2,270 matches
-
tot ce este impur și murdar în încăpere: pereți, obiecte, ființe. Razele de lumină ce se revarsă din palme restabilesc: armonia pe plan erotic, imaginația pură, elevată, funcția sexuală. Toate energiile negative, obsesiile sexuale, stările mentale și emoționale cu o tentă de sexualitate degradată, patimile, actele imaginative dezechilibrate ce provoacă stări de agitație și de confuzie mentală, nevoia exagerată de a avea o familie sunt total dizolvate, curățate de razele de lumină alb strălucitoare. Toate preocupările noastre excesive legate de sexualitate
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
iubire. Profund, nu-i așa? zise Kitty batjocoritor. — Hmm... răspunse Charlie serios, dacă ăsta ar fi un muzeu al iubirii, nu ar exista un curator mai bun decât tine. Kitty și Desert Rose izbucniră În râs. — Expoziția cuprinde lucrări cu tentă politică ale unui număr de unsprezece artiști chinezi avangardiști de top, care trăiesc În China, Franța și Statele Unite, le explică el mai departe, conducându-le Într-un hol spațios, plin de picturi, printuri, fotografii, lucrări video, instalații multimedia, sculpturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În vechiul drept germanic se găsește sub forma pedepsei umbrei un obicei după care, de exemplu, un iobag jignit de un om liber se răzbună pe umbra lui (...). Pedepsirea umbrei se găsește și în câteva tradiții orien-tale, dar cu o tentă de ironie care dovedește caracterul ei iluzoriu. Astfel, în Bahar Danush (Pantschatantra), în urma plângerii unei fete împotriva unui băiat care a sărutat reflectarea, s-a ordonat ca umbra tânărului să fie biciuită."45 Acest joc dintre om și umbra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
la Buckingham Palace găsesc reflecția întregii noastre săptămâni. Click! Cluburile londoneze se închid la 3 noaptea. Zoom! Artă? Ne băteam ca chiorii între câini, cu jeleu aruncat în public, peste picturi și haine de firmă, peste depresii și performance cu tentă de absurd ne-absurd... ... Și de ce m-am distrat la happening-urile londoneze cu miros de muci verzi și gelatinați, de polistiren și piele goală aruncată în vată, în simboluri șamanice și deconstrucție de speed-artă în joacă? În fond, bătaia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
altfel. Vreo sută în lungime, și cam șaptezeci de picioare în lățime de spațiu complet gol. Nu se vedea nici un fel de aparatură. Nici mese. Nici scaune. Nici echipament. Podeaua nu părea să fie tot de sticlă, dar avea o tentă albăstruie și era decorată cu niște motive complicate, care se tot repetau. Aspectul acesta de deșert al încăperii unde fusese adus îi provocă o oarecare surpriză. Dar se părea că nu e nimic de făcut decât să aștepte să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
propriu unor chestiuni cu adevărat metafizice.<ref id="53">Cf. Pierre Aubenque, Problema ființei la Aristotel, traducere de IoanLucian Muntean, Editura Teora, București, 1998, pp. 80 sq.</ref> Alte paradoxuri privesc cele „prime“ și „ultime“, „geneza lumii“, cauzele celor exis tente, ideea de vacuitate și cea de limită, toate discutate în aceeași scriere. Sunt în ultimă instanță situații aporetice, insolubile, însă tocmai prin aceasta fascinante. Aporetică prin excelență îi apare întrebarea cu privire la ceea ce este întrucât este, to on he on (Metafizica
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
zgândărită a eroului amintește de disperările nemotivate ale naratorului blecherian în fața sertarelor cu nasturi din casa părintească. În fine, clasică este și construcția romanului ca o serie de încercări de sinucidere ratate sau reușite. Orice scriere autenticistă are o puternică tentă doctrinară, un schelet teoretic vizibil. Aventura eroului în real echivalează cu aventura autorului existențialist în căutarea unei soluții de ieșire din disperare. Lucru cu atât mai vizibil la Teodorovici, a cărui carte e un veritabil tratat ilustrat despre sinucidere și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
plajă un astfel de volum. Note pe slip Dar oare ce e de citit pe plajă? Iată întrebarea: un fel de „to be or not to be“ de vacanță. La fiecare început de vară răspundem la aceleași întrebări idioate, cu tentă jurnalistică, ce se învârt în jurul temei contrafăcute a turismului cultural, numită „lecturi de vacanță“. Ei bine, eu cred că tocmai în vacanță trebuie citite cele mai bune, obsedante, dificile, nebune cărți. Nu prea cred în „lecturi sifon“ de vară. Sifonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
aer plictisit când trece prin fața portăresei... în schimb, abia intrat în cameră, se repede la oglinda înnegrită a garderobului, nu chipul lunguieț, cu sprâncene groase și nas puternic, îl neliniștește, ci redingota bleumarin, gilet-ul galben pai cu floricele într-o tentă foncée și pantalonul în culoarea oului de rață - ce anume oare din ținuta lui mai păstrează semnele Răsăritului Europei din care vine ? Deși suferindă și îndurerată de apropiata despărțire, pauvre maman a mers înainte de plecare cu el la Aux Quatres
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aș zice; spirit cartezian din seminția prusacă, o ramură mai îndepărată, e drept, cea de Viena. Și-n plus, mai știe și ce fel de bărbat are ca soț... Și ce face ca să-l păstreze? întreabă Liliana calm, cu o tentă de glumă. Dar întrebarea ei a fost plasată cu precizie. Chiar și modul în care îl privește pe Mihai trădează asta. Să știi că nu-mi cer scuze pentru ce ți-am spus, clatină ea din cap. Dar cred c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
după mult timp, rupe tăcerea: Zău că eram ocupat cînd m-ai căutat! De ce n-ai mai insistat? N-a mai fost cazul... Și... despre ce era vorba? Mihai tace cîteva clipe. Apoi saltă din umeri, vrînd să dea o tentă de simplitate vorbelor: Un roman de-al meu... Trebuia să apară și... Ți-au cerut să tai și credeai că eu, dacă pun o vorbă...? A, nu! Romanul ajunsese la tipar, fusese și cules, dar tipografia nu avea hîrtie, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
sale agrotehnice extrem de precare, determinate de exproprierile samavolnice din 1949 și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nu cultura pur și simplu, în sensul acela puțin superficial în care o invocăm în mod obișnuit, ci însăși ființa unei comunități căreia numai cultura îi dădea adâncime și gradul de certitudine al unei esențe. Altminteri nu am putea înțelege tenta de misionarism care stăruie asupra principalelor momente ale vieții sale și asupra operei înseși. O anumită febrilitate a ctitoririi (proiecte de institute, ediții și "școli de înțelepciune"), precum și strădania, oarecum disperată, de a crea "o cultură adevărată" - în locul uneia amenințate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
despre faptul că Ashling mâncase sau nu în tren și dezbaterea dacă va bea doar o ceașcă cu ceai sau va mânca și un sendviș a durat vreo patruzeci de minute. O ceașcă cu ceai e bine. Am Penguins, o tentă Monica. Și prăjiturele fluture, le-am făcut eu. Nu, eu... oh... Discuția despre prăjiturele făcute în casă o neliniștea pe Ashling. Monica a deschis o cutie metalică de biscuiți, arătându-i prăjiturele cu forme ciudate, toate cu câte două aripi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cinci de minute. Voiam să simt de unul singur prezența casei, să o explorez Înainte ca Bea să apară și să pună stăpînire pe ea. M-am oprit o clipă să contemplu fîntîna și mîna Îngerului ridicîndu-se din apele cu tente stacojii. Degetul arătător, acuzator, părea ascuțit ca un pumnal. M-am apropiat de marginea bazinului. Chipul sculptat, fără privire și fără suflet, tremura sub suprafața apei. Am urcat treptele ce duceau spre intrare. Ușa principală era Întredeschisă cîțiva centimetri. Simții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să iau o gustare, ce străzi să ocolesc, ce priveliști să mă grăbesc să văd. Mă aștepta cîteva ceasuri la ușa editorilor fără să-și piardă zîmbetul și fără să accepte nici un bacșiș. Hervé rupea o spaniolă amuzantă, amestecată cu tente de italiană și de portugheză. — Il signore Carax deja m-a pagato cu tuoda generosidade por meus servicios... După cum am putut deduce, Hervé era orfanul uneia dintre damele din localul Irenei Marceau, la al cărui ultim cat locuia. Julián Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de dispută între noi rămânea televizorul: el voia să se uite mereu la Discovery și mai ales la emisiunile despre pescuit, eu la MTV” (Irina Mihăilescu); ori sunt culturile care acceptă contestarea autorității între generații, dar care au totuși o tentă parohială: „Între mine și tata este o continuă luptă pentru telecomandă. Amândoi suntem foarte încăpățânați, nici unul nu cedează. [...] Tata: «Auzi, da’ tu n-ai nimic mai bun de făcut? O temă, un... ceva de citit? Vezi, dacă ai prea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu pot fi depășite. Dar de ce să tulbur plăcerile altuia cu aceste constatări? Este foarte drept că pe acela care a văzut în față asemenea realități și care le trăiește convins de neînduplecata lor veșnicie, ce altceva îl mai poate tenta, decât renunțarea? Suferința duce la renunțare. Dar dacă lepra m-ar cuprinde, n-aș condamna bucuria altuia. Căci în orice condamnare există multă invidie. Budismul și creștinismul sânt o răzbunare și o invidie a suferinzilor. Simt că în agonie n-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mele! Dar de ce aș face-o? E o chestie Între mine și Kay, iar noi sîntem două femei mature. Facem vreun rău cuiva? Julia o urmări o clipă, apoi mai turnă ceai din sticlă. — Ești adaptată, zise ea cu o tentă de sarcasm. Helen se simți din nou jenată. Se gîndi: Am vorbit prea mult și am plictisit-o. Mă prefera Înainte, cînd tăceam și credea că sînt profundă... Stătură fără să vorbească, apoi Julia Începu să tremure și Își frecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
A venit și a trecut și vremea desertului, după care a urmat cafeaua cu lapte, moment În care Dan a devenit brusc serios. Ce s-a Întîmplat? Am privit cum i se duce culoarea din obraji, iar tenul căpăta o tentă ușor verzuie. — Te simți bine? O, Doamne. E din cauza mîncării? Ce-i cu tine, Dan? Vorbește. Dan Își drese glasul și, cînd se Întinse peste masă și-mi luă mîna, am știut. Jur pe ce-am mai sfînt că, imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dori ca și fiul meu să țină morțiș să iasă din casă iarna, spune Charlie. Sau În orice altă perioadă a anului, de fapt. E dependent de televizor, ceea ce n-ar fi chiar atît de rău, deși ar avea o tentă ușor antisocială, dacă ar fi și ceva mai mare ca vîrstă. Dar, pentru un copil de cinci ani, comportamentul ăsta e Îngrijorător. — Ar fi și mai și dacă s-ar uita la Vrei să fii miliardar?, spune Marcus, ștergînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
În fața ei. — Emma, știu că sună idiot, dar tu chiar mă iubești? Emma mă privește ciudat. — Nu În genul poveștii de dragoste despre care ar bîrfi vecinii. Dar, În cazul În care Întrebarea se referea la o iubire sănătoasă, fără tentă sexuală, ca Între cumnate, răspunsul e afirmativ. Dar de ce Întrebi? E ciudat să aud o prietenă spunînd că mă iubește. Iartă-mă, știu că nu ai vrut să dai cuvintelor o conotație ciudată. — Dar eu nu sînt prietena ta. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ca niște porumbei. Pran Nath este atât de frumos! Atât de alb! Un reușit exemplar din Cașmir! Fără îndoială, este un băiat frumos. Părul lui arămiu captează razele soarelui, ca al oamenilor care trăiesc sus, pe dealuri. Ochii au o tentă verde. Are pomeții înalți, proeminenți, iar pielea fină de deasupra lor, întinsă ca membrana unei tobe foarte scumpe, nu e nici măcar arămie sau de culoarea grâului, ci albă. Pielea lui Pran Nath este o mândrie pentru toți. Albeața pielii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care atârnă în dosul ușii, și-și trece cu grijă pieptenele prin părul des. Apoi pune puțin ceară pe degete, le trece prin păr, se piaptănă din nou, întorcând capul în așa fel încât lumina să pună în evidență acea tentă roșiatică a părul său negru-strălucitor. Își aruncă sandalele din picioare, își pune o pereche de șosete Argyll și scoate de sub pat o pereche de pantofi negrii, Oxford. Sunt pantofi bine lucrați, cum nu se pot vedea în picioarele indienilor, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care-l lasă fără respirație, îi usucă gâtul și-i umple nările de mosc ieftin. — Blue Pearl? Blue Pearl? Tu ești? Se aud scrâșnete în întuneric. În jurul mesei, cei prezenți se foiesc excitați pe scaune. Vocea doamnei Pereira capătă o tentă onctuoasă. — Blue Pearl? Mai multe zgomote, ca niște lovituri. Apoi, o altă voce mai profundă. — Ești tu, Rosita? M-ai chemat? Tu mă chemi din lumină? Doamna Pereira scoate un zgomot jos, ca un bolborosit. — Am urmărit acest cerc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]