4,773 matches
-
direct și zilnic la elevii lor cu demotivarea, plictiseala, lipsa de apetit pentru efort, neputința de a răspunde la provocări serioase, bagatelizarea temelor esențiale, abandonul, retragerea în refugii insidioase. Dacă sunt sinceri cu ei înșiși, trebuie să accepte că pedagogii teoreticieni nu au aruncat în van spre ei aceste veste de salvare, care sunt noile paradigme ale educației. De altfel, se pune, și nu de acum , și chestiunea noilor educații care să secondeze noile probleme ale omului. La noi probleme, se
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
dileme în etica profesională (într-o societate în care se practică o profesie și valorile morale ale profesiei în societățile totalitare, comunism, ex. avortul, manipularea informațiilor); vorbim deci de o serie de valori morale. Lorwenberg și Dolgoff sunt doi dintre teoreticienii sociali care pun în discuție problema valorilor și a eticii în practica asistenței sociale. Cei doi autori pleacă de la o constatare a lui Bertram Brown, potrivit căreia ,,nici un alt domeniu, poate cu excepția notabilă a filosofiei, nu e preocupat atît de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sunt cooperarea și succesul, dar acestea nu sunt suficient de specifice pentru a impune și modelele necesare de comportament. Cu cât o valoare este mai specifică ea va deveni mai importantă pentru constituirea unui ghid comportamental. Pe de altă parte, teoreticienii și practicienii din domeniul asistenței sociale trebuie să fie conștienți că, dacă o valoare are un grad de specificitate mai mare, cu atât vor fi mai mici șansele ca ea să fie acceptată pe o scară largă. De exemplu, fiecare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pronunțat în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări tradiționale (indigene) versus capitaliste (occidentale) care tinde să restrângă câmpurile de observație și de interpretare, mascând parțial dinamicile de producție a socialului și, deci, a economicului. În această mișcare, teoreticienii antropologiei economice marxiste se situează în permanență de partea societăților tradiționale, reconstituite ca modele teoretice și a căror evoluție actuală nu este percepută decât cu privire la secvența prezervare / sărăcire / degradare indusă de puncțiile capitaliste. Prin contrast, lucrările în care influența lui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tipic, sistematic, instituțional și datorită acestui lucru, o logică internă. Un exemplu este constituit de basm, loc în care schemele sunt previzibile, miraculosul și feericul urmează direcții consacrate, fiind mereu o luptă între bine și rău. În literatură, deși primii teoreticieni au fost germanul Hoffman, dar și americanul Poe, disputele teoretice s-au purtat în Paris. Hoffman este tradus foarte repede în Franța, prilej cu care Jean Jaques Amperé îi dedică un eseu elogios, în care îl compara cu Walter Scott
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și evenimente externe. Într-un studiu, Valten (apud Hoeksema, S.N., 1998)193 a evidențiat faptul că dispoziția subiecților variază direct cu tipul de autosugestii administrate, cele pozitive induc dispoziție afectivă pozitivă iar autosugestiile negative induc dispoziție afectivă negativă. În general, teoreticienii cognitiv-comportamentali consideră că, cogniții cum ar fi convingerile iraționale, inferențele arbitrare, raționamentul dihotomizat și suprageneralizarea pot fi factori primari în cauzarea sau cel puțin menținerea comportamentelor dezadaptative și a tulburărilor psihologice (Beck, 1979)194. Toate aceste studii confirmă ideea conform
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu schizofrenie se simt adesea anxioși când cred că alunecă într-un nou episod de psihoză. Mulți oameni, care abuzează de alcool și alte droguri fac în așa fel încât să-și potolească simptomele de anxietate. Totuși, Freud și alți teoreticieni cred că anxietatea rezultă din conflictele interne care stau la baza cauzei celor mai multe psihopatologii. În acest capitol însă, ne vom focaliza asupra tulburărilor în care principalele simptome sunt simptomele anxietății. Începem cu o discuție despre panică, care poate fi frecvent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
formă de proastă dispoziție cunoscută ca sindromul premenstrual, devin depresive pe parcursul ciclului menstrual, ceea ce poate constitui un risc crescut pentru a avea atacuri complete de panică când sistemul lor nervos autonom este stimulat. Aceste observații i-au condus pe unii teoreticieni să afirme că hormonii ovarieni, în mod particular progesteronii, pot juca un rol important în vulnerabilitatea la atacurile de panică. Progesteronul poate afecta atât activitatea serotoninei cât și a GABA-neurotransmițătorilor. Fluctuațiile nivelului de progesteron în ciclul menstrual sau perioada postnatală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
des decât pe oamenii fără astfel de tulburări (Rapaport, 1981, 1991)324. Dar, această teorie este mai mult doar la nivel teoretic fiind nevoie de mai multe cercetări pentru a fi verificată. 10.6.2. Teorii psihodinamice asupra tulburării obsesiv-compulsive Teoreticienii psihodinamici sugerează că obsesiile și compulsiile oamenilor cu TOC sunt simptome ale conflictelor inconștiente de care ei se apără (Freud, 1909)325. Aceste conflicte creează o anxietate atât de mare pentru aceștia că ei le pot confrunta doar indirect, mutând
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii de stat 1989-1999 / 160 Prefața editorului seriei* În general se recunoaște faptul că aproape toți teoreticienii și practicienii au fost luați prin surprindere nu numai de viteza cu care Uniunea Sovietică și imperiul ei din Europa de Est s-au prăbușit la sfârșitul secolului al XX-lea, ci și de transferul relativ pașnic de putere, atunci când regimurile comuniste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
atunci când regimurile comuniste existente au lăsat loc regimurilor postcomuniste emergente. Specialiștii pe problemele Europei de Est și Uniunii Sovietice nu au anticipat deloc aceste evenimente dramatice care au precipitat sfârșitul Războiului Rece, la fel cum nu au făcut-o nici teoreticienii relațiilor internaționale. În măsura în care în domeniul relațiilor internaționale au avut loc anterior discuții privind colapsul sovietic, exista temerea că dispariția sistemului sovietic va fi însoțită de o lovitură nucleară irațională împotriva Occidentului. Totuși, pe măsură ce Războiul Rece se îndepărtează de prezent, teoreticienii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
teoreticienii relațiilor internaționale. În măsura în care în domeniul relațiilor internaționale au avut loc anterior discuții privind colapsul sovietic, exista temerea că dispariția sistemului sovietic va fi însoțită de o lovitură nucleară irațională împotriva Occidentului. Totuși, pe măsură ce Războiul Rece se îndepărtează de prezent, teoreticienii sistemului internațional încep să înțeleagă ce s-a întâmplat la sfârșitul Războiului Rece, și să întrezărească evoluțiile ulterioare. Dar disciplina relațiilor internaționale încă nu a atins un consens cu privire la implicațiile teoretice sau la cele practice ale sfârșitului Războiului Rece. Și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
există o diversitate de factori ce vor garanta, probabil, menținerea unipolarității încă mult timp. În lucrarea de față, Ewan Harrison pornește de la aceste poziții divergente, în procesul de alcătuire a unei perspective teoretice liberale. Chiar dacă duce mai departe ideile altor teoreticieni, aceasta este deocamdată cea mai elaborată și mai sofisticată încercare de formulare a unei abordări liberale distincte privind teoretizarea sistemică, ce îi permite autorului să pună într-o nouă lumină evoluțiile sistemice din perioada ulterioară Războiului Rece. Mai mult, pe parcursul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aparte pentru dezvoltarea gândirii mele. La Universitatea Oxford am avut privilegiul de a fi numit Hedley Bull Junior Research Fellow, poziție în cadrul Colegiului St Anne cât timp am predat acolo. Pe lângă imensa onoare de a fi asociat cu unul dintre teoreticienii proeminenți ai relațiilor internaționale din secolul al XX-lea, această bursă mi-a acordat privilegiul academic absolut trei ani consecutivi de studiu postdoctoral, în care principala mea responsabilitate a fost de a reflecta, cerceta și scrie total independent. Această perioadă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de-a gata, "patrimonializarea" și "muzeificarea" nu înseamnă moartea bunurilor culturale, deoarece, scoase din contextul lor, ele sunt reintroduse în alte regimuri de schimb. Raportarea bunurilor la contextul lor Odată identificată cultura ca ansamblu de "bunuri" semnificative, materiale sau ideale, teoreticienii s-au confruntat cu problema relației acestora cu celelalte elemente ale societății. Unii au considerat cultura ca fiind autonomă. Alții au insistat, dimpotrivă, pe heteronomia radicală dintre societate și bunurile culturale. Autonomia. Exemplul formalismului în istoria artei Așa cum arată Jimenez
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a beneficia personal de recunoașterea lor. Rămâne de determinat natura acestei valori, ireductibilă la latura sa monetară, precum și modurile sale de producere și conservare. Elementul cultural al valorii Valoarea bunurilor culturale (ireductibile la mărfuri) a pus dintotdeauna serioase probleme teoreticienilor clasici, care au dat-o deoparte (ca să nu mai vorbim de faptul că teoria valorilor se adresează tot economiștilor). Sociologia culturii insistă, în schimb, pe polisemia noțiunii și pe multidimensionalitatea ei: valoarea trimite la un preț (se vorbește de "valoare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la o mai bună educație economică a alegătorilor și aleșilor, la asanarea dezbaterilor publice prin combaterea și eliminarea ideilor greșite precum și la schimbarea în bine a mentalităților. Chiar și cei care pun sub semnul întrebării eminența lui Frédéric Bastiat ca teoretician economic admit că a fost un publicist de geniu. Joseph Schumpeter îl numește "cel mai strălucit jurnalist economic dintotdeauna". Pentru scopul introducerii volumului de față, care conține câteva dintre cele mai de succes scrieri ale sale pentru publicul larg, putem
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
față, care conține câteva dintre cele mai de succes scrieri ale sale pentru publicul larg, putem să ne limităm la această aserțiune. Am putea chiar accepta evaluarea dură a lui Schumpeter privindu-l pe Bastiat, că "nu a fost un teoretician", fără a-i diminua în mod serious statura. Este adevărat că atunci când, la sfârșitul carierei sale publicistice extrem de scurte, acesta a încercat să ofere o justificare teoretică pentru concepțiile sale generale, el nu a reușit să satisfacă profesioniștii. Ar fi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a Proletarilor împotriva Capitaliștilor provine tot din faptul că se confundă Banii cu Bogăția? Este produsul unor cauze diverse. Din nefericire, anumiți capitaliști și-au arogat monopoluri, privilegii, care ar fi de ajuns pentru a explica acest sentiment. Dar, când teoreticienii demagogiei au vrut să îl justifice, să îl sistematizeze, să îi dea aparența unei opinii raționale și să îl întoarcă împotriva naturii înseși a capitalului, ei au făcut recurs la această falsă economie politică în miezul căreia se regăsește încă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
traiul populației franceze, când îi luăm un om și mijloacele de existență pentru doi? (n. a.). 12 Pădure renumită pentru briganzii care jefuiau călătorii care o traversau (n. ed.). 13 Este vorba de Atelierele Naționale, create la inițiativa lui Louis Blanc, teoreticianul și liderul socialist din Guvernul provizoriu, în data de 27 februarie pe baza noului "drept la muncă" pentru a furniza locuri de muncă lucrătorilor șomeri din Paris. Ele vor fi desființate în data de 21 iunie 1848, în urma unei revolte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deloc obligat să amestece caritatea și fraternitatea în această chestiune (n. a.). 30 "Lăsați orice speranță, voi cei care intrați", Dante Alighieri, Infernul, Cântul III, versul nouă (n. tr.). 31 Louis Blanc (29 octombrie 1811 6 decembrie 1882), jurnalist, istoric și teoretician socialist francez, se distinge în timpul Revoluției din 1848 prin faptul că a inspirat și susținut adoptarea unei legislații a muncii și crearea unor Ateliere Naționale pentru a furniza locuri de muncă șomerilor (n. tr.). 32 Alphonse Marie Louis de Prat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
literar grec, unul dintre primii glosatori ai operei lui Homer. Numele său a devenit, încă din epoca antică, asociat cu critica plină de zel și invidioasă (n. tr.). 38 Pierre-Joseph Proudhon (15 ianuarie 1809 19 ianuarie 1865), jurnalist, politician și teoretician social, fondator al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine, mai apoi, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 39 Francis Bacon (22 ianuarie 1561 9 aprilie 1626), filozof, om de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din ianuarie 1845 și octombrie 1846 cât și articolul Communisme din 27 iunie 1847 (n. ed.). 57 A se vedea articolul Libre-échange din 20 decembrie 1846 (n. ed.). 58 Pierre-Joseph Proudhon (15 ianuarie 1809 19 ianuarie 1865), jurnalist, politician și teoretician social, fondator al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine mai apoi, ca și Bastiat, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 59 Prescurtare de la expresia juridică latină ex aequo et
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și Université d'Aix-Marseille sub numele Journal des économistes et des sciences humaines, formulă în care apare și astăzi după o sincopă între 2005-2009 (n. tr.). 68 Jeremy Bentham (1748-1832), jurist, filozof politic și reformator social englez, cel mai influent teoretician modern al utilitarismului (n. tr.). 69 Impozit aferent apartenenței la o breaslă sub Vechiul Regim (n. tr.). 70 Le libre-échange, jurnalul oficial al Association pour le libre-échange (n. tr.). 71 L' Hôtel-de-Ville este numele clădirii care adăpostește primăria și administrația
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
va mai scrie. E simplu, îi răspunse maestrul: aș scrie o cronică favorabilă cărții dumitale. m mai făcut aprecieri în legătură cu definițiile și cu dificultatea de a le formula. În marea lor majoritate, sunt incomplete, greșite sau înșelătoare. Aceasta explică incapacitatea teoreticienilor de a oferi o formulă scurtă în care să fie cuprinse caracteristicile unei no-țiuni, fenomen sau aspect. Introducerea este un text preliminar sau explicativ al unei lucrări științifice sau literare în care, în linii generale, se prezintă intențiile acesteia, elementele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]