2,202 matches
-
1979. Primii hibrizi au apărut în grădinile zoologice ale căror deținători erau interesați să atragă vizitatori. Astfel de creaturi apar și azi în parcurile zoologice private chinezești. Se cunosc hibrizi între lei și tigri (mai ales subspeciile siberian și bengalez). Tigrul este cea mai mare și mai grea felină, însă subspeciile diferă puternic ca dimensiuni și greutate. Cele continentale sunt mai mari decât cele insulare. Cele mai impunătoare sunt tigrul bengalez (indian) și cel siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
hibrizi între lei și tigri (mai ales subspeciile siberian și bengalez). Tigrul este cea mai mare și mai grea felină, însă subspeciile diferă puternic ca dimensiuni și greutate. Cele continentale sunt mai mari decât cele insulare. Cele mai impunătoare sunt tigrul bengalez (indian) și cel siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În mediu, masculii siberieni ating în lungime 190-220 cm fără coadă și 180-275 kg în greutate. Tigrii sunt
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
sunt tigrul bengalez (indian) și cel siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În mediu, masculii siberieni ating în lungime 190-220 cm fără coadă și 180-275 kg în greutate. Tigrii sunt printre cei mai impunători răpitori tereștri, cedând în fața ursului polar și celui brun. Lungimea corpului variază la diferite subspecii între 1,4 și 3,5 m, iar lungimea cozii — între 60 și 90 cm (110-115 cm la tigrii siberieni
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
greutate. Tigrii sunt printre cei mai impunători răpitori tereștri, cedând în fața ursului polar și celui brun. Lungimea corpului variază la diferite subspecii între 1,4 și 3,5 m, iar lungimea cozii — între 60 și 90 cm (110-115 cm la tigrii siberieni). Înălțimea ajunge până la 1,15 m. Un mascul adult cântărește, de obicei, de la 180 la 250 kg (masculii bengali în jur de 220 kg; bengalii din nordul Indiei și Nepal — aprox. 235 kg). Femelele sunt mai mici decât masculii
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Înălțimea ajunge până la 1,15 m. Un mascul adult cântărește, de obicei, de la 180 la 250 kg (masculii bengali în jur de 220 kg; bengalii din nordul Indiei și Nepal — aprox. 235 kg). Femelele sunt mai mici decât masculii; la tigrii bengali și siberieni ele cântăresc 100-167 kg. Analizând toate subspeciile tigrului, găsim greutatea medie a masculilor de 180-200 kg, iar a femelelor — de 120-140 kg. Tigrul are un corp masiv, musculos și flexibil. Coada este lungă, lăsată un pic în
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
obicei, de la 180 la 250 kg (masculii bengali în jur de 220 kg; bengalii din nordul Indiei și Nepal — aprox. 235 kg). Femelele sunt mai mici decât masculii; la tigrii bengali și siberieni ele cântăresc 100-167 kg. Analizând toate subspeciile tigrului, găsim greutatea medie a masculilor de 180-200 kg, iar a femelelor — de 120-140 kg. Tigrul are un corp masiv, musculos și flexibil. Coada este lungă, lăsată un pic în jos. Capul este rotund, iar urechile mici și la fel rotunde
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
nordul Indiei și Nepal — aprox. 235 kg). Femelele sunt mai mici decât masculii; la tigrii bengali și siberieni ele cântăresc 100-167 kg. Analizând toate subspeciile tigrului, găsim greutatea medie a masculilor de 180-200 kg, iar a femelelor — de 120-140 kg. Tigrul are un corp masiv, musculos și flexibil. Coada este lungă, lăsată un pic în jos. Capul este rotund, iar urechile mici și la fel rotunde. Pe fălci are „perciuni” (smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
120-140 kg. Tigrul are un corp masiv, musculos și flexibil. Coada este lungă, lăsată un pic în jos. Capul este rotund, iar urechile mici și la fel rotunde. Pe fălci are „perciuni” (smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Pe fălci are „perciuni” (smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și interiorul urechii. Corpul este acoperit de dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma lor și distanța dintre ele variază de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi. Așezarea dungilor este asimetrică și unică pentru fiecare individ, deci poate servi la identificarea tigrilor. Funcția de bază a dungilor este de a camufla corpul în timpul vânătorii. Caracteristicile dungilor (lungimea, culoarea etc.) variază în funcție de regiunea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma lor și distanța dintre ele variază de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi. Așezarea dungilor este asimetrică și unică pentru fiecare individ, deci poate servi la identificarea tigrilor. Funcția de bază a dungilor este de a camufla corpul în timpul vânătorii. Caracteristicile dungilor (lungimea, culoarea etc.) variază în funcție de regiunea geografică, ceea ce permite divizarea speciei în subspecii. „Schema” dungilor poate fi observată și pe piele. Mai mult, după ce blana este
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
etc.) variază în funcție de regiunea geografică, ceea ce permite divizarea speciei în subspecii. „Schema” dungilor poate fi observată și pe piele. Mai mult, după ce blana este tunsă până la piele părul crește înapoi formând dungi în aceleași locuri în care ele erau înainte. Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
tunsă până la piele părul crește înapoi formând dungi în aceleași locuri în care ele erau înainte. Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a răpit un tigrișor din vizuina lui. La maturitate a fost încrucișat cu o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
înapoi formând dungi în aceleași locuri în care ele erau înainte. Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a răpit un tigrișor din vizuina lui. La maturitate a fost încrucișat cu o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4 pui născuți aveau blana de
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
în care ele erau înainte. Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a răpit un tigrișor din vizuina lui. La maturitate a fost încrucișat cu o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4 pui născuți aveau blana de culoare ordinară. Mai târziu, un tigru
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a răpit un tigrișor din vizuina lui. La maturitate a fost încrucișat cu o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4 pui născuți aveau blana de culoare ordinară. Mai târziu, un tigru alb a fost încrucișat cu una din fiicele sale albe, care a dat naștere la 3 tigrișori, dintre care 2 albi. Toți tigrii albi ținuți în captivitate sunt descendenții unui singur animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
o tigroaică obișnuită, dar toți cei 4 pui născuți aveau blana de culoare ordinară. Mai târziu, un tigru alb a fost încrucișat cu una din fiicele sale albe, care a dat naștere la 3 tigrișori, dintre care 2 albi. Toți tigrii albi ținuți în captivitate sunt descendenții unui singur animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
a fost încrucișat cu una din fiicele sale albe, care a dat naștere la 3 tigrișori, dintre care 2 albi. Toți tigrii albi ținuți în captivitate sunt descendenții unui singur animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
a dat naștere la 3 tigrișori, dintre care 2 albi. Toți tigrii albi ținuți în captivitate sunt descendenții unui singur animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
captivitate sunt descendenții unui singur animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
animal. În prezent, în parcuri zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al XX-lea. Inițial, se credea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
zoologice viețuiesc 130 astfel de tigri. Ei au nasul roz și ochii albaștri. Teoria că tigrii albi suferă de albinism este eronată, deoarece această maladie presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al XX-lea. Inițial, se credea că acest tip de colorit
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
presupune o blană complet albă. Tigrii albi complet sunt supranumiți „tigri de zăpadă”. Așa-zisul tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al XX-lea. Inițial, se credea că acest tip de colorit a apărut la un grup restrâns de tigri care populau regiuni cu soluri argiloase, iar culoarea neobișnuită le-ar servi drept camuflaj adăugător. Teoria rămâne
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al XX-lea. Inițial, se credea că acest tip de colorit a apărut la un grup restrâns de tigri care populau regiuni cu soluri argiloase, iar culoarea neobișnuită le-ar servi drept camuflaj adăugător. Teoria rămâne nedemonstrată. Imbridingul unui grup izolat ar putea provoca apariția unui asemenea colorit dacă un tigru cu gena recesivă s-ar împerechea cu unul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
colorit a apărut la un grup restrâns de tigri care populau regiuni cu soluri argiloase, iar culoarea neobișnuită le-ar servi drept camuflaj adăugător. Teoria rămâne nedemonstrată. Imbridingul unui grup izolat ar putea provoca apariția unui asemenea colorit dacă un tigru cu gena recesivă s-ar împerechea cu unul din proprii descendenți, așa cum se întâmplă în captivitate. În prezent sunt ținute în captivitate în jur de 30 de exemplare. La fel ca tigrii albi, cei aurii au rădăcini bengale, dar materialul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]