3,522 matches
-
Amestecați combinația bine și beți. Apoi, beți un pahar cu apă. Un post de șapte zile pare dur, dar în realitate nu este foarte rău, deoarece Purificatorul Intestinal se umflă în organism, astfel încât vă veți simți plin. De asemenea, luați tablete dintr-un supliment numit Greenlife®, care este un concentrat din sucuri de frunze de grâu, secară, ovăz și orz... Dacă ezitați să începeți postul de șapte zile, puteți lua Purificatorul Intestinal și Bentonite de două ori pe zi, dimineața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
oferi și microelementele complementare integrale, praful de alge marine este adăugat direct în sol și în grămezile de îngrășământ și o proporție de 5% de alge marine este adăugată chiar la praful Greenlife® înainte ca acesta să fie transformat în tablete. Greenlife® vă oferă toate lucrurile de care are nevoie corpul dumneavoastră, în echilibru perfect, și totuși este atât de pur și de bogat în enzime active, încât elementele nutritive sunt asimilate rapid prin stomac și intestinul gros, fără a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acestea, cofeina și efedrina pot avea un efect negativ asupra inimii și sistemului nervos, prin urmare, L carnitina trebuie să fie achiziționată separat. L-carnitina este produsă de firmele producătoare de nutriție sportivă În formă lichidă, sub formă de capsule și tablete. Se consideră că capsulele sunt mai eficiente, așa cum forma capsulei protejează preparatul de la distrugerea enzimelor În stomac. Radicalii liberi - sunt produsele secundare ale metabolismului. Ca În fiecare organism, corpul uman este compus din molecule, iar moleculele din atomi. Combinându-se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
care pamfletul lui Arghezi devine literatură. După cum, prin comentariu și argumente poate irefutabile, ar fi fost mult mai multe de spus în marginile acelei ipoteze (cu adevărat provocatoare) formulate de Nicolae Balotă: în opere precum Icoane de lemn, Poarta neagră, Tablete din Țara de Kuty, Pravila de morală practică, "intenția polemică, spune criticul, este cu totul subsidiară sau poate nici nu există în texte dintre cele mai "teribile" ale satiriconului". Forța binomului polemică-pamflet, pe care atât de temeinic îl edifică autoarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care, evident, interferează. 1) Mai întâi, eul biografic angajează eul auctorial într-o aventură a recunoașterii de sine; opera polemică este placentar legată de palierul empiric al existenței sale. Din acest punct de vedere, Icoane de lemn, Poarta neagră și Tablete din țara de Kuty semnifică un traseu virtual în care experiența de viață e transpusă în act artistic dinspre pamfletul polemic ca modalitate ludică și expresivă situată în proximitatea gazetăriei înspre alegoria pură, ca ficțiune literară care, la nivel rematic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
subiect/spațiu alocat, precum și strategiile de construcție textuală, Arghezi se concentrează asupra captării ideii într-o formă diamantină. El lucrează pe spații restrânse, filigranând meticulos expresia, pentru ca totul să fie "redus la emoție și la vibrarea neașteptată a sentimentului dormitiv"("Tableta tabletelor")223. Oralitatea, invocată de Monica Spiridon la Eminescu, este o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spațiu alocat, precum și strategiile de construcție textuală, Arghezi se concentrează asupra captării ideii într-o formă diamantină. El lucrează pe spații restrânse, filigranând meticulos expresia, pentru ca totul să fie "redus la emoție și la vibrarea neașteptată a sentimentului dormitiv"("Tableta tabletelor")223. Oralitatea, invocată de Monica Spiridon la Eminescu, este o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor populare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Urmează povestea "capuținiștilor" (= secta intelectualilor, definită în contrast cu marea masă a "profanilor"), care aveau sediul la Brofft, un sediu care, întâmplător observă naratorul -, rima cu "moft". Ficțiunea satirică aduce izbitor cu cea din publicistica argheziană, care anunță, prin formă și conținut, Tabletele din țara de Kutty. Urmând coerența logică a parabolei, "capuținism" înseamnă "orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe". În evoluția lor, "capuținiștii" au cunoscut două stadii: mai întâi, unul "clasic", având caracterul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a treia serie a Biletelor..., așa cum am arătat la începutul acestui demers, Arghezi, deși își întețește atacul, revine la tonul persiflant și/sau sarcastic, astfel că, privită global, confruntarea cu Iorga, dacă adăugăm și abordarea satirico-alegorică, tipologizantă, a "Savantului", din Tablete din țara de Kuty (al cărei substrat polemic, de asemenea, nu poate fi ignorat), ne apare într-o coloratură diversă, relevantă pentru abilitatea scriitorului polemist de a metamorfoza realul-cotidian în autentică literatură. 2) La nivel intradiscursiv, situația se prezintă mult
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trebuie făcută cu băgare de seamă după război și râzând îi va crește inima lui, va crește și formatul acestei gazete"321. După interpretări, ori abuzive, ori inadecvate, ori supralicitate, într-o direcție greșită, ale creației sale, în momentul apariției Tabletelor din țara de Kuty, autorul se simte dator să-și avertizeze potențialii lectori asupra intențiilor sale, pentru a nu fi, din nou, greșit înțeles. Astfel, în metatextul, dedicat volumului, autorul va specifica, fără urmă de echivoc, că "n-a urmărit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate absolută de mișcare și, astfel, învinge dogme, spulberă convenții, râde adevărul, fără să-l rostescă. Bibliografie 1.1. Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, Editura Naționala-Ciornei, București, 1933. Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955. Scrieri (Proze), 12, Icoane de lemn, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 13, Poarta neagră, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 21, Pravilă de morală practică, II, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, Editura Albatros, București, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune cărți românești (anchetă), în Ideea europeană, București, an III, nr. 74, 28 august, 1921. Arghezi, Tudor, "Tablete din țara de Kuty", în Vremea, București, an. VI, nr. 311, 29 oct. 1933. Barthes, Roland, "L'ancienne réthorique", în Communications, nr.16/1970. Bernard, Andrès, "Pour une grammaire de l'énonciation pamphlétaire", în Études littéraires, 11/1978. Constantinescu, Pompiliu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Iorga și T. Arghezi", în Sburătorul, București, an I, nr. 16, 2 august 1919. Simuț, Ion, "Premise pentru un nou Arghezi", în România literară, București, nr. 22/8 iunie 2005. 1. Din opera lui Tudor Arghezi 1.1 Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, București, Naționala-Ciornei, 1933; Pagini din trecut, București, E.S.P.L.A., 1955; Scrieri, 12, Proze (Icoane de lemn), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 13, Proze (Poarta neagră), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 21, (Proze), Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Eminescu, 1870-1877, Iași, Junimea, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, București, Editura Albatros, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune cărți românești,(anchetă) în Ideea europeană, București, an III, nr. 74, 28 august, 1921. Arghezi, Tudor, Tablete din țara de Kuty, în Vremea, București, an.VI, nr.311, 29 oct. 1933. Barthes, Roland, L'ancienne réthorique, în Communications, nr.16/1970. Bernard Andrès, Pour une grammaire de l'énonciation pamphlétaire, în Etudes littéraires, 11/1978. Constantinescu, Pompiliu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
august, 1921, p. 3. 320 În Săptămâna muncii intelectuale și artistice, București, an I, nr. 11, 15 martie 1924, p. 4. 321 În Bilete de papagal, București, în seria I, 1929, nr 1 (2 februarie), p. 1. 322 Tudor Arghezi, "Tablete din țara de Kuty", în Vremea, București, an VI, nr. 311, 29 oct. 1933, p. 7. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MINODORA SĂLCUDEAN Tudor Arghezi. Discursul polemic 2 1 214 215 ION DUR Prefață MINODORA SĂLCUDEAN Tudor Arghezi. Discursul polemic Abstract Zusammenfassung
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina autoasumată de "corifeu al adulării regimului impus de soviete"35 și, prin contrast, în extrateritorialitate, gazetăria proromânească și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cultura noastră e 99% rizibil și 1% lizibil"44 etc. Pe dimensiunea comicului satiric, Arghezi, a cărui admirație pentru satira caragialiană se deduce cu ușurință din numeroasele articole elogioase 45, amintește de Caragiale mai întâi prin virulența pamfletară din tablete sau "bilete de papagal". Pe linia inaugurată de "Moftul român" și uzând de aproximativ aceleași dimensiuni care subliniază o comună repulsie pentru "spanacografie", Arghezi trece de la simpla "înghimpare" a viciilor nației, la folosirea cu predilecție a registrului "putrefact-excremențial"46 în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supremă originalitate rezidă în răscăcărarea tipografică a strofei pe o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori, în care Arghezi a renunțat la învelișul derutant al ironiei, dând frâu liber indignării : Trebuie înjugați la viață demnii scriitori [...] Până ce nu-și vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă cu chelnerii adormiți pe picioare, nici viața, nici arta.48 Mai clară este filiația în cazul Tabletelor din Țara de Kuty (1933), care au fost adesea raportate la Călătoriile lui Gulliver, ignorându-se textele caragialiene Cronica fantastică și Cronica sentimentală, în care satira lua forma alegoriei pentru a implica, în lipsa comentariului direct, "chinizarea" sau "tâmpenia" contemporanilor. Și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Arghezi inaugurează estetica urâtului în literatura română prin grotescul din poeziile sale din ciclurile Florile de mucigai, Blesteme, etc. sau din romanele cu tentă satirică Poarta neagră, Icoane de lemn (1930), Cimitirul Buna-Vestire, (1936), Lina (1943) și în special din Tabletele din Țara de Kuty (1933), raportându-se ineditul limbajului și al imaginarului său la scriitori francezi ca Baudelaire sau V. Hugo, nu ar trebui trecute cu vederea prefigurările caragialiene și urmuziene ale acestei estetici. Dacă la Caragiale banalul și derizoriul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Matilda să nu intre din trăsură în coșciugul lui. Defunctul purtase un ochi de sticlă și murise cu el deschis. Coșciugul era scoborât cu ghetele în sus, ca un leagăn de copil înfășat, dintr-un vagon de tren.188 În Tablete din Țara de Kuty (1933), "adevărat florilegiu al prozei argheziene"189, întrucât " oferă mostre pentru fiecare din tendințele ilustrate anterior"190, după cum preciza Dorina Grăsoiu în "Bătălia" Arghezi, grotescul este subsumat satirei bazată pe formula absurdului și domină numeroasele portrete-caricatură
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în vise, din Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și de simple bruioane, însemnări, tablete, vădind aceeași vocație de miniaturist pînă și în romanele sale Confesiuni paralele, Avionul de hârtie, Dragoste cu vorbe și copaci digresive și divizate în episoade rotunjite ca mărgelele unui colier, independente și prinse totodată de un fir narativ. În paginile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
artei caragialiene. Piesa Mitică Popescu, a lui Camil Petrescu, reconstituitul roman Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, în cazul lui Mircea Eliade, piesele Apostolii și Plicul, de Liviu Rebreanu, piesele argheziene Dodi și Podi, Patriotul, Neguțătorul de ochelari dar și Tabletele din Țara de Kuty, comediile "amare" ale lui George Mihail Zamfirescu, Domnișoara Nastasia, Idolul sau Ion Anapoda, Schimbarea la față, piesa lui Mihail Sebastian, Ultima oră, romanul lui Gib I. Mihăescu Zilele și nopțile unui student întârziat, romanul lui I.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului în care geniul caragialian și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Arghezi, Tudor, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968. Arghezi, Tudor, Dodi și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]