2,061 matches
-
Probabil că venise dintr-una din așezările de misionari din interior și nu avea deloc idee de ce se Întîmpla la un centru de detenție. Dar se rătăciseră oare sau erau pe drumul cel bun? Direcția umbrelor aruncate pe stîlpii de telegraf de pe marginea drumului nu se schimbase mult - pe Jim Îl interesaseră Întotdeauna umbrele, Încă de cînd tatăl lui Îi arătase cum să calculeze Înălțimea, chiar și a celei mai Înalte clădiri, măsurînd cu pasul umbra ei pe pămînt. Se Îndreptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de ciment a unei stații, la marginea drumului, pregătindu-și mîncarea la un foc de bețe. Un camion camuflat era parcat lîngă șine. Era plin de colaci de sîrmă, pe care acești ingineri de transmisiuni o reașezau Între stîlpii de telegraf. — Doamnă Hug... asta-i calea ferată spre Woosung! În timp ce aburii scăldau cabina șoferului, camionul se opri. Începu să-și schimbe direcția. LÎngă Jim, paznicul japonez aprindea o țigară pentru drumul de Întoarcere. Jim Îl trase de curea și Îi arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de lemn doar cu mujdei. Cum iarna mai mergeam câteodată Pe albia Tanacului de altădată Și m-avântam crezând că- i înghețată, Dar nu era și mă-ntorceam murată! Nu uit nici de-un coleg, vecinul meu, Ce stâlpi de telegraf el număra mereu, Să știe-n sat cam câți sunt în total Și niciodată nu ajunse la final! Eram cu toți copii cuminți Mușcând cu sete din copilărie, Cu râs și cu necoapte minți, Era război, era și armonie. Cu
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
cu diagnoza doctorului Ďjurović: emfizem datorat fumatului excesiv). Tot aici veți găsi și afișul de pe avizierul din piața Bajlon cu lista ostaticilor Împușcați, printre care avea mulți prieteni și cunoscuți; numele compatrioților spînzurați ale căror trupuri atîrnau pe stîlpii de telegraf de pe Terazije 1, cuvintele ofițerului german care i-a cerut Ausweiss-ul În restaurantul gării din Niš, descrierea unei nunți de cetnici din Vlasotinci, cînd toată noaptea s-au auzit focuri de armă. Luptele de stradă În Belgrad din luna octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe fețele liniștite ale celor din preajmă, Își arunca și ea luminile și umbrele personale În Încăperile În care zăbovea, până când a făcut din prozaicul ei unchi bătrân un om de un farmec excentric și meditativ, iar pe băiatul de la telegraf l-a metamorfozat Într-o creatură asemănătoare lui Puck, de o Încântătoare originalitate. La Început, calitatea aceasta a Clarei l-a enervat puțin pe Amory. Considerându-și propria unicitate suficientă, el s-a simțit destul de stânjenit când ea a Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
treacă timpul. După câtva timp nu mai era sat și colhoz care să nu ne cunoască și să nu ne salute cu entuziasm prietenos. Terenul se prezenta mic și de formă triunghiulară, mărginit fiind de un șanț antitank, sârme de telegraf și lan <sic> de cartofi. Azi se dă un atac asupra Odessei : tunurile bubuie fără întrerupere. Am aterizat 1/4 oră după ce avioanele Rata dăduseră târcoale satului încercând să incendieze o pădurice învecinată unde cu câteva zile înainte se găsea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen care avea 27 de ani. Acesta, după ce a cunoscut țara, poporul și nevoile lui, dă o nouă Constituție la 1 iulie 1866, introduce telegraful, drumul de fier. Se formează partidele liberal și conservator, iar pe plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hlipiceni. Prin declararea statului român ca stat monarhic, pe cuprinsul țării s-au introdus noile cuceriri ce par a fi adevărate minuni și iată că minunea omenească se manifestă și pe aceste locuri, a comunei Hlipiceni, aducând modernizarea prin introducerea telegrafului și a drumului de fier, prin construirea liniei ferate Iași (Cucuteni) - Lețcani - Vlădeni - Todireni - Trușeșți Dângeni-Vorniceni și Carasa, dându-se în exploatare în anul 1896. De la Dângeni la Ripiceni, unde era o fabrică de zahăr, s-a construit o linie
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen care avea 27 de ani. Acesta, după ce a cunoscut țara, poporul și nevoile lui, dă o nouă Constituție la 1 iulie 1866, introduce telegraful, drumul de fier. Se formează partidele liberal și conservator, iar pe plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hlipiceni. Prin declararea statului român ca stat monarhic, pe cuprinsul țării s-au introdus noile cuceriri ce par a fi adevărate minuni și iată că minunea omenească se manifestă și pe aceste locuri, a comunei Hlipiceni, aducând modernizarea prin introducerea telegrafului și a drumului de fier, prin construirea liniei ferate Iași (Cucuteni) - Lețcani - Vlădeni - Todireni - Trușeșți Dângeni-Vorniceni și Carasa, dându-se în exploatare în anul 1896. De la Dângeni la Ripiceni, unde era o fabrică de zahăr, s-a construit o linie
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
câteva jurnale, și în primul rând, pentru perioada la care ne referim, Românul și l’Indépendance Roumaine; noi i-am verificat afirmațiile - operație absolut necesară - și prin confruntarea cu alte publicații periodice, menționate la locul potrivit și îndeosebi apelând la Telegraful lui I.C. Fundescu (până când - după 1882 - jurnalul, punându-se cu prea multă pasiune în slujba politicii guvernamentale, oferă informații accentuat partizane și deci nesigure) și, pentru anii de după 1882-1883, la Războiul tipografului Johann Weiss. Utilizarea în scop strict documentar a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1878 (an. XXII); 1879 (an. XXIII): 1880 (an. XXIV); 1881 (an. XXV); 1882 (an, XXVI); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1879 (an. IX); 1881 (an. XI); 1882 (an. XII); 1883 (an. XIII); 1886 (an. XVI). pentru volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință astăzi. Acea lume de prinți, acea atmosferă aristocratică a murit. Și a murit pentru totdeauna. La 1 martie, telegraful aduce știrea asasinării țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Țarul Alexandru fusese în România in timpul războiului de peste Dunăre, erea dar cunoscut. Țarul căzuse sub bombele nihiliștilor. La începutul lunii martie, Curtea cu jurați judecă și condamnă pe atentatorul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și-i împinsese către partidul conservator. Colegiul I era dar aproape pierdut. Trebuia ca acest colegiu să fie înecat în masa alegătorilor Colegiului al II-lea, ceea ce s-a și făcut. Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la ziarul Telegraful. Cu acest prilej, să spun cum am intrat în presă! în toamna anului 1878 am revenit în București. Aveam bacalaureatul și îmi trebuia o ocupațiune ca să pot trăi. Presa, în mod instinctiv, mă atrăgea. Tocmai citesc în Războiul lui Weiss
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
puie sub președinția lui Hasdeu, care nu-i subordona întâietatea lui ca ziarist politic. contrabandele bucureștene Nicolae Xenopol, redactor la Românul, plecase în concediu; trebuia cineva care să-l înlocuiască pe timp de o lună. Am fost cerut eu de la Telegraful. Astfel am fost, timp de o lună, redactor la Românul.De la Românul am trecut șef de biurou la serviciul accizelor de la Primăria Capitalei. Doctorul Sergiu, care era ajutor de primar, prinsese simpatie de mine din puținul cât scrisesem la Telegraful
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Telegraful. Astfel am fost, timp de o lună, redactor la Românul.De la Românul am trecut șef de biurou la serviciul accizelor de la Primăria Capitalei. Doctorul Sergiu, care era ajutor de primar, prinsese simpatie de mine din puținul cât scrisesem la Telegraful și Românul. Așa că mă voia la primărie. Pe vremea aceea existau încă accizele comunale. Accizele fuseseră arendate unei asociații particulare, sub președinția d-lui Balanolu. Dar tocmai în anul 1883 primăria luase căutarea în regie a acestor venituri. Directorul serviciului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Cantacuzino-Grănicerul conduce operațiile. Cu marea lui barbă în vânt și cu glas de stentor strigă că să fie auzit de cei cari se vor întoarce cu luntrile: — Domnilor, ariveaua este aici! Pentru acest arivea i-am făcut o zeflemea în Telegraful. În sfârșit, serbările s-au terminat cu bine și cu mare succes bahic. (Id. ibid.. pp. 1-2.) Pagina 161 * Prințul George Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei apare în București, unde se instalează. Mare senzație în societatea înaltă bucureșteană și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aibă un girant responsabil, care să se bucure de drepturile civile și politice. Art. 25. Secretul scrisorilor și al depeșilor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secre tului scrisorilor și depeșelor încredințate poștei și telegrafului. Art. 26. Românii au dreptul d-a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizațiune prealabilă. Această dispozițiune nu se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu toate scrierile rămân. * Toate apele mici se varsă în cele mari; din când în când, apele mari se revarsă asupra celor mici. * Nu de la șarpe a învățat omul mersul târâș, ci doar mușcătura veninoasă. * Atunci când bate vântul, firele de telegraf devin strune de vioară. * Unde-i fum e și incendiu. * Dreptatea dă speranțe celor slabi și foloase celor tari. * Pe ruinele cetăților cresc bălării; pe ruinele prieteniilor răsare buruiana urii. * Ura este mai mult o boală decât un sentiment. * A
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe viață și pe moarte. Iisus mergea din loc în loc să predice tuturor noua Sa împărăției spirituală. Clericii noștri se mulțumesc astăzi să stea comod în jilțurile lor și să scrie enciclice pastorale prin // reviste și ziare; să vorbească mulțimei prin telegraf și radio, contra cărora au luptat până-n ziua de ieri. Iisus acuza pe Farisei, spunându-le: "Fățarnicilor! Fala cerului știți să o deosebiți și semnele vremurilor nu le puteți deosebi?" (Matei XVI 3-4). Clericii noștri, deși conștienți de adevărul acesta
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
km/oră, ceea ce, după unii, nu e o viteză grozavă, normal fiind în eseuri un minim de 250 km/oră. În fond, nimeni nu știe de ce și cum a ajuns Bianchi - la 180 sau la 200 - într-un stâlp de telegraf. Ar fi existat câteva semne că Alfa Romeo a sa nu era în toate mințile în duminica aceea, dar dacă e vorba de semne, accidentul din urmă cu câteva luni, la capătul cursei Londra-Sidney, când același Bianchi a derapat urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să adauge rețele profesionale în mai 2006). Fiecare dintre aceste schimbări tehnologice profunde a modificat felul în care se desfășoară comunicarea și, de la un anumit punct încolo, modul în care se face jurnalism. Tiparul a făcut posibilă apariția ziarelor. Inventarea telegrafului a dus la apariția știrilor rapide și la dezvoltarea agenției de presă. Radioul a adus relatările în direct. Televiziunea i-a făcut pe jurnaliști să-și gândească vizual materialele, a grăbit răspândirea ziarelor color și a influențat, în multe cazuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]