrul FT IR al poli(DAM) preparat prin tehnica polimerizării în suspensie pune în evidență faptul că nu există mari diferențe între spectrul monomerului și cel al polimerului. Caracteristică este banda de la 1648 cm 1 specifică vibrației legăturii vinilice, indicând, așa cum era de așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca porogen în procesul polimerizării reticulante, conduce la structuri mai dense (cu densitate de reticulare mai mare) decât atunci când se utilizează acetatul de nbutil. Concluzii Prin polimerizarea în suspensie a dialilmaleatului, în prezență de ciclohexanol sau acetat de n-butil, se obțin perle poroase , cu un randament bun cu dimensiuni cuprinse între 0,315 și 1 mm. Structura poroasă a perlelor a fost pusă în evidență prin metode specifice
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
DVB) (1 10). În afară de copolimerii St : DVB o atenție deosebită s-a acordat sintezei și caracterizării de suporturi macromoleculare reticulate pe bază de copolimeri piridinici sau acrilici (11-20). Metoda folosită pentru sinteza particulelor sferice polimerice este reacția de polimerizare în suspensie care prezintă o serie de avantaje: costuri mici ale separării, posibilitatea obținerii unor materiale poroase și obținerea unei structuri interne prestabilite. Există două tipuri de reacții de polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
pentru sinteza particulelor sferice polimerice este reacția de polimerizare în suspensie care prezintă o serie de avantaje: costuri mici ale separării, posibilitatea obținerii unor materiale poroase și obținerea unei structuri interne prestabilite. Există două tipuri de reacții de polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este denumită polimerizare în suspensie inversă). Particulele polimerice (copolimerii) reticulați obtinuți numai prin copolimerizarea monomerilor (monovinilici
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
structuri interne prestabilite. Există două tipuri de reacții de polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este denumită polimerizare în suspensie inversă). Particulele polimerice (copolimerii) reticulați obtinuți numai prin copolimerizarea monomerilor (monovinilici și divinilic) se numesc copolimeri de tip gel. În general, pentru îmbunătățirea performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
suporturi macromoleculare reticulate. Lucrarea de față își propune studiul sintezei copolimerilor VT : DVB în corelație cu caracteristicile structurale precum și transformarea lor chimică în vederea introducerii de grupări funcționale ionice. Copolimerii VT : DVB au fost obtinuți prin reacția de polimerizarea radicalică în suspensie apoasă a monomerului viniltoluen cu divinilbenzen, acesta din urmă folosit ca agent de reticulare în diferite rapoarte de masă. Reacția s-a desfășurat în prezența peroxidului de benzoil ca inițiator al reacției de polimerizare. Mediile inerte folosite cu scopul obținerii
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și apa din sistem. Reacțiile de copolimerizare s-au condus într-un reactor de sticlă prevăzut cu agitator tip ancoră, cu posibilitatea reglării vitezei de agitare și un condensator
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
tip ancoră, cu posibilitatea reglării vitezei de agitare și un condensator de reflux. Amestecul de reacție este compus din două faze: 1) faza apoasă formată din apă distilată ca mediu de dispersie, 3% NaCl, 0,12% gelatină și stabilizatorul de suspensie care este sarea de amoniu a copolimerului stiren : anhidridă maleică (0,5% față de cantitatea de apă); 2) faza organică formată din viniltoluen, agent de reticulare, inițiatorul de polimerizare — 1% față de cantitatea de monomeri și mediul inert. Raportul dintre faza organică
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
funcționale pendante, în special cele polare, pot imprima proprietăți deosebite în sistemul polimeric și anume: colorare, higroscopicitate, adezivitate, permeabilitate și înaltă rezistență, în cazul formării legăturilor de hidrogen /29/. 2. (Co)polimeri funcționali reticulați cu structură maleimidică Utilizarea polimerizării în suspensie pentru prepararea (co)polimerilor reticulați prin mecanismul radicalic al (co)polimerizarii monomerilor monosi polinesaturați este foarte importantă datorită obținerii de perle ce pot constitui materialul de umplutură al coloanelor pentru sorbție sau separări cromatografice, sau se constituie în precursori pentru
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
fost dirijate spre două categorii de polimeri maleimidici reticulați și anume: polimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de (N-pcarboxifenil-maleimidă) — CPMI; polimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de N-(3-acetoxi4-carboxi fenil)maleimidă -ACPMI. Prin tehnica polimerizării în suspensie, în prezența unui mediu inert (diluant), polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor duce la formarea de structuri permanent heterogene. In sintezele realizate în scopul studierii proprietăților (co)polimerilor reticulați s-au utilizat două tipuri de monomeri reticulanți: divinilbenzen (DVB) și trimetilolpropan
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
și au următoarele structuri: Sintezele pentru obținerea polimerilor reticulați au avut loc în dioxan, la temperatura de 80 °C. Amestecul de polimerizare, conținând monomerii, solventul (fg) și inițiatorul (1% față de monomeri), a fost introdus în instalația specială de polimerizare ăn suspensie, în care, faza apoasă și stabilizatorul fuseseră aduse deja la temperatura de 60 °C sub agitare controlată. Temperatura întregului sistem a fost în final ridicată la 80 °C și menținută pentru o durata de 16 ore. S-au obținut perle
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
atunci raportul Mc/Mct reprezintă gradul de polimerizare al componentei divinilice (Tabelul 4). 2.2. Poli (RPhMI — co — TMPTA) reticulați sub formă de perle Polimerii au fost sintetizați în mod similar celor cu DVB, într-o instalație tipică polimerizărilor în suspensie în care, într-o primă etapă, se introduc faza apoasă și stabilizatorul, sub agitare, temperatura ajusustandu se la 45 șC. În acest moment se introduce amestecul de polimerizare care constă din monomerii în care s-a dizolvat inițiatorul și diluantul
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]