1,870 matches
-
strălucirea puterii tiranilor. Presiunea aristocraților se diminuează asupra demosului rural, atât prin susținerea lui economică, cât și printr-o justiție independența, garantată de judecătorii itineranți. Cetățile ionice au fost socotite că un teritoriu privilegiat al regimurilor tiranice. Cei mai vestiți tirani ai Ioniei îl includeau pe Policrat din Samos, care își dezvoltase cetatea într-o putere maritimă, ce a alimentat ideea unei tiranii plutocratice. Argos sau Corint sunt printre cele dinți care sunt supuse de tirani. Spre sfârșitul secolului VII, apar
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
regimurilor tiranice. Cei mai vestiți tirani ai Ioniei îl includeau pe Policrat din Samos, care își dezvoltase cetatea într-o putere maritimă, ce a alimentat ideea unei tiranii plutocratice. Argos sau Corint sunt printre cele dinți care sunt supuse de tirani. Spre sfârșitul secolului VII, apar primele regimuri tiranice și în cetățile din Italia și Sicilia. Un cântec de pe un pahar"-skolion", celebru la Atena, îi elogiază pe Harmodius și Aristogeiton, cei doi nobili care în, 514, îl uciseseră pe Hipparchos
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sfârșitul secolului VII, apar primele regimuri tiranice și în cetățile din Italia și Sicilia. Un cântec de pe un pahar"-skolion", celebru la Atena, îi elogiază pe Harmodius și Aristogeiton, cei doi nobili care în, 514, îl uciseseră pe Hipparchos, fratele tiranului Hippias. Omorându-l pe tiran, i-a făcut pe atenieni să fie "isonomoi". Hippias, de teamă represaliilor, a declanșat o represiune brutală, torturandu-i pe cei doi și pe apropiații lor și implicând în complot o mare parte a aristocraților
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
regimuri tiranice și în cetățile din Italia și Sicilia. Un cântec de pe un pahar"-skolion", celebru la Atena, îi elogiază pe Harmodius și Aristogeiton, cei doi nobili care în, 514, îl uciseseră pe Hipparchos, fratele tiranului Hippias. Omorându-l pe tiran, i-a făcut pe atenieni să fie "isonomoi". Hippias, de teamă represaliilor, a declanșat o represiune brutală, torturandu-i pe cei doi și pe apropiații lor și implicând în complot o mare parte a aristocraților atenieni, astfel încât cei care au
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
doi și pe apropiații lor și implicând în complot o mare parte a aristocraților atenieni, astfel încât cei care au scăpat cu viață s-au refugiat în afară Aticii, în Beotia și la Delfi. S-au pregătit să-l alunge pe tiran din Atena. Prima încercare a eșuat în 511 i.en., când exilații sunt înfrânți la Leipsydrion, lângă granița cu Beotia, așa încât adversarii lui Hippias încep să caute sprijin exteror din partea Spartei. Greu de convins, regele Cleomenes, prieten al nobilului spartan
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sprijin exteror din partea Spartei. Greu de convins, regele Cleomenes, prieten al nobilului spartan Isagoras, râvnea la o glorie războinică. În 510 i.en., o expedtie spartană în funte cu Cleomenes și exilații atenieni pornesc împotriva lui Hippias și îl alungă, tiranul se refugiază la curtea regelui persan, iar Isagoras este ales arhonte. Victoria lui Isagoras l-a dezamăgit pe Clistene, care speră să beneficieze înaintea altora de alungarea tiranilor. Îl învinge pe Isagoras cu armele popularității, al cărui proiect de reforma
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
cu Cleomenes și exilații atenieni pornesc împotriva lui Hippias și îl alungă, tiranul se refugiază la curtea regelui persan, iar Isagoras este ales arhonte. Victoria lui Isagoras l-a dezamăgit pe Clistene, care speră să beneficieze înaintea altora de alungarea tiranilor. Îl învinge pe Isagoras cu armele popularității, al cărui proiect de reforma câștigă, setea de glorie a Alcmeonidului întâlnind o aspirație comună a atenienilor către inovație și o dorința populară de restructurare instituțională. Clistene stârnește o opoziție puternică împotriva arhontatului
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
izvoare, și probabil, cel mai complex articulat, dar nu este izolat. La Samos, după moartea lui Policrate, Maiandros încearcă fără succes să proclame isononia că antonim al tiraniei, revoltă cetăților ioniene împotriva dominației persane, pusă la cale în 500-499 de tiranul Miletului, Aristagoras, inepe prin renunțarea la tiranie și instaurarea isonomiei. Se consturuia un sistem instituțional complex și coerent, care conferă cetății formă structurală a unui cosmos circular, având în centruul sau abstracția vie a cetății isonomice, în care cetățenii, asemenea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
astfel încât încercările de instaurare a isonomiei în aceste cetăți se confundă cu încercarea de eliberare de sub dominația persană. După eșecul expediție regelui Darius în nordul Marii Negre, ionienii se credeau capabili de succes. Aristagoras, guvernator numit de perși, sub numele de tiran, la Milet, proclamă în toamna anului 500 î.Hr. egalitatea politică a cetățenilor Miletului, urmat în celelalte cetăți ionice, și formează o alianța a acestora pentru a lupta cu perșii. Încercarea de a obține ajutor din partea Spartei eșuează. Atena, în schimb
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sanctuar. Ajunși în Eubeea, asediază și distrug Eretria, transformând în sclavi pe toți supraviețuitorii, și debarcă apoi în Attica în golful de la Marathon, la 42 de kilometri spre est de cetate. Alegerea acestui loc sugerează că, însoțiți de Hippias, fostul tiran, acum bătrân, perșii încercau să răscoale ținutul de nord-est al teritoriului, acolo unde Pisistratizii au avut cei mai mulți susținători. O tradiție persistența susținea că s-au înțeles și cu nobilii din cetate, în frunte cu Alcmeonizii, care urmau, după o prima
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
susținători. O tradiție persistența susținea că s-au înțeles și cu nobilii din cetate, în frunte cu Alcmeonizii, care urmau, după o prima victorie, să le predea Atena. Adunarea atenienilor, întrunită de urgență, reflecta în dezbateri. Planul lui Miltiades, fostul tiran al Chersonesului tracic, o vreme aliat, apoi răsculat împotriva perșilor, era unul dintre comandanții armatei ateniene care câștigase adeziunea populară. Armata de hopliți, în număr de 9000, cărora li se adaugă 1000 de plateeni și sclavi eliberați în mare grabă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
preiau puterea la Atena, executând democrații, atenienii și metecii bogați, ale căror averi sunt confiscate și le însușesc. În medie, aveau loc 500 de execuții capitale pe lună. Teroarea și ilegalitatea i-a speriat și pe cei mai moderați dintre tirani, și Theramenes a încercat să restabilească un minimum de legalitate, dar și el însuși e condamnat la moarte și executat. O parte dintre atenieni au fugit sau au fost exilați, și s-au regrupat la Pireu, unde în frunte cu
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
serie se secesiun- Bizanțul, Lesbos, Chos, Cizicul, Corcyra, iar alianța de cetăți maritime, inițiată de regele Cariei, Mausolos, și de rodieni, îi înfrâng definitiv pe atenieni în 356 în bătăliile navale de la Hellespont și Embata. În bătălia de la Kynoskephalai contra tiranului tesalian, Pelopias moare, iar în Peloponesm spartanii aliați cu cetățile ostile arcadienilor, îi obligă pe beoțieni să intervină, dar în 362, în bătălia de la Mantineea, Epaminodas moare și totul se transformă într-o înfrângere.
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, iar oamenii au susținut ulterior că ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”. Deja în timpul marșului, printre manifestanți s-au infiltrat membri ai Securității deghizați în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa și de a reține figuri. Alții au rămas pe margine în ipostază de spectatori, fotografiind sau chiar filmând. Ajunsă
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
într-o insulă a fericiților din Marea Adriatică). Bulevardul Champs Elysees din Paris, Franța, poartă numele acestui loc. vezi pe internet proiectul Universității Michigan "The Making of America" în engleză (Michael Stewart - Hades, Mitologia Greacă: De la Iliada până la căderea ultimului dintre tirani - în engleză)
Câmpiile Elizee () [Corola-website/Science/316984_a_318313]
-
Asimov - își folosește insula plutitoare ca element de putere pentru conducerea pământului de dedesubt. Povestirea a fost publicată în numărul din noiembrie 1951 al revistei "Marvel". Ban C. Uls-Lab este pseudonimul lui Guido Garshthavastra, Secretarul General al Națiunilor Unite, un tiran care conduce Pământul de pe insula lui plutitoare. Philo Plat, un aristocrat care conspiră să îl detroneze pe Ban C. Uls-Lab, află că undele antigravitaționale ale insulei plutitoare se apropie de punctul critic și îl convinge pe Secretaru General să înăbușe
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
(grec. Πολυκράτης) din Samos, a fost tiranul insulei Samos între anii 538 (533?) - 522 î.Hr. , fiul lui Aiakes, a preluat puterea ajutat de frații săi, Pantagnotos și Syloson, de care ulterior s-a debarasat . Regatul Lidiei tocmai căzuse în 546 î.Hr. în fața noului imperiu persan al lui
Policrate () [Corola-website/Science/327434_a_328763]
-
singurul care mai crede în el. Toți ceilalți doar se tem de răzbunarea Chiziției sau merg la biserică din obișnuință. În timpul șederii în Ephebe, memoria lui Brutha este de ajutor pentru ca armata omniană să răzbată prin Labirintul care străjuiește palatul Tiranului. Pe lângă asta, Brutha memorează multe pergamente din bibliotecă, protejând învățătura ephebiană în fața distrugerii, în momentul în care soldații omnieni dau foc clădirii. Fugind cu barca de lupta din Ephebe, Brutha, Om și grav rănitul Vorbis se pierd în deșert. În
Zei mărunți () [Corola-website/Science/323357_a_324686]
-
ei, făcându-i din nou puternici. Înțelegând că e 'muritor' și că credincioșii sunt foarte importanți, Om începe să fie preocupat de soarta acestora, pentru prima dată în existența lui. În timpul periplului prin deșert al lui Brutha, Vorbis și Om, Tiranul din Ephebe recapătă controlul asupra orașului și adună alături de el alte națiuni care au avut de-a face cu problema imperialismului Omniei. La capătul deșertului Vorbis își revine și încearcă să distrugă forma de țestoasă a lui Om, îl răpește
Zei mărunți () [Corola-website/Science/323357_a_324686]
-
Umbră, acolo unde umbrele nu mai urmăresc regulile obișnuite ale realității. Deși acum a devenit un erou, Corwin este temut de oameni din cauza legăturii cu umbra Corwin care a condus cândva Lorraine și care a rămas în amintire ca un tiran demonic. Lorraine este ucisă și jefuită de prietenul ei, Melkin, dar Corwin o răzbună, omorându-l la rândul său. Corwin și Ganelon pornesc spre Avalon și află de la un dezertor că forțele Avalonului, conduse de un om cunoscut cs Protectorul
Armele din Avalon () [Corola-website/Science/324160_a_325489]
-
morală, zugravul Ioan din Deva redând aproximativ 30 de categorii de păcate din sfera inechităților sociale. Între tâlharii și ucigașii condamnați la chinurile veșnice ale iadului, pictorul îi enumeră pe „Jupânii care fac lege strâmbă”, pe ”Bogatul nemilostiv”, pe „împărații tirani”, pe ” Cei ce obijduiesc pe cei săraci” etc. Toate aceste nedreptăți au determinat, la scurt timp, izbucnirea celei mai mari răscoale țărănești din istoria Transilvaniei condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Biserica, reparată în anii 1668, 1905, 1915, 1928, 1960
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
supuși". Chiar atunci, Basil, Dawson și Olivia îi salvează pe Hiram și pe Regina reală și-l rețin pe Fidget (împreună cu ceilalți acoliți ai lui Ratigan). Basil o forțează pe regina mecanică să-l denunțe pe Ratigan ca impostor și tiran în timp ce se rupe în bucăți. Mulțimea, înfuriată de trădarea lui Ratigan, începe să-l atace și îi învinge gărzile sale improvizate. Ratigan se eliberează și scapă cu dirijabilul lui, condus de Fidget, luând-o pe Olivia ca ostatică. Basil, Dawson
The Great Mouse Detective () [Corola-website/Science/325568_a_326897]
-
fost folosit ca un casus belli pentru războiul de iarnă. În 1998, președintele rus Boris Elțin a admis că această invazie a constituit de fapt un război sovietic de agresiune. Casus belli pentru războiul de șase zile este blocada strâmtorii Tiran Casus belli pentru Războiul din Vietnam este Incidentul din Golful Tonkin în care nava USS Maddox a fost scufundată. Trupele americane s-au retras din Vietnam, războiul fiind considerat unul dintre marile eșecuri ale politicii externe americane. Casus belli pentru
Listă de pretexte de război () [Corola-website/Science/325617_a_326946]
-
declinului regatului Mâli. El a extins imperiul la vest, ocupând Djenne .A respins atacurile din Mossi, Dogon, si Fulani. În 1473 Ali Ber a format un mare imperiu, iar Djenne a prosperat. Înregistrările îl privesc pe Ali Ber că un tiran instabil, care a fost generos și brutal, care a condus cu un pumn de fier și care a sacrificat și asuprit pe cei capturați. A aplicat o fuziune între Islam și ritualurile religioase tradiționale Songhai. Muhammad I Askia a condus
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
lui Manșo recunoașterea imperiala pe care și-o dorea atât de mult. În 977, el și-a asociat propriul fiu, Ioan în postura de co-duce în Amalfi, însă acesta nu era simpatizat de către amalfitani, care îl considerau ca fiind un tiran. În 983, atât Ioan cât și Manșo au fost detronați din Salerno, ca urmare a unei răscoale populare, salernitanii alegând pe contele palatului, care fusese exilat anterior, Ioan Lambert. Exilat din Salerno, Manșo nu s-a refugiat la Amalfi, unde
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]