3,525 matches
-
nu sunt niciodată atât de puternice ca să nu le poată stăpâni. E un lucru cu care unii se laudă, fără să recunoască faptul că această stăpânire de sine o datorează adesea nu puterii de caracter, cât unei anumite sărăcii de temperament. Emotiv nu trebuie considerat acela care se emoționează des, ci acela care se emoționează ușor, din orice motiv. Esențialul este să învățăm să ne dominăm. Cele mai grele lupte nu sunt totdeauna cele pe care le dai cu alții; ele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și discernământul propriu. În schimb, treapta conceptului e a celor care se lasă preluați de o instanță supra-individuală, de o "dihanie", cum ar spune dl Noica. Judecata o afirmi, de concept te lași străbătut; te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tabel recapitulativ (tabelul 14). Factorii de risc individuali Categoriile de factori individuali testate cel mai frecvent sunt: problemele legate de complicațiile natale și perinatale, problemele de sănătate (în special cele cardiace), tulburările psihologice internalizate (nervozitate, anxietate, depresie etc.), problemele de temperament legate de concentrare și hiperactivitate, agresivitatea, inițierea precoce în comportamente violente, preferința pentru comportamentul antisocial, abuzul precoce de droguri și alcool. Acestor factori, numeroase studii le adaugă o inteligență scăzută, legată și de un mod inadecvat de rezolvare a problemelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Hawkins et al.) și ai delincvenței manifeste. E vorba mai ales de toate problemele medicale și perinatale. Dimpotrivă, există o remarcabilă convergență în privința celorlalți factori. În special psihologii consideră foarte util pentru explicarea etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și vom vedea că majoritatea programelor serioase evită tocmai farmacopeea. Sociologul se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un construct social, ceea ce nu contrazice abordarea prin factori de risc: astfel se admite pe deplin că interacțiunea dintre acest bagaj genetic și mediul familial este singurul predictor al eventualelor tulburări de comportament (Sanson și Prior, 1999). Studii longitudinale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
utilizat în principal. Vom vedea că punctele de convergență sunt mult mai numeroase decât dezacordurile. Tabelul 14. Factorii de risc predictori ai delincvenței violente sau ai tulburărilor de comportament externalizate Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc individuali Temperament (agresivitate, "bebeluși dificili" etc.) + + + + + + Accidente perinatale − nr nr Probleme medicale − nr nr Tulburări internalizate (depresie) − + + nr Hiperactivitate/deficit de atenție + + + + + + Inițiere precoce în violență + + + + + + Opinii favorabile violenței + + nr nr Deficit sociocognitiv Inteligență scăzută + + + + + Sex (băieți) + + + + + + Abuz precoce de droguri și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
J. (1979). Fifteen Thousands Hours: Secondary Schools and their Effects on Pupils, Open Books, Mondon. SANFAÇON D. (2003), "Bonnes pratiques et prévention de la délinquance", Les Cahiers de la Sécurité intérieure, 54, trim. 4, 2003, pp. 43-56. SANSON A., PRIOR M. (1999). "Temperament and behavioral precursors to oppositional defiant disorder and conduct desorder", in QUAY, H.C. și HOGAN, A.E. (sub dir.), Handbook of Disruptive Behavior Disorders, Kluwer Academic/Plenum Press, New York, pp. 397-417. SCHEPER-HUGUES N. (1992). Death Without Weeping: The Violence of
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt diferiți în stil și temperament. 6 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 14 ori prietenului mai vârstnic sfatul, recunoscând influența spirituală și intelectuală a lui Petrarca asupra sa drept factor decisiv în propria creație. Petrarca, la rândul său, nu a încetat niciodată să-i ofere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364, dar și posibilitatea de care dă dovadă, aceea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
situație, factorul antagonic, negativ, ca și cum naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi situații inedite, reluând tipare utilizate anterior în spațiul narațiunii. Ipostaza maternității, pe care o cunoaște Constanța alături de Alla, nu pare a-i modifica temperamentul cu nimic: „Purtându-și pruncul blândă și sfioasă/ și lui Hristos slujind evlavioasă.”756, iar o pedeapsă, venită prin uneltirea soacrei, cum este aceea de a fi din nou trimisă pe mare, de data aceasta alături de nevinovatul copil, este acceptată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a da o explicație „rațională” fenomenului oracular. Soluțiile pe care le propune sînt de fapt aplicații a două principii: 1. aporroia, pneuma (care se identifică Într-o anumită măsură cu anathymiasis - exalare, respirație, suflu) și 2. krasis - amestec, alcătuire sau temperament. Efortul său, mai cu seamă În cea de a doua parte a expozeului, constă În a pune În lumină acțiunea celor două tipuri de cauze În procesul oracular și, În special, În fenomenul decadenței oracolelor. Sursa explicită a acestei teorii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se Îndepărtează de momentul prezent”. La Platon regăsim aceeași insistență asupra iraționalului divinației 1. După A. Delatte 2, deja Democrit remarcase existența antinomiei Între inteligență și intuiție. Numai după separarea de prezent se poate produce „entuziasmul” (enthousiasmos) datorită unui anumit temperament (krasis) sau unei dispoziții a corpului (diathesis tou somatos) care se află supus unei transformări (metabole). Rareori, corpul reușește prin sine Însuși să ajungă la o asemenea stare. Dar câteodată „entuziasmul” se produce datorită influenței unui efluviu (rheuma) și a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aș putea spune despre Pythiile de altădată? Avem mai multe răspunsuri la Îndemână. După cum s-a arătat mai Înainte, și ele obișnuiau să se exprime cu precădere În proză. În al doilea rând, (E) oamenii din acele vremuri aveau un temperament dotat de la natură cu o fericită Înclinare spre poezie. Sufletele lor erau pline de ardoare, deelanuri, de inspirații și În ele se Întrevedea o dispoziție care nu avea nevoie decât de un ușor impuls sosit din afară și de o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În cazul În care pretinzi că profeții În versuri au dat numai cei din categoria Sibyllei până la Aristonike 4 și acele Pythii care Își formulau oracolele În versuri. (B) Dacă Într-adevăr, așa cum pretindea Chairemon 5, vinul se amesteca cu temperamentul băutorilor, „enthousiasm-ul” profetic, aidoma celui al Îndrăgostiților, se mulțumește să se folosească numai de facultățile proprii subiectului care-l resimte, fiecare altfel, după propria-i natură. 24. În altă ordine de idei, din punctul de vedere al Zeului și al
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
viciul slăbiciune, noi dăm acestei sentințe un cu totul alt Înțeles, fără a face nici o legătură cu viabilitatea sau cu perisabilitatea corpului.Să luăm ca exemplu animalele, care au o natură greoaie și prostească. Multe dintre ele care au un temperament de acest fel, ( E) multe altele necumpătate sau blege trăiesc mai mult decât cele inteligente și harnice. Concluzia este că acei filosofi care pun În legătură eternitatea unui zeu cu capacitatea acestuia de a evita și de a Îndepărta cauzele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
desăvârșită. Îl cunoaștem cu toții pe Cleon din Daulia care afirmă că (F) n-a visat niciodată pe toată durata lungii sale vieți, iar În legătură cu oamenii de altădată se povestește exact același lucru despre Thrasymedes din Heraia. Cauza trebuie căutată În temperamentul corporal. Oamenii melancolici 1, dimpotrivă, sunt copleșiți de vise și de vedenii. Aceștia, pe cât se pare, se bucură de privilegiul de a cunoaște viitorul pe această cale. Faptul se explică prin salturile imaginației, la dreapta și la stânga, Întocmai săriturilor făcute
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt diferiți în stil și temperament. 6 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 14 ori prietenului mai vârstnic sfatul, recunoscând influența spirituală și intelectuală a lui Petrarca asupra sa drept factor decisiv în propria creație. Petrarca, la rândul său, nu a încetat niciodată să-i ofere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364, dar și posibilitatea de care dă dovadă, aceea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
situație, factorul antagonic, negativ, ca și cum naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi situații inedite, reluând tipare utilizate anterior în spațiul narațiunii. Ipostaza maternității, pe care o cunoaște Constanța alături de Alla, nu pare a-i modifica temperamentul cu nimic: „Purtându-și pruncul blândă și sfioasă/ și lui Hristos slujind evlavioasă.”756, iar o pedeapsă, venită prin uneltirea soacrei, cum este aceea de a fi din nou trimisă pe mare, de data aceasta alături de nevinovatul copil, este acceptată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
energiile planetare sau devine capabilă să resimtă transformarea lor. Toate acestea sunt În mod special valabile cu privire la tranzitele lui Jupiter și Saturn. De exemplu, persoanele care Îl au pe Jupiter foarte disonant În tema natală pot avea, Între altele, un temperament procedural, Încercând permanent să-i oblige pe ceilalți să recunoască că au dreptate. Am remarcat că, În acest caz, efectul conjuncțiilor lui Jupiter În tranzit le pune adesea În dificultate pe plan juridic sau social. Dar dacă depășesc această tendință
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
construcții biografice elaborate, fac parte din caracterul nostru. Sunt Învățate, iar uneori pot fi uitate. Și pentru că e mai bine să previi decât să vindeci, acum lucrez la un tip de psihologie care să studieze formarea personalității plecând de la fiziologie, temperament, educație și anturaj. Este vorba despre o psihologie evolutivă și de evaluare, care urmărește să ajute la dezvoltarea unei personalități inteligente, În cele mai bune condiții pentru a fi fericit, și care are ramificații către o pedagogie a posibilității, a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
procese complexe care țin de educație, maturizare și experiență. Aceste trei etape sunt: Personalitatea moștenită: e modelul personal, condiționat genetic, acel set de cărți de joc cu care ne alegem la Începutul vieții. Elementele principale sunt funcțiile intelectuale de bază, temperamentul și sexul. Personalitatea dobândită: e caracterul, ansamblul de deprinderi afective, cognitive și operative care se suprapun personalității moștenite. Clasicii o numeau „a doua natură”. Cu siguranță, deprinderile sunt stabile, dar dobândite. Aici trebuie plasate stilurile afective. Împreună cu prima, constituie inteligența
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
propriul caracter și se folosește de cărțile primite. Include proiectul vital, sistemul de valori, maniera În care se desfășoară acest proiect Într-o Împrejurare concretă. E rodul inteligenței executive. Voi reprezenta cele spuse printr-o schemă simplă: Inteligența de bază + temperament + sex = personalitatea moștenită Personalitatea moștenită + deprinderi = personalitatea dobândită (caracter) Caracter + planuri + comportament = personalitatea aleasă Toți ne naștem cu o personalitate moștenită, care ne face să fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
temperament + sex = personalitatea moștenită Personalitatea moștenită + deprinderi = personalitatea dobândită (caracter) Caracter + planuri + comportament = personalitatea aleasă Toți ne naștem cu o personalitate moștenită, care ne face să fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul vorbesc despre copii dificili sau copii cu o latură hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lipsește deliberarea. Se trece direct la acțiune, care e involuntară, violentă, neașteptată, absolut necesară, explozivă, de nestăpânit. Nu există luptă internă. Acest tip de comportament poate da naștere la acte violente Împotriva persoanelor și lucrurilor. Impulsivitatea e o caracteristică a temperamentului, mai precis, a predispozițiilor cu care se naște copilul și care pot fi Încurajate sau inhibate. Se manifestă prin cel puțin trei dintre următoarele simptome: adesea copilul acționează Înainte de a se gândi, trece prea repede de la o activitate la alta
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]