2,225 matches
-
frică de oglinda imensă care s-ar fi putut sparge în mii de bucățele ce i-ar putea intra în ochi sau în burtă. - Are you talking to me? răcni Horațiu în oglindă și doamna Popa își ascunse fața în spatele tăieturii din ziar. - Ei bine, dacă nu vrei să recunoști... - Are you talking to me? răcni a treia oară Horațiu, crăpând lentilele lui Will Smith. - Atunci te întorci în celulă și când îl vom găsi pe Popa... stai liniștit, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu el globul din ambalaje de ciocolată chinezească. Era prima manifestare a dorinței lui de a pleca în America. O să-l păstreze, să nu uite niciodată de unde a pornit. Își luă bagajul - un rucsac cu câteva tricouri, icoanele și toate tăieturile din ziare - și intră tiptil în camera Marianei. Mariana murea încet, dormind. Cu atât mai bine, își spuse Mișu, o să-i scrie din America! Și plecă. La aeroport, cele trei crainice de televiziune și numeroși fani îl conduceau pe Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
observat pe șosea o navă cu multe faruri care sclipeau. Din navă, el fiind sub regresie hipnotică a povestit cu lux de amănunte, au coborăt răpitorii; cap mic, ochi mari migdalați, cu pupilele ca ale pisicii, nas lung, gura o tăietură, fără buze. Răpitorii l-au invitat la bordul navei unde crede că i-au șters memoria. Dar, n-au reușit total pentru că totuși gardianul face declarații detaliate publice dar nimeni nu l-a crezut și gardianul s-a izolat într-
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
prozei grafice italiene. Textele lor cresc în marginea tradiției literare și picturale occi dentale, evocând linia postmodernă a ficțiunii. Paginile dedicate lui Bob Morane, una dintre cele mai longevive proze grafice francofone, sunt și explorarea unui spațiu postbelic al aventurii. Tăietura retro a narațiunii evocă, mutatis mutandis, designul glamour al anilor șaizeici-șaptezeci în televi ziune, de la The Saint și Mission : Impossible până la The Avengers și The Man from U.N.C.L.E. Nu mai puțin tulburătoare a fost descoperirea unora dintre creațiile școlii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
univers între ale cărui granițe știința fuzionează cu ocultul, sub semnul recitirii creatoare a tradiției occidentale. Ca și filmele lui Fritz Lang din epoca germană, textele grafice ale lui Jacobs își păstrează potențialul de fascinație, prin aliajul de romantism și tăietură retro. Blake et Mortimer desfide ipoteza în acord cu care banda desenată este condamnată să fie un gen minor, delectabil doar pentru publicul ce refuză propria maturizare intelectuală. Ceea ce clădește Edgar P. Jacobs este un spațiu ficțional autonom, urmând, pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
inima Africii nu mai este deschis celor cu inima pură. Simplitatea prozelor grafice ale lui Lyman Young este înlocuită de clarobscurul filmului noir. Parcursul ințiatic al lui Cato este și o descoperire a inimii întunericului. Finalul deschis al prozei reconfirmă tăietura enigmatică a lui Pratt. Asemenea lui Cush, Corto Maltese sau Koinski, Milton Cato, dezertorul englez, dispare în pagina albă care așteaptă să fie acoperită cu semne. Africa orașelor ascunse îl primește în întinderile ei. O altă istorie africană poate începe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe care îl ilustrează Jesuit Joe al lui Pratt. Vestul sălbatic se reconfigurează, ca și în filmele lui Sergio Leone, ca spațiul în care amoralitatea și ambiguitatea se substituie clarității comics-urilor americane. Lumea de hârtie a lui Manara refuză tăietura etică unidimensională și exhibarea plată de curaj. În ea, un sentiment al absurdului, grotescului și incomunicabilității contrastează cu seninătatea pedagogică a mitului fondator american. L’homme de papier poate fi citit, la un prim nivel de semnificație, ca o poveste
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sociale. Moartea ca martir al opresiunii imperialiste, moar tea ca autentic cruciat marxist ce se devotează celor din jurul său, moartea ca luptător ce refuză osificarea birocratică - toate acestea sunt temeliile pe care banda desenată militantă își ridică eșafodajul discursiv. Cinematografică, tăietura narativă face din aventură aliajul mitului. Revoluția din al cărei panteon face parte Che este organizată în jurul promisiunii escatologice a mântuirii. Participarea la revoluția cubaneză este prologul intrării în revoluția mondială la care visează Che însuși. Explicit și agitatoric, mesajul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
că s-ar fi așteptat ca ea să fie încă aici... Fusese în mod evident adusă la bord prin vreo deschidere în perete. Peretele cel mai indicat era cel cu cea mai puțină aparatură zidită în el și cu o tăietură pe mijloc, de la tavan până la podea; acela trebuia să fie locul unde se despărțea și aluneca într-o parte. Printr-o asemenea deschizătură largă, obiectele mari puteau fi introduse în laborator sau scoase de acolo. Părea o rușine să piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
personajele negative, pe care n-o să le creadă nimeni. Pețitorul i-a întrebat pe unii, pe alții, căutând pe cineva dispus să-i reteze penisul. Pentru că tortura respectivă se potrivește perfect cu o veche glumă a familiei lui. O singură tăietură, spune el, și toate problemele tale se rezolvă. Doar cu o sculă retezată zăcând pe jos. Și-așa n-o folosesc la nimic, zice Pețitorul zâmbind. Și ne face cu ochiul. Până acum nu s-a oferit nimeni să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Fără un minim de cultură este aproape imposibil să civilizezi viața unei comunități defavorizate”. În imperiul noului superficial și autoconsumist, prea ușor trecem pe lângă aforismul: „Cel ce își disprețuiește sau își oropsește părinții nu merită să se numească om”. Aici, tăietura verbului, care ființial leagă, amintește de capetele de învățătură ale Sf. Antonie cel Mare. Formula „teatrul ca viață”, a marelui Will, își are corespondent în ceea ce este „școala vieții”, cu manifest scop edificator, de zidire a personalității umane. Claritatea, rigoarea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Simon Își făcu vânt, precum cocoșul, cu ambele picioare deodată, dând din mâini neajutorat și ridicând un nor de praf. „Cucurigu!“, Îi strigă un mucalit. Era un tânăr cu obrazul spân și cu ochi șireți care, atunci când râdea, păreau două tăieturi piezișe. Simon se uită În direcția lui și zise: „Nu‑i deloc ușor, fiule! Pământul atrage orice corp, până și o pană, darmite o ruină umană de patruzeci de ocale.“ Petru abia se stăpâni să nu izbucnească În râs la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Dalj Îi răsuna În minte precum titlul unei poezii.) Dar ce era chintesența, zațul? Pe Oneghin Îl știa pe dinafară, pe Ruslan și Ludmila - aproape pe de rost, pe Lermontov Îl recita doar după bărbierit, când apăsa cu lapis pe tăieturi. (Cu plumbul În piept...) uneori pe Blok, Anenski, Gumilov... Și pe atâția alții, dar fragmentar. Ce era deci zațul? Câteva strofe din Byron, Musset. (Flămânzirea nu priește memoriei, orice ar spune stoicii), Verlaine, Le colloque sentimentale, Lamartine, ca și unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
paradoxală a unei intense vieți ascunse într-un înveliș dur: lavă prin proveniența ei minerală și totodată și prin incandescență și neliniștea vieții tumultuoase; fuziune de elemente contrarii, a cărei originalitate era crescută de originalitatea vocabularului pietros, a unei anumite tăieturi a versului, a unei respirații largi și virile, umbrită doar prin oarecare retorism. Plecat de la Sburătorul, I. Barbu a evadat din această poezie cosmică, frenetică, cu largi volute de piatră aruncate peste ape spume-gînde, saturată de reminiscențe clasice; a judecat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oferea și o compensație : mizeria lor îngăduia o oarecare superficialitate, relaxantă de cele mai multe ori : citeam doar titlurile și primele cuvinte ale știrilor, iar dacă intuiam în ele ceva care ar fi putut să mă intereseze, tăiam cu foarfeca și lipeam tăieturile pe o coală de hârtie albă; astfel, la câteva luni o dată, când se strângeau mai multe fragmente scăpate din pornografia inconștient intenționată a ansamblului, puteam citi un buletin ad-hoc în care știrile acelea, folosite mai ales ca materiale de umplutură
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
i-am spus, „și acum cară-te. Treci pe la mine diseară, dacă nu sunt acasă, lași fotografia, discutăm altă dată, acum am treabă...“. Seara, pe la opt, Constantin a venit cu fotografia, nu eram acasă, mi-a lăsat-o, era o tăietură îngălbenită din ziarul Dimi neața, am rupt-o, înfățișa un copil îmbrăcat cu o flaneluță nenorocită, copilul purta o cunună de flori pe brațul drept și privea cam chiorâș lumea, eram chiar eu. 5. Tot cam pe vremea aceea m-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și vei găsi herbul ritualic ce crește numai pe trupul adevăratelor femei, vino să ne Împerechem așa cum cere adevăratul poem, așa cum cere adevărata durere. Te voi bate peste gură cu ierburi de mandragoră, te voi cerceta printr-o lungă tăietură de sărbătoare și-ți voi semăna-n măruntaie toată vrăjitoria și toată tehnica Încuibată-n aur și safire, te voi Învăța tehnica poemului adevărat pe care numai noi poetele bătrîne o cunoaștem pe de rost." Și-n patul de brocart
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
fiară al lucrurilor», este, de fapt, selsinul repetitor al Întregii flore spectaculare fantasmagorice prin care Marian Constandache, dincolo de orice contingențe, deci recurgând frontal la teoria eliadescă, Încearcă ruperea timpului profan Întru determinarea duratelor sacre: «te voi cerceta printr-o lungă tăietură de sărbătoare.» Discursul poetic se desfășoară seismic, ca o fractură de tibia dumnezeiască, În largi piruete imagistice menite să stârnească Înalte game de rezonanță afectivă. Iată secvența-pilot: «Așa Începe istoria mea, / așa Încep a reconstitui facerea lumii pentru care / ― pot
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
cartea bîjbîind prin Întuneric. Am găsit-o și m-am tîrÎt cu ea pe scări În jos, rezemîndu-mă de ziduri, gîfÎind. Am ieșit afară scuipînd sînge și respirînd pe gură cu bulbuci. Frigul și vîntul Îmi cuprinseră hainele umede, mușcîndu-mă. Tăietura de pe față mă ardea. — Vă simțiți bine? Întrebă un glas din umbră. Era cerșetorul pe care refuzasem să-l ajut, cu cîteva clipe Înainte. Am Încuviințat, evitîndu-i privirea, rușinat. Am Început să umblu. — Așteptați puțin, măcar pînă se mai potolește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Spionaj de Înalt nivel, spuse Fermín Romero de Torres. Vă voi spune doar că eu eram omul lui Maciá la Havana. Am Încuviințat. Încă un nebun. Noaptea barceloneză Îi colecta cu toptanul. Și pe idioții ca mine, la fel. — Auziți, tăietura aia arată rău de tot. Ați fost altoit cum nu se poate mai bine, nu-i așa? Am dus degetele la gură. Încă sîngera. — Problemă de fuste? Întrebă el. Puteați să vă scutiți singur de așa ceva. Femeile din țara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
doña Encarna. — N-aveți grijă. E doar adormit, zise doctorul, examinînd cicatricele care acopereau trupul famelic al lui Fermín. L-am văzut clătinînd din cap În tăcere. — Fills de puta, murmură el. — De la ce sînt cicatricele acelea, am Întrebat eu. Tăieturi? Doctorul Baró tăgădui, fără să-și ridice privirea. Căută un pled prin rufăria În devălmășie și Își Înveli pacientul. — Arsuri. Omul ăsta a fost torturat, explică el. Semnele astea le face o lampă de sudură. Fermín dormi vreme de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o furgonetă cenușie de la comisariat Îl lăsase pe don Federico lat În dreptul ușii casei lui. Era Însîngerat, cu rochia zdrențuită, fără perucă și fără colecția lui de fine bijuterii false. Urinaseră pe el și avea fața zdrobită și plină de tăieturi. Fiul brutăresei Îl găsise chircit În fața ușii de la intrare, plîngînd ca un copil și tremurînd. Nu există dreptate, nu, comentă Merceditas, postată În ușa librăriei, departe de mîinile lui Fermín. Sărăcuțul, el, care e mai bun ca pîinea caldă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
vin ăștia. Și el a depus și efort, ca să nu mă scape, și exact așa o și scris în raport: „Moartea o survenit în urma hemoragiei interne de sânge provocate de numărul mare de leziuni“. O avut patruzeci și ceva de tăieturi pe mână. Eu am zis că-l tai, ca să scap din brațele lui. El, normal, m-o prins așa. Nu zic că nu-s nebun... că-s nebun, vreo rotiță, ceva, o fi ea sucită pe-acolo, dar nu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
prins în coadă de cal, spălat cu săpun, nu cu șampoane și figuri. Cercel în ureche, „primit de la un băiat roșu, cu păr castaniu, că e o ocupație, mai scot, mai pun. Ce să fac?“. Trupul, plin de tatuaje și tăieturi. Afară s-ar face zidar. A lucrat pe libertate la Certeze, la casele cu etaje degeaba și lifturi. Furat bicicletă de drag, oi. Hoț prins. Sunt din Armaș, de Sălaj. Pe Rahova am ajuns în urma unei crime săvârșite în ’93
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
lângă documente importante, borcanul cu untura de-acasă, „să nu strâce banii...”. Avea grijă să-mi spună de fiecare dată cât costă costumul pe care-l poartă, cum l-a comandat, ce material e. - Ăsta-i englezesc, uită-te ce tăietură are, cade bine stofa, de marcă. Învață, mă, să te-mbraci, că nici a hipiot bătrân nu arăți... Scotea la vedere și cutia cu trabuce. - Marfă adevărată, nu din alea de pe vapor, încearcă... Tramvaiul mă lasă la rond. Fabrica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]