61,456 matches
-
petele păcatului și de a se întoarce la starea sa naturală de frumusețe: „Tot așa, îngrijitorul aurului înnegrit, adică Mirele, a conferit strălucire sufletului printr-un tip de proces de rafinare, prin aplicarea medicamentelor sale”. Astfel, Sfântul Grigorie elaborează aici temele iubirii și mântuirii divine, care implică o metamorfoză de la întuneric la strălucire prin analogia cu purificarea aurului. Pe scurt, pentru Părintele Capadocian, mântuirea înseamnă restaurarea stării naturale a sufletului. În termenii Cântării, mântuirea înseamnă despătimire și sfințire, iar acestea două
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
urâțenie”. Prin urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o pervertire a albului originar, condiție pură a sufletului. Autorul patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra naturii frumuseții și stricăciunii spirituale, un subiect pe care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care persoana care a experimentat uniunea (Sfântul Pavel, Tecla, Preaiubitul Discipol, mireasa) este transformată și devine un vehicul al Cuvântului, permițând Cuvântului însuși să vorbească prin cuvintele și acțiunile persoanei în cauză; de aici, termenul „logo-phasis”, vorbirea Cuvântului<footnote Această temă a fost dezvoltată judicios de Martin Laird, în „Apophasis și logophasis in Gregory of Nisa”, Studia Patristica, 37, 2001, p. 126-132. footnote>. În această instanță, mireasa aflată la zenitul înălțării apofatice, în care a renunțat la concepte, imagini și orice
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Gregor von Nyssa’s Homilien zum Canticum auf dem Hintergrund seiner Vita Moysis”, în Vigiliae Christianae, 1990, p. 371-381, și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
încetează nicicând să acceadă. Nu a permis niciodată binelui deja împlinit să-i limiteze dorința<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 245.16. footnote>. În capitolul al II-lea al cărții De vita Moysis, Sfântul Grigorie elaborează tema progresului perpetuu în raport cu infinitatea divină<footnote Everett Ferguson, „God’s infinity and man’s mutability”, în The Greek Theological Review, vol. XVIII, Nr. 1 & 2, 1973, p. 66. footnote>. O mențiune cheie este următoarea: „Nu putem acorda considerație ideii de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine e atât de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
contră, în întuneric Dumnezeu Se face prezent sufletului, iar sufletul este unit cu El. Învățătura despre ἐπέκτασις exprimă o latură a experienței lui Dumnezeu făcută de suflet: caracterul ei inepuizabil, imposibilitatea oricărei sațietăți. Dar Sfântul Grigorie are cel puțin trei teme care exprimă experiența prezenței lui Dumnezeu pentru suflet în întunericul divin: oglinda sufletului, simțurile duhovnicești și sălășluirea Cuvântului”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129-130. footnote>. Nu există nici o urmă de frustrare în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Grigorie susține că „cu cât sufletul participă mai mult în Dumnezeu, cu atât recunoaște mai bine că Dumnezeu îi transcende la fel de mult ca înainte”<footnote Omilia a V-a, 119 (158, 17-19 ); cf. Ibidem, p. 49. footnote>. Referitor la această temă a eternei frustrări, se mai poate naște o întrebare: care este semnificația negării de către Sfântul Grigorie a uniunii finale cu Dumnezeu? Este această teorie a progresului etern al sufletului, nimic altceva decât descrierea unei uniuni dinamice, active și eterne cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
juriu pentru anul acesta s-au repartizat aproape egal între proză (Ion Manolescu, Derapaj, Ed. Polirom; Petru Cimpoeșu, Christina Domestica și Vânătorii de suflete, Ed. Humanitas; Eugen Uricaru, Supunerea, Ed. Cartea Românească) și critică/istorie literară (Matei Călinescu, Eugen Ionesco: teme identitare și existențiale, Ed. Junimea; Florin }urcanu, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei, Ed. Humanitas). Juriul, format din Nicolae Manolescu - președinte -, Ioana Pârvulescu, Marina Constantinescu, Adriana Bittel, Gabriel Dimisianu și Alex. Ștefănescu, prezent in corpore la Prometheus, s-a decis (nu tocmai
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice. Este de neînțeles cum, după expoziții fabuloase dedicate portretelor lui Memling și picturii târzii a lui Goya, o instituție de talia
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
plural") pentru a prevesti, în mod comic-hiperbolic, că "peste ani, nu se va mai vorbi, ca acum, despre Ťregimul Iliescuť și Ťregimul Constantinescuť, ci - transpartinic și apolitic - despre Ťera termopanuluiť"; autorul sugerează cu doctă ironie necesitatea unor "studii sistematice pe tema Ťtermopanul la româniť, în lipsa unor consemnări ale "contemporanilor termopanului". Mai mult, se vorbește chiar de "o mentalitate de tip termopan, în care mecanismul dominant este cel al înlocuirii". Au mai apărut și alte comentarii pe această temă. De exemplu, Ovidiu
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
studii sistematice pe tema Ťtermopanul la româniť, în lipsa unor consemnări ale "contemporanilor termopanului". Mai mult, se vorbește chiar de "o mentalitate de tip termopan, în care mecanismul dominant este cel al înlocuirii". Au mai apărut și alte comentarii pe această temă. De exemplu, Ovidiu Nahoi, în Evenimentul zilei (12.08.2006), tratează tot în cheie ironică moda actuală a cuvîntului și semnificațiile sale în revelarea unei anumite mentalități: "ŤTermopanť! Iată cuvântul magic ajuns pe buzele românilor, odată cu avântul construcțiilor. Inițial, simbol
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
anchetă-dezbatere despre evenimentul literar putem citi în RAMURI (nr. 11, 12/2006). Realizator: Horia Gârbea. Cum definim evenimentul literar, ce factori îl determină, dacă s-au produs sau nu la noi, în 2006, evenimente literare, acestea ar fi, rezumându-le, temele anchetei din Ramuri. Participanții extind discuția și la alte probleme care au preocupat anul trecut lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
This too, is the primary organic impression of being motivated by a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia și romanul ca două forme esențialmente romantice de inventare și formulare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
discurs: (1) contrastul tonal-expresiv T-D între blocurile tematice principal și secund, precum și (2) contrastul relației tonale-expresive între blocurile tematice în secțiunea Expoziție și Repriză, deoarece evoluția de la prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității („înrudirii” intonaționale) între temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată atât prin pangermanismul ca structură de fond a personalității și gândirii lui Wagner, cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda, Lohengrin sau Olandezul zburător), unul mitologic (tetralogia Inelul Nibelungilor), un subiect cu tentă realistă (Maeștrii cântăreți din Nürenberg - imaginea meistersang-ului german) sau o „inserție
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra, Phaidon Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and narrative potential in the music of Alfred Schnittke, teză de doctorat
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de fapt aceeași mizerie, unde Tarzan, băiatul rrom (probabil) își găsește firesc locul alături de prietenii săi Lalalilu și Vasilică, fără lecții de catehism politically correct, unde evenimentele grave sunt aparent atenuate de o ironie aproape tandră. Copilăria e una din temele acestui film, - titlul pare un decalc după celebra compunere cu care debuta orice nou an școlar în alte vremuri, Cum mi-am petrecut vacanța de vară, - T.O. Bobe îl prelucrează ironic prin pastișă într-un roman deosebit. Felul în
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
să scriu despre noua muzică românească, mai puțin agreată de conducerea Uniunii Compozitorilor de atunci. După ce am părăsit țara, am colaborat la emisiunile Monicăi Lovinescu de la radio Europa Liberă și la revistele "Limite" și "Ethos" ale lui Virgil Ierunca. O temă frecventă a eseisticii lui Sever Tipei era în legătură cu doza de speculație teoretică și cea de investiție practică pe care trebuie să le administreze lucrătorul cu sunetele. Consider că un compozitor trebuie să fie totodată un teoretician cu o poziție estetică
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
adîncurile ei cunoscute și necunoscute, luminoase și întunecate. Pe care Dodin m-a ajutat să le cercetez, să le descopăr, să mi le înțeleg. Simplu. Extrem de simplu și de direct. Așa cum este spectacolul lui. Mă obsedează raportul lui Dodin cu tema comunismului, în care el însuși a trăit, cu mecanismul unei aberații ce se ivește parcă dintr-o șuetă inofensivă și ajunge să producă monștri. Conviețuiesc cu imagini din acest spectacol jucat și la București, pe scena Teatrului Național. Mi se
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
dregătorilor care au avut loc la tabăra patrulaterului negru." Se alunecă în aluzii vulgare ("ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni"), pe care politicianul vrea probabil să le compenseze stilistic prin aluzii culturale; acestea produc devieri necontrolate de la o temă oricum extrem de neclară ("Așa a fost pusă în scenă celebra piesă ŤScauneleť, inspirată din teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco, după ce pupila autorului, mandatara testamentară a tatălui său, din ură față de România, a făcut toate demersurile în presă și în
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
degetelor ești mai bine plătit decât pentru orice descoperire științifică epocală?" Nimic de zis. Dar asta nu înseamnă că suntem mai puțin responsabili pentru că, sub ochii noștri, mor ocupații culturale de mare valoare. Am scris de câteva ori pe această temă. Mai mult, la Institutul Cultural Român încercăm de aproape doi ani să punem pe picioare o echipă de editori - iar rezultatele sunt deprimante. Înafara celor câțiva eroi încă în viață (de la Niculae Gheran la D. Vatamaniuc și de la G. Pienescu
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
se expatria, prognoza era că se va irosi și pierde. Personal, nu m-am pierdut. Dar într-un fel m-am pierdut pentru cititorii din România. Nu pentru că eu scriu diferit, fiindcă, de fapt, scriu la fel ca întotdeauna. Dar temele mi s-au schimbat. Asta ridică un zid surprinzător: cititorii din România nu au încrederea să mă citească, e opinia mea, și o bazez pe modul cum scrie despre mine un critic stimat și care mi-e prieten, Alex Ștefănescu
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
printre cei ce mi-au lăudat cărțile au fost William Styron, John Ashbery, Elie Wiesel, Richard Dyer, Joe Garber, fiecare un pisc în genul lui - ei bine, acești ași sunt prea snobi ca să laude un simplu fabricator de succes. Nici temele mele, de la antropologie la holocaust, nu sunt ,ușoare", nici drumul cărților n-a fost neted când am căutat editori - ba dimpotrivă - întoarcerea, de pildă, a trecut prin 18 respingeri până s-o publice Grove Press din New York. Hazardez o teorie
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
unul și același, Stéphane Heuet). Fenomenul acesta triumfător este vizibil și în transpoziția de la un gen la altul, spre exemplu, succesul lui Michel Ocelot cu filmul de desene animate Kirikou și vrăjitoarea a fost urmat de realizarea albumului pe aceeași temă, care cucerește cu ușurință prin calitatea estetică a ilustrației și copii și adulți (personal mă recunosc fan al minusculului personaj creat de Ocelot). Putem pomeni în același sens desenele animate ale Studioului Disney care au toate și varianta carte, pe
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]