38,269 matches
-
sub varii forme, treptele de rigoare: negare, furie, tânguire, depresie și acceptare. Undeva, în momentul furie poate (deși aș tinde să cred că în toate momentele), intervine dorința, conștientizată sau nu, de a ne părăsi corpul. Poate că în această tendință este înrădăcinat ceva din credința noastră în nemurirea sufletului; acel "eu" din noi, care vrea să scape de degradarea corpului simțindu-se continuu același (poate veșnic tânăr), fiind ceea ce numim suflet. Și poate că vorba " Și-a dat sufletul!" trimite
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Cum "spectatorii" rar știu suficient pentru a sesiza diferența, rămâne să judece "cei ce știu", orientându-i (deseori în funcție de preferințele personale) pe cei ce încă (poate) nu știu. Cum primul tip predomină, iar domeniul "știutorilor" este bântuit de "ideologia" democrației, tendința e de a stabili valoarea la nivelul lor. Cine scapă acestei tendințe progresează (Să nu mă întrebați către ce!). Progresul poate fi gândit ca tendință de a împlini toate posibilitățile omului de-a fi. Ce ne scapă atunci când idolatrizăm progresul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cei ce știu", orientându-i (deseori în funcție de preferințele personale) pe cei ce încă (poate) nu știu. Cum primul tip predomină, iar domeniul "știutorilor" este bântuit de "ideologia" democrației, tendința e de a stabili valoarea la nivelul lor. Cine scapă acestei tendințe progresează (Să nu mă întrebați către ce!). Progresul poate fi gândit ca tendință de a împlini toate posibilitățile omului de-a fi. Ce ne scapă atunci când idolatrizăm progresul e că aceste posibilități includ și ceea ce obișnuim să considerăm a fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
poate) nu știu. Cum primul tip predomină, iar domeniul "știutorilor" este bântuit de "ideologia" democrației, tendința e de a stabili valoarea la nivelul lor. Cine scapă acestei tendințe progresează (Să nu mă întrebați către ce!). Progresul poate fi gândit ca tendință de a împlini toate posibilitățile omului de-a fi. Ce ne scapă atunci când idolatrizăm progresul e că aceste posibilități includ și ceea ce obișnuim să considerăm a fi răul. În Hermeneutica subiectului M. Foucault amintește (p. 20) sensurile verbului therapeuein (cunoscut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
învățătoarea, etc.), iar celui de-al doilea stadiu îi corespund jocurile (ca cel de fotbal, de exemplu), care presupunând reguli specifice, obligă copilul la preluarea și interiorizarea atitudinilor celorlalți (echipa, grupul, colectivitatea, etc. din care face parte). Luând în considerare tendințele societății actuale (o societate de consum, cu o distribuție specializată ce asigură schimbul și o creștere preferențială a fondurilor sociale de consum, o societate în care necesitățile personale nu se identifică cu cele ale societății) direcțiile educației fizice și sportului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
vară Barcelona, 1992 Atlanta, 1996 Sydney, 2000 Veniturile nete la OCOG (în USD) 440 milioane 540 milioane 790 milioane (estimativ) c) difuzarea practicilor sportive moderne la scară planetară s-a extins de la zonele dezvoltate economic spre zone slab dezvoltate economic. Tendința guvernelor de a recentra interesul lor pe sportul de înaltă performanță, care se presupune că ar contribui la prestigiul națiunilor, face din sport o miză politică și ideologică a statului respectiv. Există preocupări ale statelor ca prin intermediul unei căutări de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de la Atena, 2004. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 64 anumit ostracism și șovinism. Dincolo de aceste valori intrinseci ale sportului, alte norme și valori inerente mediului său înconjurător sunt propagate.”30 În jurul anilor ’60 a existat o tendință prin care se dorea desființarea ceremonialului de premiere a învingătorilor cu drapel și imn din timpul Jocurilor Olimpice, tendință accentuată la jumătatea deceniului al șaptelea, sub pretextul că simbolurile naționale reprezintă, în timpul concursurilor sportive internaționale, sursa naționalismului și șovinismului. Mai mult
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
aceste valori intrinseci ale sportului, alte norme și valori inerente mediului său înconjurător sunt propagate.”30 În jurul anilor ’60 a existat o tendință prin care se dorea desființarea ceremonialului de premiere a învingătorilor cu drapel și imn din timpul Jocurilor Olimpice, tendință accentuată la jumătatea deceniului al șaptelea, sub pretextul că simbolurile naționale reprezintă, în timpul concursurilor sportive internaționale, sursa naționalismului și șovinismului. Mai mult decât atât, s-a sugerat interzicerea purtării de către sportivi sau de echipe a unor echipamente cu însemnele și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în discordanță cu normele și principiile dreptului internațional de egalitate și echitate a tuturor statelor. Relațiile de influență pot fi privite și în manieră constructivă, în sensul de facilitare a unor opțiuni pozitive în politica diplomatică a unor țări. Noua tendință în politica mondială este nu de a contesta rolul marilor puteri, ci de a înlătura monopolul puterii internaționale deținut de unele țări 60 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 182-183. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Londra șeful delegației franceze, J. Periya, a declarat că „UNESCO tinde să controleze întregul sport mondial, să-i dicteze condițiile sale. Dacă, totuși, dorește ceva, atunci săși joace rolul de bunic bogat, undeva în Asia sau 64 Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 32. 65 Encyclopedia Britanica, vol. 21, Chicago, Chicago University Press, 1957, p.210 în Pașcu, I.M. - Sferele de influență - ipostază a politicii puterii în Măgureanu, V. (coord.) - Puterea politică și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de manifestare a relațiilor de putere, influența se exercită prin diferite mijloace 66 În Buletinul Informativ, nr. 276/1979, p. 4. 67 Vazquez, B.S. - Zones of Influence în The Yearbook of World Affairs, Londra, 1973, p. 306-307 în Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 35. 68 Wallace, I. Jr. - America in the World, A Guide to US Foreign Policy, published for the Foreign Policy Association by Praeger Publishers, N.Y., 1983, p.222 în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
le-ai oferit o imagine a Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor și sferelor de influență între marile puteri reprezintă un fenomen vechi din perspectivă istorică. Această tendință „orizontală” este completată de o tendință 69 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 117 pe „verticală”. O astfel de politică este practicată de organizațiile internaționale. În diferite
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor și sferelor de influență între marile puteri reprezintă un fenomen vechi din perspectivă istorică. Această tendință „orizontală” este completată de o tendință 69 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 117 pe „verticală”. O astfel de politică este practicată de organizațiile internaționale. În diferite situații, un grup de state votează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
rezultate, statistică, CORBucurești, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 187 2004 15. Dabu, R.; Ielici, Brigitte Sociologia industrială, Editura de Vest, Timișoara, 1995. 16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei, prin construcția fabricii de sticlă, la Lespezi, între anii 18601870; a transporturilor, prin construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai recente date de teren, întrucât se dorește a fi un sprijin pentru specialiștii, corpul academic și practicienii din comunicare, relații publice, branding și resurse umane. Mai mult, cartea tratează problemei brandingului de angajator în contextul mai larg al analizei tendințelor organizațiilor contemporane, tendințe radiografiate din perspectiva unor macroindicatori precum: globalizarea, cultura, sistemele sociale, identitatea, imaginea, responsabilitatea socială corporativă (RSC), piața etc. Concluzia noastră incipientă este că abordarea acestei teme este una fundamentală, de impact și de actualitate, cu o miză
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de teren, întrucât se dorește a fi un sprijin pentru specialiștii, corpul academic și practicienii din comunicare, relații publice, branding și resurse umane. Mai mult, cartea tratează problemei brandingului de angajator în contextul mai larg al analizei tendințelor organizațiilor contemporane, tendințe radiografiate din perspectiva unor macroindicatori precum: globalizarea, cultura, sistemele sociale, identitatea, imaginea, responsabilitatea socială corporativă (RSC), piața etc. Concluzia noastră incipientă este că abordarea acestei teme este una fundamentală, de impact și de actualitate, cu o miză semnificativă pentru societatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot disemina la nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute ale configurației lumii globale. Dezbaterile actuale din largile și somptuoaselor cabinete, dar și din modestele office-uri se concentrează pe marile incertitudini provocate de globalizare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
altă îndrumare în strategia de branding, a opta în îndrumarul lui Olins, este cercetarea sau reducerea riscului 81. Mai întâi, care sunt meritele cercetării? Nu numai că sprijină izolarea corectă a așteptărilor, nevoilor sau gusturilor publicu-rilor-țintă, dar dă seama de tendințele pieței forței de muncă, pieței afacerilor în general, de nevoile potențiale ale populației, de contextul trecut și prezent etc. Richard Mosley propune un ghid util de întrebări pe care ar trebui să ni le punem atunci când ne gândim la o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mod continuu, pentru a identifica și remedia problemele din mers, nu după consumare. Pentru cercetarea care îi are ca țintă pe potențialii angajați, este necesară o propensiune externă companiei. Analiza trebuie să arate ce vrea piața forței de muncă, ce tendințe se prefigurează, care ar fi potențialele crize etc. Ca să identifici apoi plaja de candidați adecvați, este firesc să știi ce vrei. O companie descoperă acest lucru în obiectivele asumate. Plecând de la ele, poate construi profilul candidatului potrivit, valorile, atitudinile, competențele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a domeniului. "Specialiștii în relații publice planifică și execută comunicarea pentru o organizație atât în interiorul ei, cât și în relațiile sale cu mediul înconjurător. Ei asigură circulația corectă a informației între diferitele subsisteme ale organizației, între public și organizație (cercetarea tendințelor publicului) și între organizație și public (promovarea politicii acesteia în mediu)"86. Există adesea confuzii între conceptele de relații publice, publicitate și marketing. Michael Levine face câteva distincții foarte lămuritoare între acestea: "Relațiile publice nu re-prezintă advertising; advertising-ul este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
performantă, decât dacă le laudă calitățile printr-un spot publicitar. Totuși, cum reușim să atragem atenția cu mesajele transmise prin campaniile de relații publice, în condițiile inflației de infomații? O perspectivă onestă ne spune că ar fi relevant să aflăm tendințele curentelor de opinie, astfel încât, prin relațiile publice, să creăm un curent favorabil receptării mesajelor brandului de angajator. "Rolul profesioniștilor din domeniul relațiilor publice este acela de a aplica orientarea unică și tot mai esențială și, în plus, deprinderile lor speciale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tot mai esențială și, în plus, deprinderile lor speciale spre citirea direcțiilor atitudinale; de a constata ce vor însemna pentru societate și pentru diverse organizații aceste direcții; și de a recomanda ce trebuie făcut pentru împletirea condițiilor existente și a tendințelor"88. Relațiile publice interne și externe pentru resursele umane sunt o descoperire fecundă în construirea brandului de angajator. Povestea brandului spusă prin relații publice atrage o credibilitate mare și face ca aceasta să ajungă la un număr mare de persoane
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lucra cu cifre este o componentă importantă a vieții de afaceri, dar nu este singura. Instinctul, experiența și judecata contează și ele. Norocul, șansa, strălucirea, experiența și curajul au, de asemenea, un rol major"100. Oricum, începând cu anii '90, tendința este aceea de a crea formule care să ofere brandului o valoarea numerică, deși împotrivirea asesorilor valorii corporatiste numerice este și astăzi manifestă: "[...] Schimbarea a avut loc la începutul anilor 1990, când a existat o "diferență dramatică între valoarea netă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației, ceea ce presupune studierea continuă a prognozelor demografice. Analizând mediul demografic, se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piață, se pot desprinde principalele tendințe privind consumul în vederea stabilirii planurilor de activitate ale producătorilor de bunuri, servicii și informații. Mediul social, cultural și educațional influențează direct activitatea organizației prin activitatea conștientă a indivizilor și a grupurilor, el afectează consumul și determină modificarea stilului de viață
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]