3,283 matches
-
Să vină ei singuri să ne scoată afară!" 38. Cei ce purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceștia s-au temut, cînd au auzit că sunt romani. 39. Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniță, și i-au rugat să părăsească cetatea. 40. Ei au ieșit din temniță, și au intrat în casa Lidiei; și, după ce au văzut și mîngîiat pe frați, au plecat. $17 1. Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceștia s-au temut, cînd au auzit că sunt romani. 39. Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniță, și i-au rugat să părăsească cetatea. 40. Ei au ieșit din temniță, și au intrat în casa Lidiei; și, după ce au văzut și mîngîiat pe frați, au plecat. $17 1. Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia, și au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a Iudeilor. Frații au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Gamaliel să cunosc cu de-amănuntul Legea părinților noștri, și am fost tot atît de plin de rîvnă pentru Dumnezeu, cum sunteți și voi toți azi. 4. Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei: 5. Marele preot și tot soborul bătrînilor îmi sunt martori. Am luat chiar și scrisori de la ei către frații din Damasc, unde m-am dus să aduc legați la Ierusalim pe cei ce se aflau acolo, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
am căzut într-o răpire sufletească, 18. și am văzut pe Domnul care-mi zicea: "Grăbește-te, ieși iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine." 19. și am zis: "Doamne, ei știu că eu băgam în temniță și băteam prin sinagogi pe cei ce cred în Tine, 20. și că, atunci cînd se vărsa sîngele lui ștefan, martorul Tău, eram și eu de față, îmi uneam încuviințarea mea cu a celorlalți, și păzeam hainele celor ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și mai des să-l cheme, ca să stea de vorbă cu el. 27. Doi ani au trecut astfel, și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul Iudeilor, și a lăsat pe Pavel în temniță. $25 1. Festus, cînd a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezarea în Ierusalim. 2. Preoții cei mai de seamă și fruntașii Iudeilor i-au adus plîngere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
cîteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezarea, ca să ureze de bine lui Festus. 14. Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel; și a zis: "Felix a lăsat în temniță pe un om, 15. împotriva căruia, cînd eram eu în Ierusalim, mi s-au plîns preoții cei mai de seamă și bătrînii Iudeilor, și i-au cerut osîndirea. 16. Le-am răspuns că la Romani nu este obiceiul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morții? 9. și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret, 10. și așa am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, cînd erau osîndiți la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor. 11. I-am pedepsit adesea în toate sinagogile și îmi dădeam toată silința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
date trebuia să le știm și să le cinstim sărbătorindu-le cu fastul cuvenit, în timp ce despre istoria noastră națională, despre aniversările și comemorările noastre de suflet... nici un cuvințel. Dar cântecele noastre patriotice? Mulți patrioți români au făcut ani grei de temniță pentru că voiau să fie români, cum au fost moșii și strămoșii lor, și au plătit cu libertatea și temniță grea, ucigătoare. Aceasta a fost viața noastră ca stat și popor amenințat cu dispariția în imensul imperiu sovietic, rezervându-ni-se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
despre aniversările și comemorările noastre de suflet... nici un cuvințel. Dar cântecele noastre patriotice? Mulți patrioți români au făcut ani grei de temniță pentru că voiau să fie români, cum au fost moșii și strămoșii lor, și au plătit cu libertatea și temniță grea, ucigătoare. Aceasta a fost viața noastră ca stat și popor amenințat cu dispariția în imensul imperiu sovietic, rezervându-ni-se soarta de a fi a nu știu câta gubernie rusească. Aceasta a fost viața noastră în epoca cea mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mă voi scutura." Nu știa că Domnul Se depărtase de el. 21. Filistenii l-au apucat, și i-au scos ochii, l-au coborît la Gaza, și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învîrtea la rîșniță în temniță. 22. Dar părul capului lui a început iarăși să crească, după ce fusese ras. 23. Și domnitorii Filistenilor s-au strîns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, și ca să se veselească. Ei ziceau: "Dumnezeul nostru a dat în mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
lor, zicînd: "Dumnezeul nostru a dat în mîinile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustia țara, și ne înmulțea morții." 25. În bucuria inimii lor, au zis: "Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!" Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stîlpi. 26. Și Samson a zis tînărului care-l ținea de mînă: "Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stîlpii pe care se reazemă casa, și să mă reazem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă ai băgat de seamă, locul domnesc de “lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă ai băgat de seamă, locul domnesc de “lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă ai băgat de seamă, locul domnesc de “lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie în ispisocul lui Alexandru Ioan Calimah voievod din 28 decembrie 1797, nu-i una și aceeași temniță cu cea despre care se vorbește în ispisocul din 14 iulie 1662 și în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie în ispisocul lui Alexandru Ioan Calimah voievod din 28 decembrie 1797, nu-i una și aceeași temniță cu cea despre care se vorbește în ispisocul din 14 iulie 1662 și în zapisul din 22 octombrie 1669. --Așa stau lucrurile, părinte. Aș mai adăuga însă că dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai adăuga însă că dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-a trezit datoare cu vreo nouă lei: “cinci lei... pe niște vin... luat de la Gherasim chelariul Mitropoliei și patru lei de la Ion scutariul Mitropoliei... și neavând cu alta ce plăti, fără cât... rămâindu-mi o casă pre locul Mitropoliei lângă temniță, în fața Uliții Mari... făcut-am zapisul meu la cinstita mână sfinției sale părintelui chir Nichifor mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]