5,131 matches
-
2]. Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice este variabil. Timpul scurs de la producerea leziunii diafragmatice până la apariția herniei diafragmatice este în funcție de sediul și mărimea breșei diafragmatice. Apariția herniei se face mai rapid pe stânga și mai tardiv pe partea dreaptă. Dacă în rupturile mari angajarea viscerelor se face imediat sau la scurt timp după traumatism, în rupturile de mici dimensiuni trecerea în torace a organelor abdominale se produce progresiv și mult mai lent, pentru ca în final să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
se ajungă atât la lărgirea breșei frenice, cât și la un volum foarte important de viscere herniate intratoracic. În statistica personală hernia diafragmatică imediată și precoce a fost depistată în 64,55% din cazuri, dintre care 3 strangulate, iar cea tardivă (cronică) în 35,44% din cazurile urmărite, dintre care 5 strangulate. Majoritatea herniilor diafragmatice precoce s-au produs, în situația existenței unui defect mare diafragmatic, în primele 24 de ore de la accident. După 48 de ore de la accident am întâlnit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
explorării intraoperatorii și a necesitat reintervenția pentru rezolvarea acesteia) [1, 2]. Z. Popovici prezintă, de asemenea, o frecvență ridicată (55%) a herniei diafragmatice [69]. Tot în statistica lui Z. Popovici am descoperit o incidență de 45% a herniilor diafragmatice posttraumatice tardive (procent mai ridicat decât cel din statistica personală). R. Cotulbea descoperă, în studiul efectuat pe 100 de rupturi diafragmatice, 51 de hernii posttraumatice, dintre care 41 precoce (80,4% - procent mai mare decât cel identificat în statistica personală) și 10
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mai ridicat decât cel din statistica personală). R. Cotulbea descoperă, în studiul efectuat pe 100 de rupturi diafragmatice, 51 de hernii posttraumatice, dintre care 41 precoce (80,4% - procent mai mare decât cel identificat în statistica personală) și 10 hernii tardive (19,6% - față de 35,44% cât au reprezentat aceste hernii în statistica proprie) (Cotulbea R., „Studiu complex al rupturilor diafragmului”, Teză de doctorat, Craiova, 2000). 1. Marginile defectului diafragmatic sunt neregulate, scleroase și retractate. 2. Existența aderențelor între viscerele herniate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
dominat tabloul clinic la 8,7% dintre cazuri;- am identificat și trei cazuri asimptomatice. Depistarea târzie a herniei diafragmatice posttraumatice asigură o rată crescută a mortalității [94]. Perioada de latență simptomatică este caracteristică majorității cazurilor comunicate, descoperirea afecțiunii făcându-se tardiv, odată cu apariția unei „simptomatologii de acutizare” datorită instalării unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor și simptomelor tipice pentru ocluzia intestinală: dureri abdominale (dar și toracice), vărsături cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
reechilibrarea funcțiilor vitale;- existența strivirilor mari de țesuturi, precum și starea de șoc;- leziuni asociate scheletice ce impun intervenția de urgență pe un focar din afara toracelui sau abdomenului;- pacienți în vârstă, tarați sau cu un teren biologic profund alterat. Intervențiile chirurgicale tardive sunt de evitat, datorită riscului instalării unei complicații acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mult alungit impune splenectomia, pentru a evita riscul de torsionare a splinei la repoziționarea acesteia în abdomen. Chirurgia miniminvazivă Chirurgia miniminvazivă este folosită și în tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice, atât în cele precoce, cât și în cele diagnosticate tardiv [79]. Închiderea unei breșe diafragmatice recente, în traumatismele toraco-abdominale închise sau deschise, fără hernierea intratoracică a viscerelor abdominale, se face cu relativă ușurință, chirurgia laparoscopică permițând accesul în locuri mai greu accesibile pentru efectuarea unei suturi frenice (cum este cazul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
dimensiuni, cu distensia viscerelor herniate intratoracic, ceea ce face ca gazul să pătrundă în hemitoracele afectat, dar să se evacueze cu dificultate sau deloc. Dezvoltarea aderențelor scade riscul dezvoltării unui pneumotorax hipertensiv. O situație deloc plăcută, ce poate apare în herniile tardive voluminoase, este pierderea în timp a capacității cavității peritoneale de a mai prelua în totalitate viscerele herniate în torace, impunând conversia la chirurgia deschisă (laparotomie) pentru aplicarea unor soluții tehnice de creștere a volumului cavității abdominale. Atunci, când ne aflăm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
abdomen. În herniile recente sau precoce cu angajare viscerală voluminoasă supradiafragmatic poate fi tentat abordul laparoscopic; deși aderențele în aceste hernii pot să nu existe sau să fie laxe, toracoscopia păstrează riscul incapacității explorării cavității abdominale [1, 2]. În herniile tardive cu un volum mare de viscere supradiafragmatic, datorită imposibilității cavității peritoneale de a le mai prelua (aceasta micșo-rându-și volumul în timp), este contraindicată chirurgia miniminvazivă în tratamentul chirurgical al acestora. Laparoscopia poate fi totuși utilizată în scop diagnostic. Volumul mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu secționarea bridelor aderențiale sau realizarea pexiei sau rezecției intestinale); ocluzia se poate produce precoce sau tardiv;ocluzia intestinală postoperatorie prin hernie diafragmatică recidivată și strangulată (se rezolvă prin reexplorarea chirurgicală prin laparotomie, combinată la nevoie cu toracotomia, cu tratamentul herniei diafragmatice, după principiile cunoscute, în funcție de leziunile identificate);apariția refluxului gastroesofagian postoperator (va fi rezolvat prin efectuarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diverși autori raportează o rată a mortalității cuprinsă între 20 și 25% [49]. Șocul ireversibil și leziunile cardiace sunt cele mai citate cauze de deces intraoperator și postoperator precoce. Sepsisul și insuficiența multiplă de organe predomină între cauzele de deces tardiv. Coagulopatiile, insuficiența respiratorie, acidoza refractară și embolia pulmonară sunt alte cauze de deces postoperator [70]. În herniile posttraumatice imediate se înregistrează cea mai înaltă rată a mortalității intra- și postoperatorii, datorită gravității leziunilor asociate cranio-cerebrale și viscerale abdominale sau toracice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
depind nu numai de starea organismului antrenat sau neantrenat, ci și de intensitatea efortului și de durată. În urma efortului fizic la nivelul respirației se produc următoarele modificări: - imediate sau acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se instalează la cei supuși vreme îndelungată la un efort fizic sau antrenament. Modificările imediate sau acute - se reflectă asupra: - frecvenței respiratorii; - amplitudinii respiratorii; - debitului respirator; - consumului de O2; - coeficientului de împrospătare a aerului; Frecvența
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi de 1850/2500. În urma efortului fizic se asigură o împrospătare mai bună a aerului din alveole, prin mărirea amplitudinii și VIR. Modul în care se efectuează mișcările respiratorii are o mare importanță, un rol deosebit revenindu-i inspirației. Modificările tardive - apar în urma practicării îndelungate a efortului fizic și antrenamentului, la nivelul organismului și în special la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parametrilor circulatori în efort Creșterea necesarului de 02 și de substanțe energetice în efort fizic se realizează prin modificări importante în activitatea sistemelor cardiovascular și nervos. Aceste modificări pot fi imediate instalate după toate tipurile de efort fizic și modificări tardive sau de antrenament care se constată în urma practicării sistematice a activităților sportive în mod organizat, timp îndelungat. Odată cu începerea efortului, în organism se produc modificări fiziologice, rezultate în urma acțiunii adrenalinei din sânge pe cale reflexă într-o cantitate sporită, precum și datorită
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
două faze: în primele minute revine repede, iar în minutele următoare mai lent. Când efortul a fost bine suportat, frecvența cardiacă își revine mai repede decât tensiunea arterială. Când organismul face față greu la efort situația se prezintă invers. Modificările tardive sau de antrenament - Când efortul este judicios efectuat ca durată și intensitate, modificările produse dau o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru. Volumul inimii - evoluează în sensul hipertrofiei datorită efortului îndelungat și constant. Între
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pot fi clasificate în complicații superficiale (apărute la nivelul peretelui abdominal) - tabelul 161 și respectiv complicații profunde (apărute la nivelul cavității peritoneale). În funcție de momentul apariției, complicațiile locale pot fi clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în 2005 nu a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
de ambulator. Tratamentul chirurgical, necesar rar în tratamentul fistulelor pancreatice, este indicat în cazul pacienților a căror stare generală se alterează progresiv, în cazul prezenței semnelor de peritonită generalizată, a insuficienței multiple de organ (abcese drenate insuficient) sau a hemoragiei tardive. Odată stabilită indicația chirurgicală, chirurgul trebuie să aleagă opțiunea optimă de tratament, ținând cont de tipul intervenției anterioare și de starea generală a pacientului. Opțiunile disponibile sunt reprezentate de: toaleta riguroasă a cavității peritoneale urmată de drenajul adecvat al colecțiilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cefalopancreatică apare cu o frecvență cuprinsă între 3%-13% din cazuri [50,92], fiind responsabilă de 11%-38% din totalitatea deceselor postoperatorii [92, 93]. În funcție de momentul apariției, hemoragia postoperatorie poate fi precoce (apare în primele 24 de ore postoperator) sau tardivă (după primele 24 de ore). Hemoragia postoperatorie precoce se datorează în general unei hemostaze intraoperatorii deficitare (deraparea unei ligaturi vasculare, sângerare de la nivelul unei anastomoze) sau unei tulburări de coagulare preexistente frecvent asociată cu icterul (hemoragie difuză de la nivelul zonei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
se datorează în general unei hemostaze intraoperatorii deficitare (deraparea unei ligaturi vasculare, sângerare de la nivelul unei anastomoze) sau unei tulburări de coagulare preexistente frecvent asociată cu icterul (hemoragie difuză de la nivelul zonei de exereză chirurgicală). La polul opus, hemoragia postoperatorie tardivă, care se manifestă în general la câteva zile sau chiar săptămâni după intervenția chirurgicală, se datorează apariției unei complicații postoperatorii (abces intra-abdominal, fistulă pancreatică, pseudoanevrism arterial secundar unei pancreatite acute etc.) [94] și prezintă o rată a mortalității superioară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
va efectua o endoscopie digestivă superioară, ce identifică sursa hemoragică și oprește hemoragia. Dacă endoscopia este negativă, angiografia selectivă poate identifica sursa sângerării, reprezentând totodată și un mijloc terapeutic. Dacă nu este disponibilă, laparotomia reprezintă ultima soluție [52]. Hemoragia postoperatorie tardivă are de obicei severitate crescută, iar prognosticul pacientului depinde de asocierea cu alte complicații postoperatorii [52]. Abcesele intraperitoneale și hepatice Frecvența de apariție a abceselor abdominale după intervențiile de rezecție pancreatice este citată între 6%-16% [42, 52]. Până la 4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
de contrast. Managementul optim este reprezentat de drenajul percutan ghidat ecografic/CT [52]. În caz de eșec sau dacă situația anatomică locală nu permite, intervenția chirurgicală se impune. Pacienții cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei cefalice pot prezenta în evoluția postoperatorie tardivă febră, leucocitoză, creșteri ale valorilor transaminazelor și bilirubinei datorită unor abcese hepatice secundare episoadelor de angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă și una benignă, în condițiile în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu balonaș (necesită ședințe multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97]. SUPRAVIEȚUIREA LA DISTANȚĂ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
18). Semnificația precisă a autoanticorpilor anti-CD38 este încă neclară, dar observația că prevalența lor este mai scăzută la debutul diabetului zaharat, decât după o durată lungă de evoluție a bolii, sugerează că ar putea fi markeri ai distrucției autoimune β-celulare tardive. Expresia extrapancreatică crescută a CD38 ar putea fi una din explicațiile creșterii autoanticorpilor anti-CD38 în diabetul de lungă durată. Nu se știe încă dacă acești autoanticorpi sunt markeri inocenți ai distrucției β-celulare sau iau parte activ la procesul imun. Influxul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
dintre pacienți au suferit amputații majore (înalte) pentru gangrenă extensivă (Jesper 2000). Deoarece riscul apariției unor noi atacuri de tip Charcot este relativ crescut, necesitatea îngrijirii pacienților cu ajutorul echipei multidisciplinare (diabetolog, chiropodist, chirurg) este absolut imperioasă. Deși trădează un diagnostic tardiv, tratamentul local al ulcerului neuropat cu substanțe antiseptice, dezinfectante sau cicatrizante, poate da rezultate favorabile. Durata tratamentului este diferită în funcție de rezultatele obținute. În cazurile în care este necesar tratamentul chirurgical, administrarea de antibiotice cu spectru larg și acțiune bactericidă pe cale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]