4,979 matches
-
culturi europene cu setea de cunoaștere, idealismul și spiritul creator al americanilor 2. Tabloul de mai sus este în primul rând valabil pentru științele umane și cele sociale, dar ceva din fervoarea umanistă a epocii, potențată de contrareacția la barbaria totalitară și la derapajele democrației americane din anii ’50, a modelat și conștiințele multora dintre cei activi în științele naturii, medicină, tehnologie, ca să nu mai vorbesc de economie și drept. Universitatea păstra încă niște relicve ale spiritului său fondator - umanismul, enciclopedismul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința În artă, toate cu consecințe nivelatoare, au transformat opera literară Într-un hibrid propagandistic supus comenzii de stat, Într-o „rotiță” În mecanismul de transmisie a marxism-leninismului, Într-o anexă a ideologiei totalitare. Programul RS s-a bazat pe câteva norme și principii de creație; fiecare principiu Înlocuiește și se opune altuia din complexul literar interbelic, considerat nu inadecvat ci nociv ideologiei și practicii artistice, ambele (practică și ideologie) fiind direționate către finalitatea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În jurul anului 1965; el s-a prelungit până În 1990 prin literatura politică, ocazională, axată pe cultul partidului, al personalității sau evenimentului politic. Această literatură de conjunctură politică, menită să asigure, cel puțin la suprafață, Îndrumarea și controlul creației de către statul totalitar, a coexistat după 1966-1967, de cele mai multe ori, cu alte formule de creație, atât În opera aceluiași scriitor, cât și, ca orientări și direcții literare - cele care au reașezat creația pe fundamentul specific, asigurându-i diversitatea estetică și libertatea de inspirație
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, ESPLA, 1960; Ana Selejan, Literatura În totalitarism. 6 vol. Sibiu, București, 1994-2000; Michel Aucouturier, Realismul socialist, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Asemănări și deosebiri Între proletcultism și realismul socialist Sunt curente literare și artistice specifice țărilor totalitare comuniste. Ambele au debutat și s-au dezvoltat În URSS de unde au fost impuse, cu aprobarea și susținerea locală a statelor socialisre din estul Europei, care În general urmau modelul sovietic În toate sferele existenței: agricultură, industrie, viață socială, deci
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
desparte spiritul luminării de pseudocultul rațiunii practicat de ideologia comunistă. Rezervele pe care le-ar putea avea intelectualii din zilele noastre față de acest spirit, rezerve hrănite de bănuiala uneori explicit formulată că el ar putea susține tendințe autoritariste sau chiar totalitare, relevă o elementară neînțelegere. Este o constatare, chiar dacă nu una neapărat îmbucurătoare, că mesajul luminării, cu deosebire în forma exemplară pe care i-a dat-o Kant, nu a lăsat urme adânci și statornice în cultura, în opinia cultă dominantă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a reușit să distrugă identitatea etno-religioasă a nici unui lider al comunității concentraționare: „Fenomenul a reușit, probabil, la marginea acestei comunități, dar nici acolo definitiv și complet”, făcând apoi o interesantă paralelă: „Este de notat că sistemul hedonist occidental și sistemul totalitar răsăritean au avut o țintă comună: alungarea religiei din om, anihilarea lui homo religiosus. Nu a reușit nici unul, nici celălalt”. În ceea ce privește originea acțiunii, ei opinează că „laboratoarele Cominternului” sunt cele responsabile. Într-o singulară apreciere, Eugen Măgirescu spune că se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
I, Editura Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla, Editura Vremea, București, 1995. Din periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și străine”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Buracu, Mihai, „Pitești după Pitești”, Memoria, nr. 44-45
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente în interiorul familiei În pofida intensificării sale în perioada de tranziție, violența îndreptată împotriva copiilor în familie nu reprezintă un fenomen nou în societatea românească, cercetările întreprinse indicând că el a existat și în timpul regimului totalitar din România, fiind strâns legat de anumite caracteristici structurale ale familiei, printre care modul ei de organizare, relațiile dintre părinți, venitul și statusul ocupațional al părinților, modelele de autoritate parentală etc. În prezent, acest fenomen s-a amplificat simțitor, statisticile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a privi comprehensiv situația tuturor copiilor, nu doar a celor aflați în dificultate sau în situație de risc. Situația de risc nu este specifică doar țărilor aflate în tranziție (de la economia planificată la economia de piață, de la o societate totalitară, închisă la o societate democratică, deschisă), ci și tuturor societăților. Este adevărat că în societățile sărace, care se confruntă cu un nivel de trai scăzut, cu șomaj și transferuri sociale reduse, riscurile sunt mai multe și mai mari comparativ cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
permite să Înceapă cu sfârșitul, așa ceva nu este admis În stilul științific. 3.2. Obiectivitatea Înseamnă prezentarea obiectivă, exactă a faptelor, sine ira et studio. Acest principiu nu poate fi respectat Întotdeauna și nu poate fi deloc respectat În regimuri totalitare, În care libertatea cuvântului nu este asigurată. Ne amintim cât de subiectiv a fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi anumite perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gracián y Morales (1601-1658) obișnuia să spună: „Ceea ce este bun este de două ori mai bun dacă e scurt!”. 4. Pluralul modestiei Una dintre convențiile stilului științific este ceea ce se numește pluralul modestiei sau pluralul autorului. Desigur, În epoca regimului totalitar, acest plural al modestiei se potrivea foarte bine cu limbajul de lemn folosit, care excludea din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
hematologie, redactat de Radu Păun, Editura Medicală, București, 1997. În general, tratatele sunt lucrări sintetice. De cele mai multe ori, sunt opera unui colectiv de autori. Unele tratate, mai ales cele din domeniul științelor sociale, pot fi puternic marcate ideologic, În regimurile totalitare fiind supuse cenzurii și presiunii factorilor politici. De exemplu, tratatul de istorie a României a avut până În prezent trei Începuturi: un prim proiect a fost Început În timpul „obsedantului deceniu”, fiind coordonat de istoricul de tristă faimă Mihail Roller, care a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Într-adevăr amânată sau chiar respinsă. În România s-a renunțat la acest sistem, pe măsură ce s-a produs distanțarea de Uniunea Sovietică. În ultimii ani ai regimului comunist, și instituția doctoratului a avut de Înfruntat rigorile cenzurii și ale regimului totalitar. Existau, de pildă, subiecte tabu, care nu puteau fi abordate (Bucovina, Basarabia, războaiele balcanice etc., dacă ne referim doar la domeniul istoric). Uneori, În ultimii ani ai dictaturii, au existat și doctorate „cu ușile Închise” (care nu erau publice). Regimul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
doilea slide va prezenta cuprinsul lucrării. • Următoarele 8-10 slide-uri vor prezenta conținutul capitolelor din lucrare. • 2-3 slide-uri vor prezenta aspecte importante, inedite, insolite etc. din cuprinsul lucrării (de exemplu, dacă cineva are o lucrare dedicată manipulării prin fotografie În regimurile totalitare, va putea prezenta câteva „studii de caz” ale unor fotografii: cum era „alungit” Ceaușescu dacă avea o Întâlnire cu un șef de stat mai Înalt decât el; cum, Într-o fotografie din Scânteia cu o secvență de la ONU, Ceaușescu este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
te debarasa de tot ceea ce nu-ți place la propria persoană (punând aceste aspecte pe seama celuilalt) constituie o apărare ce provine din fantasmele de omnipotență, cu puterea intruzivă sau posesivă care le însoțește. Iată de ce identificarea proiectivă conduce la manifestări totalitare, fie ele individuale sau de grup (Anzieu, 1975), de tipul seducției, fascinației, manipulării sau persuasiunii, dar și de tipul empatiei (Le Guen et al., 1985). Pot apărea o serie de întrebări cu privire la detectarea dificilă a acestui mecanism psihic, mai ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și subordonate scopurilor statului fascist 2. Pe de altă parte, dictatura sovietelor, care a acordat, teoretic, cele mai largi drepturi civile și politice femeilor, s-a dovedit în realitate a fi un sistem despotic, de înrobire a lor în statul totalitar, incapabil să le asigure un nivel minim de subzistență. În acest context internațional, în anii care au urmat crizei economice din 1929-1933, s-a accentuat procesul de pulverizare a forțelor politice ale țării. A crescut numărul grupărilor disidente în P.N.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
președinta F.U.F.R.; ea avertiza că se înșelau acele femei care făcând „cauză comună cu valorile extremiste, nădăjduiau că pot să-și dobândeaască drepturile”. În cuvântul său, Elena C. Meissner, președinta A.E.C.P.F.R., a întărit concluzia că nu regimurile totalitare, ca acelea care s-au instaurat în Italia sau în Germania și în alte țări, pot asigura dreptul la muncă, la salariu egal cu cel al bărbaților și celelalte drepturi ale femeii, ci numai o legislație realmente democratică, la elaborarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
patru clase primare și șase de liceu), unde optzeci și cinci de profesori români din această provincie au putut preda în limba lor maternă, după ce ani de-a rândul suferiseră prigoana regimului sovietic. Scopul urmărit era scoaterea de sub influența ideologiei totalitare a noii generații de fete și educarea lor în spiritul religiei ortodoxe și al valorilor civilizației moderne 2. O altă importantă organizație, aflată și ea sub îndrumarea Consiliului de Patronaj, Asociația Creștină a Femeilor Române (A.C.F.R.), în colaborare cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
profesionale, sindicale, de femei, de tineret etc. să se unească într-un Front Național Democrat (F.N.D.), în vederea constituirii unui guvern „cu adevărat democratic”. Scopul era, de fapt, de a dezbina și apoi înlătura total opoziția, netezind drumul spre un regim totalitar. Articolul 4 al platformei prevedea înfăptuirea „completei egalități a tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate, religie, sex etc.”. Comitetul Central (C.C.) al P.C.R. a dat publicității, pe 4 octombrie 1944, „un proiect de revendicări speciale pentru femei”, motivând aceasta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Potrivit acestora, noua organizație urma să devină „unul din factorii principali pe care guvernul, proletariatul și țărănimea muncitoare se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi”2. Ghidându-se după principiul totalitar - cine nu este cu noi este împotriva noastră - acele organizații care nu au aderat la U.F.D.R. au fost etichetate drept „reacționare și potrivnice democrației populare” și, ca atare, dizolvate în cursul anilor 1947-1948 (Asociația Creștină a Femeilor Române, Federația
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întregi de feministe. Mișcarea de emancipare a femeilor a avut aceeași soartă ca și alte mișcări și curente de idei liberale și socialiste din istoria contemporană a României, neputându-se manifesta timp de peste patru decenii, atât cât a durat regimul totalitar. Drepturile integrale politice și juridice ale femeilor au fost înscrise în Constituțiile din 1948 și 1952. Amândouă erau însă întocmite după modelul celei staliniste din 1936, care dădea impresia unei foarte democratice constituții, dar care a servit drept cadru pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Constituție și realitățile social-politice și juridice a făcut și la noi ca obiectivele mișcării de femei să nu fi fost atinse. Consiliul Național al Femeilor din România, constituit în locul U.F.D.R., în 1957, a servit drept instrument pentru regimul totalitar în scopul de a „aplauda” condițiile - în opinia comuniștilor - „minunate” create de acesta, ceea ce în realitate a însemnat supraîncărcarea femeii cu sarcini de familie și de altă natură, promovări artificiale și pe temeiul unor criterii politice sau de formală reprezentare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
națiunile civilizate 1. Delegația română s-a angajat, împreună cu celelalte congresiste, să acorde tot sprijinul Comitetului Feminin Internațional de la Geneva, creat cu scopul de a coordona inițiativele organizațiilor de femei pentru a apăra instituțiile statului de drept în fața amenințării regimurilor totalitare 2. Organizațiile de femei din România au sprijinit eforturile guvernului român de a consolida alianțele cu statele vecine, amenințate de revizuirea granițelor lor. Ele au salutat semnarea pactului de reorganizare a Micii Înțelegeri (16 februarie 1933), prin care s-a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
F.I.D.F., care s-au ținut la Moscova (1946), la Praga (1947) și la Stockholm (1947)1. Sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii (8 martie 1948) a fost și ea folosită de sovietici, ca și în anii interbelici, pentru propagarea sloganelor regimului totalitar. Exemplul edificator ni-l oferă Apelul către femeile din întreaga lume, publicat în Scânteia din 1 martie 1948, în care F.I.D.F. le cheamă să se unească sub stindardul ei și să se alăture puternicelor forțe ale tuturor celor ce luptă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele atitudini care să slujească țelul pentru care era conceput” (idealurile catehismului comunist ar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]