2,706 matches
-
Așadar, corespondent perspectivizării Fmz printr-un caracter-imaginal de greutate sau grosime a linearității dpc, Mins va comporta o pulsație de tempo repede. Considerând Fmz din perspectiva unei temporalități lejere, de linie dpc subțire, Mins va aborda în-parcurs un Sdp în tempo rar. Mai mult, în raport atât cu variabila densității articulațiilor referite unor schimbări de profil dpc, dar și cu unele aspecte de rimă sau simetrie (periodicitate) ale acestora, Mins poate trece sau varia prin/pe diferite grade de tempo, după cum
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în tempo rar. Mai mult, în raport atât cu variabila densității articulațiilor referite unor schimbări de profil dpc, dar și cu unele aspecte de rimă sau simetrie (periodicitate) ale acestora, Mins poate trece sau varia prin/pe diferite grade de tempo, după cum arătăm și în fig. 3. Ca factor dinamic (subiect interpretativ), Mins se definește din trei perspective și/sau faze de adecvare: intențional-ideatic - în raport cu Fmz; conceptual-teoretic - în raport cu dpc; interpretativ-expresiv - în faptul parcurgerii. Conform fiecăreia dintre aceste perspective Mins interpretează pe
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
numim generic conduită (C-Mins). Distingem astfel trei tipuri de C-Mins. a. Referit U-Fmz, C-Mins se adecvează ca stare de timp factic sau contemporal, exprimând o voință de continuitate-în-unicitate, probată ca constantă form-energetică într-un anume grad și/sau registru de tempo<footnote Gradul de stare tempică este referit unui registru generic de tempo - lent, moderat sau repede - ca indicație punctual diferențiată în cadrul acestuia. footnote>. b. Pe distanța L-dpc, conduita C-Mins interpretează analogând mai întâi dat(-de-compus)ul temporal al acestuia cu
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
U-Fmz, C-Mins se adecvează ca stare de timp factic sau contemporal, exprimând o voință de continuitate-în-unicitate, probată ca constantă form-energetică într-un anume grad și/sau registru de tempo<footnote Gradul de stare tempică este referit unui registru generic de tempo - lent, moderat sau repede - ca indicație punctual diferențiată în cadrul acestuia. footnote>. b. Pe distanța L-dpc, conduita C-Mins interpretează analogând mai întâi dat(-de-compus)ul temporal al acestuia cu un spațiu monodimensional, pe a cărui (doar) lungime poate varia expresiv, ca
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
parcurs și forme auctoriale, nereferite cu totul unei tradiții, este necesară instrumentarea acestora prin interfețe netede sau cu un grad mai ridicat de regularitate. Cel mai adesea, compozțiile muzicale sunt prezentate în partitură și cu această lentilă însoțitoare, indicațiile de tempo și mai ales de măsură fiind demult repere uzuale. Grație acestui demers, Mins se poate acorda dpc și odată cu propriul fapt, ca mers în-parcurs sau parcurgere. Cu timpul, însuși acest mijloc-interfață poate deveni o însușire reflexă, Fmz părând din-parcurs ca și cum
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
poată fi măsurată instrumental-riguros, cu o durată tm teoretic-muzicală sau fizică (secunde/minute), ori empiric-aproximativ, prin timpi relativ-scurți/-lungi. c. Adecvat form-temporal S-dpc, C-Mins ne apare ca mod expresiv sau stil de variabilitate-în-continuitate. Dacă L-dpc este un deja-dat (predat), iar tempoul, o relație de stare Mins în parcurs (referită U-Fmz, printr-o tradiție sau convenție, incluzând și indicația din partitură), stilul particularizează C-Mins sub aspectul interpretativității. Aceasta implică o dublă diferențiere față de datul formal: în raport cu coordonata linearității timpo-metrice, având ca unitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și nuanțe de ordin tm-divizionar, în tot felul de combinații, între subdiviziuni de pe un anumit nivel ori de pe niveluri diferite. În exemplificarea din fig. 3, parcursurile Mins referite L-dpc aspectează diferite grade de stare tempică. Astfel, primul și al treilea tempo sunt constante (Tcp = tm), iar cel din mijloc este permanent variabil, profilând o accelerare (Tcp 3-5), urmată de o încetinire (Tcp 5-7). ② Ds-pMins sau Dsp poate varia ca greutate sau accent, în raport cu densitatea articulațiilor dintr-un interval pMins, corespondent dinamicii
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
variabil, profilând o accelerare (Tcp 3-5), urmată de o încetinire (Tcp 5-7). ② Ds-pMins sau Dsp poate varia ca greutate sau accent, în raport cu densitatea articulațiilor dintr-un interval pMins, corespondent dinamicii muzicale. Bunăoară, tot în fig. 3 am marcat pe linia tempoului repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
repede-constant intervalul Dsp 12, pe considerentul că, comparativ cu toți ceilalți pași (având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
având aceeași durată cu tm), aici este cuprins cel mai mare număr de articulații Fmz, conform graficului imaginat ca exemplu. La fel am procedat și pentru varianta de tempo lent-constant, subliniind ponderea Dsp 5. Totodată, pe întreaga linie a acestui tempo greutatea pMins este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el având totuși o pondere sensibilă în raport cu tipul Mins, care poate fi: gestual
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
din audiție, ca din (pe) sine însuși. footnote>, sub aspectul semnificației sau tematicii acesteia. ③ Lg-pMins sau Lgp comportă expresivizări corelate separat, unor anume tm din șirul timpo-metric. Întrucâtva, aceasta se aseamănă aspectărilor Tcp, unde duratele tm referite unei variații de tempo (în profiluri de minimum trei Tcp), apar mai lungi sau mai scurte. În cazul unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori rărire graduale, într-un registru de stare tempică). Spre exemplu, în șirul pMins din tempoul inconsecvent-variabil (linia din mijloc) din aceeași fig. 3, putem spune că toți pașii, exceptându-l pe primul (luat ca model, întrucât pe această linie nu avem și o referință a constantei tm), variază în raport cu primul pMins, care are calitatea de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
stare / constantă tempică); Densitatea (Dsp), ca pondere a pasului, aspectând o timbrocronie în accentuare (grupare / dinamizare timpică); Lungimea (Lgp), ca întindere de pas-anume, profilând o melocronie în secvențializare (formulare / împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau tactată linear (pulsată pe o L-dpc) - determinând calitatea expresiei de continuitate a U-Fmz, în armocronie cu forma L-dpc; II. inițiere form-energetică sau de impulsionalitate - ca articulare Mins focalizată într-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
timbrocronie cu modul S-dpc. Operăm analogia pe schema de mai jos, în a cărei formulare înlocuim apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat linear (pe L-dpc), tempoul (numărul Tcp) tinde să varieze invers-proporțional cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă nr. tm crește, respectiv scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cu numărul tm. Prin urmare, Ttm se adecvează prin rărire sau prin grăbire, dacă nr. tm crește, respectiv scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins pe un alt nivel/grad de tempo, ducându-se în sens invers celui spre care variază nivelul pulsației tm. Cu alte cuvinte, o piesă muzicală lentă (de grad Ttm scăzut) va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ducându-se în sens invers celui spre care variază nivelul pulsației tm. Cu alte cuvinte, o piesă muzicală lentă (de grad Ttm scăzut) va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de tempo repede vom întâlni mai des durate cumulative, ori de niveluri divizionare mici. Deducem de aici și cel de-al doilea aspect de variație, referit intensității, prin aceea că, odată cu creșterea mărimii temporale (duratei) și/sau a masei sonore (densității), și
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
al desfășurării timpului muzical - care caracterizează de altfel interpretările lui Andreescu - operează și aici mlădiind fraza după pulsațiile firești și conferă formei un dinamism intrinsec. Prima parte și mai ales Scherzo au o fluență care nu este dată numai de tempo-urile rapide, ci mai ales de incisivitatea ritmurilor și de diversitatea culorilor timbrale folosite cu peniță fermă ca într-o gravură de secol 18. Marșul funebru articulat cu sobrietate în nuanțe gradate fin are o dimensiune lirică, sublimată mai degrabă
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
continuitatea sonoră, pe un aspect sau altul. De exemplu, o piesă pentru pian se derulează cert în câmpul continuității timbrale a respectivului instrument. Adesea, diferitele moduri de instrumentare muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau fonduri peste care se nuanțează ample secvențe din discursul Vf. Într-o perspectivă și mai generală, câmpul poate fi
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
unică: început-(de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un alt aspect, ținând de fenomenologia timpului muzical, care, deși ireversibil sensual, este repetabil sau ciclic în mod natural, ceea ce instrumental se recunoaște prin pulsație, iar interpretativ, ca tempo ori agogică (conduita mișcării). Așa cum intervalul (de/între înălțimi) poate fi direcționat înspre- acut/-grav, pulsația (ca durată de/între momente) poate fi modalizată în trepete sau nivele de (mai-)repede și/sau (mai-)lent (către-sfârșit). Pe de altă parte
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
faptul că modurile de pulsație nu sunt în referința timpilor metrici, proprii unei abordări instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi); modalizarea caracterului (major/minor) și/sau modulația - pe coordonata unui sistem de selecție și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]