2,344 matches
-
și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Gabanyi Anneli Ute, Literatura și politica în România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. Havel Václav, Words on words. Discurs de acceptare a Premiului pentru Pace al Asociației librarilor germani, 15 octombrie 1989. http://www.nybooks
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mozaicul", ediția a XV-a, 26-27 octombrie 2012, Editura Aius, Craiova, 2012. Ștefan Adelina, "Consiliul Culturii și Educației Socialiste", în Dan Cătănuș, (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Țăranu Liviu (ed.), Securitatea și intelectualii în România anilor 1980, Institutul Revoluției Române din decembrie 1989, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Editura Cetatea de Scaun, Tîrgoviște, 2013. Zaciu Mircea, Papahagi Marian, Sasu Aurel (coord.), Dicționarul esențial al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu un aliat. Bibliografie Călinescu G., Opere, vol. V (1940-1946) și VI (1946-1947), Nicolae Mecu, Oana Soare, Alexandra Ciocârlie, Pavel Țugui și Magdalena Dragu (eds.), Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2008. Mecu Nicolae, G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Oprișan, I., Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., București, 2014. Sorohan Elvirei, G. Călinescu în autoportret, Editura Timpul, Iași, 2007. Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (On
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vol. 1, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004. Baranga Aurel, Teatru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953. Moraru Camelia, Moraru Constantin, Stenogramele ședințelor Biroului Politic și ale Secretariatului CC al PMR, vol. V, 1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Vasile Cristian, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej, Editura Humanitas, București, 2011. Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu (The Words of Power and the Words of Poetry. Mircea Ivănescu's "Sonnet on
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ion D. Sîrbu nu poate fi apreciată just fără a avea în vedere contextul care a generat-o, istoria personală a autorului. Aceste scrisori au o excepțională relevanță existențială, ilustrând, paradigmatic, condiția intelectualului marginalizat, cu o biografie inevitabil fracturată, sub totalitarism. Într-un text cu valoare testamentară, adevărat credo al scriitorului, se afirmă că "poți fi stupid și crud cântând frumusețea perlei dacă nu ții cont de durerea scoicii ce a lăcrimat-o"3. Din acest punct de vedere, corespondența, ca
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
negativ, "excepționalism" românesc, câtă vreme asemenea situări ale intelectualilor pot fi identificabile în variate alte contexte istorice și spații socio-culturale, în regimuri politice similare cu cel existent în România între 1947 și 1989 ori în alte regimuri dezvoltate sub marca totalitarismului sau sub aceea a autoritarismului. Așa cum subliniază Leszek Kolakowski, "lunga istorie a teribilelor greșeli pe care mulți intelectuali din secolul nostru le-au făcut în alegerile lor politice, identificându-se zgomotos cu cele mai crude tiranii, este binecunoscută și a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de influență a puterii totalitare și, prin produsele lor simbolice, articulate în conformitate cu o schemă de control asigurată de partid, au legitimat ordinea politică. Imaginea acelei realități sociale este similară, prin imitație, cu aceea la care trimite Alain Besançon atunci când descrie totalitarismul sovietic: "Cenzura și poliția veghează ca nimic să nu intre public în contradicție cu ea [cu ideologia, n.m. D.Ș.]. Ideologia se confundă cu totalitatea cărților de filozofie, istorie, economie. Ea controlează, indirect, totalitatea literaturii și a artelor frumoase. Are
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a părut a reprezenta un bun exemplu de claritate ideatică, în contextul unei discuții nu doar despre comunism, ci și despre urmele pe care acesta le-a lăsat în conștiința noastră publică. Întrebarea este dacă astăzi, după experiența nefastă a totalitarismelor de stânga și de dreapta, am devenit imuni, în spațiul intelectual, față de "exercițiile de admirație" adulatorie. Aș spune că nu, chiar dacă acestea se pot manifesta, desigur, într-o formulă soft. Poate că nu mai trăim epoca în care, în vreme ce vocile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Friedrich, Ideologia germană, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956. Preda Cristian, Soare Sorina, Regimul, partidele și sistemul politic din România, Editura Nemira, București, 2008. Rorty Richard, Contingență, ironie și solidaritate, Editura All, București, 1998. Selejan Ana, Literatura în totalitarism. 1955-1956. Clasicizarea realismului socialist, Editura Cartea Românească, București, 2010. Șandru Daniel, Reinventarea ideologiei, Editura Institutul European, Iași, 2009. Șandru Daniel, Ipostaze ale ideologiei în teoria politică, Editura Polirom, Iași, 2014. Voegelin Eric, Religiile politice, Editura Humanitas, București, 2010. Winock Michel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Război Mondial, precum și de curentele literar-artistice din România comunistă. A publicat recenzii și articole în revista Studii și Materiale de Istorie Contemporană, precum și în Magazin Istoric. Ana-Maria CĂTĂNUȘ este doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, redactor la revista "Arhivele Totalitarismului". Este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, în 2002. A obținut titlul de Master în "Relații Internaționale" al Universității din București, în 2004. A publicat studii și articole în reviste
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
România comunistă. A publicat recenzii și articole în revista Studii și Materiale de Istorie Contemporană, precum și în Magazin Istoric. Ana-Maria CĂTĂNUȘ este doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, redactor la revista "Arhivele Totalitarismului". Este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, în 2002. A obținut titlul de Master în "Relații Internaționale" al Universității din București, în 2004. A publicat studii și articole în reviste academice și de prestigiu, precum și în volume
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
București, 2003, p. 40. În 1981, odată cu desființarea organizației de partid a Uniunii Scriitorilor, s-a anulat dreptul acesteia de a mai acorda premiile literare. Ana-Maria Cătănuș. Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014, pp. 185 și urm. 35 Nicolae Ceaușescu, "Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea Partidului în perioada dintre Congresul al VIII-lea și Congresul al IX-lea al PCR", în Congresul al IX-lea al PCR
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
A. Jdanov, op. cit., p. 3. 18 I.V. Stalin, Socinenia, vol. 16, Izd. "Pisatel", Moscova, pp. 49-53. 19 Discuție a autorului cu dl Vasile Buga, devenit astăzi un eminent specialist al relațiilor româno-sovietice și cercetător asociat la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română (08.12.2014). 20 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 185/1968, f. 35. 21 Ibidem. 22 Ibidem. 23 Ibidem, ff. 39-40. 24 Ibidem, f. 41. 25 Ibidem, dosar 151/1967, f. 23. 26 I.V. Stalin, op.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iunie 1982, Editura Politică, București, 1982, p. 202. 4 Vezi Stenograma întâlnirii conducătorilor de partid și de stat cu oameni de cultură și artă, din 19 mai 1965, în Ana-Maria Cătănuș, "Cultura și arta la începutul regimului Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004, pp. 206-207. 5 Ibidem. 6 Anul 1968 a marcat apogeul popularității lui Nicolae Ceaușescu. În contextul liberalizării, dar și al poziției diferite a României față de criza cehoslovacă, mulți scriitori români, o parte dintre aceștia chiar foști deținuți
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poziției diferite a României față de criza cehoslovacă, mulți scriitori români, o parte dintre aceștia chiar foști deținuți politici, au ales să se înscrie în PCR. Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014, p. 79. Vezi și Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica în România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. 7 Ceaușescu își exprimase în cursul întâlnirii cu scriitorii, din 22 mai 1968, intenția de a convoca în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
disident", facem precizarea că prin disidență avem în vedere manifestarea unei persoane în spațiul public, sub nume propriu, a dezacordului față de politicile regimului comunist. Vezi Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. 23 Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicționarul esențial al scriitorilor români, Albatros, București, 2000, pp. 833-834. 24 Istoria cazului Dorin Tudoran este analizată de larg în Ana-Maria Cătănuș, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
2014. 23 Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicționarul esențial al scriitorilor români, Albatros, București, 2000, pp. 833-834. 24 Istoria cazului Dorin Tudoran este analizată de larg în Ana-Maria Cătănuș, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/ 2012, pp. 117-132. 25 HU OSA 300-60-3-4. 26 Ibidem. 27 Ibidem. 28 Ibidem. 29 Prin intelectualite comunistă avem în vedere intelectualii care trăiesc în interiorul unui stat comunist. Cf. Mihai Botez, Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni și statul național
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se vor da după acest volum. 4 O excelentă analiză a variantelor, care scoate în evidență presiunile cenzurii, o realizează, comparând ediția din 1953 cu "manuscrisul în forma sa anterioară intervenției cenzurii", Nicolae Mecu, în volumul G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pp. 27-38. Autorul consideră și că ideea continuării ronului lui Ioanide în Scrinul negru îi este impusă autorului de oficialitățile regimului comunist. 1 A se vedea articolul dedicat lui Aurel Baranga de către Mircea Ghițulescu, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
op. cit., p. 23. 23 Toate aceste categorii ale raportării intelectualilor la puterea politică sunt detaliate în Lewis Coser, op. cit., pp. 197-319. 24 Ibidem, p. 203. 25 Alain Besançon, op. cit., p. 8. 26 Vezi, în acest sens, Ana Selejan, Literatura în totalitarism. 1955-1956. Clasicizarea realismului socialist, Editura Cartea Românească, București, 2010. 27 Conceptul este definit astfel: "Realissimum reprezintă realitatea fundamentală, suportul prim al tuturor celorlalte valori la care o comunitate umană se raportează", în Eric Voegelin, op. cit., p. 57. 28 Ibidem, pp.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cum această declarație descrie atât relațiile dintre elite și mase în timpul comunismului, cât și în momentul tranziției de la comunism, nu este surprinzător faptul că Republicanii vedeau în instituțiile politice ale Cehoslovaciei, de după 1989, o continuare a vechiului regim: un "nou totalitarism", superficial reformat, dar, în esență, un continuator al fostei nomenclaturi comuniste, care utilizează monopolul asupra mass-media pentru a menține un pluralism ideologic, de fațadă, ca mijloc de exercitare a controlului social, motivat de rațiuni egoiste (SPR-RSČ 1990: 1). Așa cum a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Așa cum a explicat Sládek, noile partide politice au un număr mic de membri, însă conducerea acestora beneficiază de o abundență de resurse financiare și de un acces nelimitat la mass-media (...) care se află acum, în întregime, în mâinile acestui nou totalitarism. Aceste partide se identifică cu diferite curente politice, nu din rațiuni programatice, ci din motive legate de bunăstarea personală (z prospěchářských důvodů), deoarece ei cred că cutare sau cutare curent politic le va permite să-și continue dulcea lor inactivitate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mod paradoxal, această conflagrație nu a dus doar la o atitudine modestă față de perspectiva critică, dar și la reinscripția conceptelor critice totalitare, cum ar fi locul în care ar trebui pusă în scenă activitatea umană, și aplicabilitatea fenomenologică în totalitarism, în unele cazuri. Înlocuirea istoriei hegeliene cu istoria marxistă în Rusia și cu socialismul național în Germania reprezintă dovezi în acest sens. Asemenea înlocuire este parte a efortului neîncetat de a îndepărta neprevăzutul, pentru a ajunge la probabilități: de exemplu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cele mai multe ori, alcătuiesc, prin diversitatea și numărul lor, o rețea profesională descentralizată care face întruniri anuale sau evenimente bine configurate, permițând schimbul de idei și informații din domeniu. Uniunile de creație sunt însă altceva. Ele sunt creație instituțională a totalitarismului care a creat mecanisme de supraveghere și stipendiere a scriitorilor, controlate de puterea politică, pentru a-i face pe aceștia dacă nu strict colaboraționiști și instrumente de propagandă, măcar actori sociali și politici domesticiți care să nu contravină flagrant discursului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
publicul larg. Prefațată de muzica lui Roger Waters (celebru și influent muzician rock, fost component al trupei Pink Floyd), dezbaterea a pornit de la sugestiile de dicționar oferite pentru termenul "cultură" în lucrările de referință românești și anglo-saxone. "După decenii de totalitarism comunist - în care cultura era finanțată de stat doar pentru că funcționa ca un vehicul al propagandei -, am devenit, spunea Cătălin Ștefănescu, un public care mai curând judecă decât trăiește cultura". Există o generație matură care a moștenit reflexul de a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
profiturilor materiale, anumiți reprezentanți ai scrisului istoric se pretează la inadmisibile rabaturi în privința documentării și a cizelării operelor, unii pur și simplu din lipsă de har sau din ignoranță, alții plusând cu ahtiere spre cantitate în detrimentul calită ții. În vremea totalitarismului, organele abilitate pentru a veghea la nepoluarea ideologică a materialelor destinate tiparului își asumau uneori și rostul nedezavuabil de filtru calitativ. Printr-o greșită percepție a noțiunii de libertate de exprimare, asemenea filtre au fost aproape în totalitate înlăturate după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]