2,132 matches
-
ale experienței. Reflexele condiționate la stimuli interni se elaborează mai încet decât la stimuli externi, stimularea interoceptorilor conducând la senzații difuze, imprecis localizate. 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru Senzațiile kinestezice apar ca efect al stimulării proprioceptorilor din mușchi, tendoane și articulații, stimulul fiind un efect mecanic al contractării mușchilor sau al mișcării membrelor. Dacă unui subiect care stă cu ochii închiși îi așezăm mâna și degetele într-o anumită poziție, el va putea cu ușurință să-și pună și
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și simplu prin cădere liberă sau prin îndepărtarea oricăror suporturi care mențin obiectele să nu cadă. Oamenii percep asimetria dinamică sau anizotropia spațiului cu ajutorul a două simțuri: chinestezic și vizual. Efectul fizic al gravitației este perceput ca tensiune a mușchilor, tendoanelor și a încheieturilor corpului. Vizual, lumea este plină de o atracție descendentă similară, a cărei influență asupra caracterului dinamic al lucrurilor pe care le vedem poate fi ilustrată de diferența între ceea ce se întâmplă din punct de vedere vizual pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
imunitar. Dintre activitățile evidențiate, cele cardiace și respiratorii sunt dintre cele mai puternic „afectate” pozitiv de practicarea joggingului. „De ce?” ar fi o întrebare justificată. Pentru simplu motiv că indiferent cât de dezvoltată este musculatura, cât de puternice sunt ligamentele și tendoanele, cât de rezistente sunt oasele sau cât de bine se realizează excreția, nimic nu se poate compara cu un sistem cardio respirator puternic și eficient. Ce ar însemna o definire perfectă a grupelor musculare, o masă musculară mare, dacă funcția
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
din organism. 1.1.5. Efectele joggingului asupra aparatului locomotor Principalele efecte ale activităților fizice sportive, cum este și joggingul, asupra aparatului locomotor se rezumă, în principal, la creșterea rezistenței oaselor, la întărirea articulațiilor, la creșterea / menținerea elasticității ligamentelor și tendoanelor, la îmbunătățirea contracțiilor musculare prin îmbunătățirea elasticității musculare. Din punct de vedere al fiziologiei sportului, joggingul (ca de altfel, orice activitate fizică sportivă, regulat și corect aplicată) Dan Iulian Alexe 18 determină la nivelul aparatului locomotor și următoarele modificări: hipertrofia
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
având ca rezultat creșterea calității vieții și depășirea mai ușoară a acestei perioade „agitate”; joggingul practicat anterior de femei facilitează travaliul la naștere (cazul femeilor însărcinate; joggingul protejează coloana vertebrală. Joggingul, prin efectele sale, întreține activitatea optimă a mușchilor, ligamentelor, tendoanelor, fasciilor care susțin coloana vertebrală, îmbunătățește mobilitatea discurilor vertebrale și previne apariția durerilor de spate; joggingul stimulează memoria de lungă durată, prin acțiunea directă asupra neurotransmițătorilor care fac legăturile dintre neuroni; joggingul contribuie la reducerea numărului accidentelor de muncă. Sunt
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mișcare; centrul de greutate la femeie este cu 0,6% mai jos decât la bărbat, jucând un rol important în funcția echilibrului, favorizând stabilitatea corpului, dar îngreuind anumite mișcări (Ifrim, M., 1986). în opinia exprimată de specialiști în medicină sportivă, tendonul lui Achile, important în alergare, ar fi mai scurt la femei, capacitatea vitală mai mică (2500 - 3000ml față de 3500 4000 la bărbați), frecvența respiratorie mai mare (16-18/minut față de 1214/minut, la bărbați), debitul cardiac mai mic (3,1 l
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
neantrenați; având o laxitate mai mare a ligamentelor, comparativ cu a bărbaților, femeile ar fi avantajate mai mult în practicarea anumitor sporturi, precum baletul, gimnastica, aceștia din urmă fiind superiori în activitățile sportive terestre, cum este alergarea, unde, solicitările asupra tendoanelor și ligamentelor sunt mai mari, motiv pentru care afecțiunile acestor structuri sunt mai evidente la femeile care aleargă, comparativ cu bărbații; în efort, frecvența cardiacă a femeii care depune un efort sistematic de rezistență ar înregistra o tendință scădere în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
acestuia pe perioade mari (conform literaturii din medicină sportivă, perturbările hormonale cauzate în timpul unei Jogging de la A la Z II 107 practici sportive dispar în următoarele luni de la încetarea sau reducerea activității); scăderea umidității vaginale și dureri articulare și de tendoane (De Souza, M.J., & al. 1990); pe plan psihic și fiziologic, practicarea empirică și „după auzite” a joggingului poate duce la suprasolicitări care vor determina efecte negative; în cazul pasionatelor de jogging (mai ales a celor are vor să participe și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
durere în cadrul proceselor de recuperare complexe. Conform literaturii de specialitate din domeniul biomecanici, ale natației și al fiziologiei sportive, beneficiile hidroterapiei s-ar datora: efectelor determinate de plutirea corpului (greutatea corpului în apă nu mai exercită presiune asupra articulațiilor, mușchilor, tendoanelor și ligamentelor; plutirea datorată imersiei în apă reduce efectul gravitației asupra corpului, detensionarea musculaturii fiind accentuată de senzația unui corp ușor); efectelor determinate de presiunea hidrostatică (acționează direct asupra masei musculare și vaselor de sânge, efectele fiind foarte asemănătoare masajului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mână. Obosesc ușor când merg sau în mod special când urcă. Pacientul are dispnee, când urcă scările obosește ușor. Tumefieri albe ale articulațiilor sau sinovite idiopatice, chiar forme reumatice, au elemente tuberculare foarte marcate. Pumn care cade, slăbiciune sau pierderea tendoanelor din jurul articulației. La copiii și persoanele tinere, ligamentele din jurul articulației sunt ușor luxate, gleznele se sucesc ușor de la cel mai mic pas greșit, pumnul ne arată aceeași slăbiciune; cântatul la pian sau scrisul la mașina de scris cauzează tumefiere și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavități este cel de rezonanță. Oasele sesamiode sunt oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui mușchi (ex. rotula) fie într-o capsulă articulară. Când există, se pot localiza la nivelul mâinii, piciorului; nu îndeplinesc rol în oraanism. Oasele nereaulate (Fiaura 9) sunt oase ale căror aspect extern nu poate fi inclus într-o formă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formată din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre ele se aăsesc mici
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
angular și romboid. Marginea superioară (cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oblic în afară, înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră tendonul comun al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră tendonul comun al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în formă de V: V-ul deltoidian (tuberositas deltoidea). Pe buza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a feței externe este netedă și servește inserției mușchiului brahial anterior. Fața internă (antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao medialis) și cea externă (marao lateralis) sunt mai evidente în extremitatea inferioară a osului și servesc inserțiilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]