3,370 matches
-
secundele celui care, Simțind, învață să nu mai simtă Și plângând, să nu mai plângă.. Și peste toate, uitarea grozavă, Conspirație a timpului... Risipind, pe cel pur, Deopotrivă cu cel maculat Și pe cel împăcat laolaltă Cu cel neostoit de suspin... Mi-amintesc doar că Am trecut pe acolo cu gândul, ... Citește mai mult Mi-au rămas cuvintele,Nimfe neștiute în pânza timpului,Hrănite cu secundele celui care,Simțind, învață să nu mai simtăși plângând, să nu mai plângă.. Și peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
timpului,Hrănite cu secundele celui care,Simțind, învață să nu mai simtăși plângând, să nu mai plângă.. Și peste toate, uitarea grozavă,Conspirație a timpului...Risipind, pe cel pur,Deopotrivă cu cel maculatși pe cel împăcat laolaltăCu cel neostoit de suspin...Mi-amintesc doar căAm trecut pe acolo cu gândul,... II. DASCĂLUL, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Dascălul Visam că știu toate rosturile din lume ... Aflasem deja rostul de a fi și a nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
secundele celui care, simțind, învață să nu mai simtă și, plângând, să nu mai plângă. Și, peste toate, uitarea, grozavă conspirație a timpului ... Risipind pe cel pur deopotrivă cu cel maculat și pe cel împăcat laolaltă cu cel neostoit de suspin. Mi-amintesc doar că am trecut pe acolo cu gândul, apoi cu sufletul... Am trecut, dar n-am plâns,l-am lăsat pe cel iubit să rămână, să plângă, și mai apoi să uite trecerea mea. Citește mai mult Uitarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
timpului ..., Hrănite cu secundele celui care,simțind, învață să nu mai simtăși, plângând, să nu mai plângă.Și, peste toate, uitarea,grozavă conspirație a timpului ...Risipind pe cel pur deopotrivăcu cel maculat și pe cel împăcatlaolaltă cu cel neostoit de suspin.Mi-amintesc doar că am trecutpe acolo cu gândul, apoi cu sufletul...Am trecut, dar n-am plâns,l-am lăsatpe cel iubit să rămână, să plângă,și mai apoi să uite trecerea mea.... X. SUFLET PERECHE - PERSOANA CU CARE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
încătușat sufletul cu îndoieli , Mangaie-mi chipul ,cănd dincolo de mine treci Și nu mă scufundă în alte bănuieli ... Vino fără uitările din altă constelație Ca să vorbim despre două destine, Să descifrăm timpul cu umbre distilate , Din strigatul amintirilor să alungam suspine... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Vino / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VINO de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375563_a_376892]
-
aburul fierbinte al depărtării... Mi-am împletit privirea-n respirația clipei Coborând genele prin albia unei iubiri, Atingând necunoscutul cu vârful aripei Pe unde pașii s-au rătăcit prin amintiri... Ma-ntorc privind doar malurile Pe unde pașii au bătătorit suspine , Unde straturi de vânt agită valurile Și stăncile , ce-au devenit ruine ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Straturi de vânt / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
Pe tulpinile firave și pitice . Sunt aripa pierduta-n visare , O petala deschisă la apus , Sunt pasul ce-a urmat o altă cărare Și gândul despărțirii ce ne-a distrus. Sunt un boboc rătăcit printre spini , Un zâmbet strecurat prin suspin , Sunt iluzie și venin când clatini Amintiri și clipe, ce numai revin . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Sunt iluzie / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2150, Anul VI, 19 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile
SUNT ILUZIE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375558_a_376887]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RUGĂ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Printre lacrimi și suspine Eu strigat-am către Tine. Și în inima mea iată Harul Tău se și arată. Și te văd ca prin oglinzi Cum în mine Te aprinzi. Ca-ntr-o candelă cu seu Arde-n mine Dumnezeu. Tu mi-ești Domnul
RUGĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375596_a_376925]
-
las viața mea pustie Și griji...și lacrime o mie La pieptul Tău să mă ascund! Să fiu parfumul unei flori Cu albul florilor de crin... Să mă topesc de-adânci fiori Când mă atingi adeseori Să ștergi durere și suspin... Să fiu o lacrimă uitată Pe-abrazul trist și ostenit... Să știu că dragostea-Ți de Tată Nu o voi pierde nicioadată C-așa de mult Tu m-ai iubit! Să fiu ce Tu dorești să fiu... O lacrimă, un vers
OMAGIU DIVIN 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371848_a_373177]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sub sânul celor ce iubesc pe artiști bat două inimi: cea pentru propria viață obosită de ani, de gânduri, de munci, de nopți fără somn, de suspine... și cea pentru iubit, care-i ca zarea, existând din depărtare, undeva, dar mutându-se tot mai departe cu cât tinzi să i te apropii! Am adunat câțiva ani în urma mea așteptând ziua în care o voi întâlni pe artista
MARINA FLOREA. ARTISTĂ IUBITĂ DE OMUL LĂUNTRIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371871_a_373200]
-
să facă popas. Mesaj pun pe frunze ruginii, ca o surată iubitoare. De nu voi mai fi când va veni, să îmi recitească scrisoare. - Iubirea mea s-o iei cu tine, într-o lume nemuritoare! Să-mi duci tristețea din suspine, de dor fără asemănare! Că mi-am brodat înțelepciune pe frunze, du-le între stele! De-ar fi să facă o minune, îngeri, cu gândurile mele! CURCUBEU DE FRUNZE În curcubeu se ridică frunze către Cer, când vremea lăcrimează pe
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
adoarmă din nou, trase cu ochiul pe ferestruică să-și mai omoare timpul. Abia atunci, pentru prima dată în viață, cunoscu splendoarea nopții, cu foșnetul molcom al frunzelor, cu cântecul păsărilor de noapte și al greierilor, cu vocile brotacilor, cu suspinele oilor, cu tăcerea lunii și alte și multe frumuseți. Și, din noaptea aceea, curcanul se culcă numai la ferestruică, iar la miezul nopții, când cocoșul îl trezea cu cântecul său, nu-i mai spunea cuvinte urâte. „Uite”, se gândi curcanul
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ȘOAPTE PE VÂNT Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu ochi înlăcrimați De dulce fericire, Tu mă privești angelic, Mă strângi la pieptu-ți plin. Printre suspine line Îmi mulțumești,iubito De sunt din nou cu tine, Dor greu să îți alin... Cum oare îți voi spune Ce simt și eu,la rându-mi Când cu tandrețea-ți caldă Mă copleșești subit? De aș putea descrie Ce
ŞOAPTE PE VÂNT de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372028_a_373357]
-
viață, să o protejeze ori să o alinte, atunci când trebuie. Adică, nu știau sau nu puteau să iubească. Acelor femei le cânta Călin. Le alinta duios cu romanțe și melodii de dor. Atunci, vioara lui plângea cu note picurate în suspinuri, se tânguia la atingerea ușoară cu arcușul. Cu note înalte sau abia șoptite, arzătoare, făcea declarații de iubire, pentru ca apoi, să zvâcnească prin note zglobii, șugubețe, în arabescuri jucăușe. Și ce voce minunată avea!.. Cum ducea el arcușul pe corzile
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
amintire, care abia mai murmură sub marșul triumfal al unei lumi schilodite, aflată în plină ofensivă. Omul Frumos este ultimul strigăt de salvare, este ultima redută a umanității, în luptă cu oceanul de neomenesc care vine. Omul Frumos este ultimul suspin hristic pentru o lume aflată în cădere definitivă. De fapt, lucrul cel mai important, în epoca pe care o trăim, este să avem capacitatea să recunoaștem Omul Frumos. Omul Frumos nu mai este la modă. La modă este omul util
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Totul era îmbrăcat într-o mantie luminoasă: la Orizont, te întâmpina strălucirea orbitoare a zăpezii; la Zenit abia puteai zării razele strălucitoare ale soarelui; sufletele celor două ființe erau inundate de o lumină și o pace dumnezeiască. Printre lacrimi și suspine, abia că se mai deslușea o voce a păcii, a fericirii și a împăcării divine! “Bine ar fi să rămânem aici și să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru mine și alta pentru Dumnezeu!” Doamne, ajută! Ștefan POPA
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
îngreunează. Și se văd plutind alene, Printre clipe dulci și-amare, Aripi gri din timp căzute, Bătugite în cărare. Zbor și eu cu gândul iute Luând cărările cu mine, Să le-așez pe cer și-apoi Să le plâng printre suspine. Dorurile presărate Înspre tine să-ncolțească, Clipe dulci și clipe-amare Între noi să înflorească. Printre clipe de plăcere Să te-ncui și am să sper, Că vei merge doar cu mine Pe cărările din cer. Referință Bibliografică: CLIPE DULCI ȘI
CLIPE DULCI ȘI CLIPE- AMARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372398_a_373727]
-
se opri o pasăre mare cu aripi cenușii. - De ce plângi, puică? - Unde mă aflu? Am fost răpită! - Nu ești prima prințesă răpită de Prințul Negru, dar trebuie să recunosc că ești cea mai drăgălașă și mai strălucitoare. Acesta este Turnul Suspinelor. Aici sunt închise prințesele care atrag atenția stăpânului Muntelui de Fier. - Ce vrea de la mine prințul acesta? - Înafară de bogății, nu îl interesează nimic. După ce va obține de la părinții tăi tot ce își dorește, vei sfârși alături de celelalte prințese, sau
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
închis în lada aceea. Eu sunt Prințul Izvoarelor, iar tu, cine ești? - Eu sunt Prințesa Mărgărita. - Ei bine, Prințesă Mărgărita, se pare că suntem amândoi într-un mare necaz. Dacă nu vom reuși să scăpăm cât mai curând din Turnul Suspinelor, nu vom mai ajunge să vedem niciodată lumina zilei. - Cine e acest Prinț Negru? - Este fratele meu. Cândva, nu era decât un Prinț al Lacurilor. Într-o zi, a găsit pe fundul unui lac o comoară și, de atunci, încet
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Acasa > Versuri > Iubire > NU MAI VINE DORUL Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu mai vine dorul Printre șoapte și suspine La marginea drumului Dorul strigă:nu mai vine, Stă de strajă timpului. Stă să vadă drumul meu Printre gropi și bucurii, Să mă chinuiesc mereu Cât pe lume voi mai fi, Dorul nu mă lasă-n pace, Nici la margine
NU MAI VINE DORUL de VALER POPEAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372404_a_373733]
-
Se ascunde-n primăvară Izbucnește-n verde viu, Chiar mă răstignește iară, Nu mă lasă vers să fiu, Răstignit pe vers mă lasă Vulturi vin,mă ciugulesc, De nimica nu-i mai pasă Chiar dacă mă prăbușesc, O să-l rog printre suspine Versul care am să-l scriu, Să-l trimită lângă tine Să mă facă-un verde viu! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Nu mai vine dorul / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2238, Anul VII, 15 februarie 2017
NU MAI VINE DORUL de VALER POPEAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372404_a_373733]
-
și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această solicitare poate să răspundă Biserica, însă numai atunci când își menține autenticitatea ei, căci dacă Europa are încă suspinuri și dureri în alienarea ei, acest lucru se datorează, în cea mai mare parte și inconsecvenței noastre, fiindcă suntem, de foarte multe ori, ortodocși doar cu numele nu și cu fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această solicitare poate să răspundă Biserica, însă numai atunci când își menține autenticitatea ei, căci dacă Europa are încă suspinuri și dureri în alienarea ei, acest lucru se datorează, în cea mai mare parte și inconsecvenței noastre, fiindcă suntem, de foarte multe ori, ortodocși doar cu numele nu și cu fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
fie umbrită de lumină.... XXXII. NĂZUINȚE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014. Vântule hoinar! Du-mi gândurile înaripate, Spre tărâmuri acoperite de cântec, Și așteaptă primăveri de-un verde aprins să se înnoade în suspin. Viața albastră! Acopre-ma de neliniștile ce se preling, Prin unghere de amintiri rănite. Du-le în munți și acopera-le în uitare. Surâs jucăuș! Promite-mi veri de basm, Prin grădini pline de roua copilăriei. Citește mai mult Vântule hoinar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
în uitare. Surâs jucăuș! Promite-mi veri de basm, Prin grădini pline de roua copilăriei. Citește mai mult Vântule hoinar!Du-mi gândurile înaripate,Spre tărâmuri acoperite de cântec,Și așteaptă primăveri de-un verde aprins să se înnoade în suspin.Viata albastră!Acopre-ma de neliniștile ce se preling,Prin unghere de amintiri ranite.Du-le în munți și acopera-le în uitare.Suras jucăuș!Promite-mi veri de basm,Prin grădini pline de roua copilăriei.... XXXIII. MIRAJ, de Carmen Marin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]