2,637 matches
-
eul, forțându-l să nu gândească la sine. Astfel mi-a lipsit autocontrolul ce m-ar fi constrâns la retragerea în singurătate, ca să-mi găsesc și să-mi motivez rațiunea de a fi. Acest error mă apăsa ca o instanță transcendentă ce întrece posibilitatea individuală de a acționa. N-aș vrea să joc rolul celui ce se căiește ipocrit, dar nimic nu mă ajută să rezolv problema cea mai grea, aceea interioară. Nu pot să iau asupră-mi o culpă colectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
teroarea în fața morții. Indecizie O cumplită neliniște mă sfâșie. Dacă nu voi muri imediat, întreaga colectivitate mă va abandona. Dacă însă voi muri, nu voi mai fi Ovidiu, ci voi deveni un instrument anonim prin care se va comunica voința transcendentă. Trebuie să înțeleg ce anume vreau cu-adevărat. Să rămân marele poet Ovidiu sau să devin mesager? Aș dori și una și alta. Mi-e greu să aleg între o existență mecanică și o devenire metafizică. De când am întrevăzut posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fiind specifice organizării lumii vizibile, În conformitate cu libertatea relativă lăsată acesteia de Dumnezeu. Acest lucru nu era Însă suficient pentru a Întemeia și o suveranitate, câtă vreme natura formei monarhice de organizare nu era racordată, și ea, aidoma funcției monarhice, la transcendent, adică făcută să fie de origine divină, ceea ce, În Evul Mediu, constituia argumentul fondator al oricărei supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării sale l-a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută la mijlocul secolului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ce reprezintă încercarea de a face inteligibil pe Dumnezeu care este dincolo de orice). Bizantinii au fost puși în situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare a aspectelor legate de gnoseologie era găsirea unei formule de echilibru între ceea ce reprezintă theologia și oikonomia divină. Teologia are referință la ceea ce se poate spune despre
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
seamă proskynesis, gestul de prosternare care era originat în tradiția persană, dar care câștigă acum un alt înțeles — nu mai este cazul să te închini unuia care are puterea pur și simplu, ci mai degrabă unei imagini a unei realități transcendente. Se face o limpede distincție între împărat și om, pentru că omul poate avea slăbiciuni și căderi, însă așezat pe tron este dincolo de acestea, căci este ipostas al lui Dumnezeu. Vasile I, în Epanagoge, ne redă în detaliu aparatul teoretic, ideologia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Republica lui Platon a fost un text luat în serios de ideologii noului stat creștin, deși întotdeauna din perspec¬tiva corectivei creștine. Ceremonialul de la curte trebuie privit din prisma simbolismului religios, unde căutarea tuturor reperelor care puteau aminti de manifestarea transcendentului în simbolul concret al împăratului jucau rolul cheie — astfel că acest ceremonial stătea sub intenția de a se oferi necredinciosului o vagă imagine a ideii de Dumnezeu, iar celui credincios o mediere între cer și w A 1 pământ. Însă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să mă învârt încet pe loc, apoi mai repede, mai repede, ca într-un spectaculos dans al dervișilor, cu fustele lor fluturând, în căutarea unei stări de spirit care să-i detașeze de materia impură și să-i apropie de transcendent... Mă plimb câteva ore, pe străzile ce și-au pierdut din freamătul obișnuit al zilei. Câțiva copii, înfofoliți, cu căciuli de blană, cojocele și fulare roșii ce le spânzură la gât, chicotind, trag săniuțe, în căutarea unui derdeluș... Rămâne adevărată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la viață cu eforturi deosebit de mari, Borobudur pare să retrăiască aceeași dramă, provocată de demonicul Merapi. Singură printre zei păgâni, am cutezat a dialoga cu Dumnezeul meu. Priveam de la Înălțimea celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele-i Întinate de zgura nesăbuitei deșertăciuni, Își deșărtă cofele dolofane ale abiselor fântâni. Am ieșit din reveria provocată de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
situat pe marginea lacului, ne oferă o frumoasă perspectivă asupra zonei și posibilitatea unei scurte croaziere cu vaporașul În după amiaza aceleiași zile. Liniștea pădurii, măreția muntelui, aerul răcoros, apele limpezi ale lacului, te Îndeamnă spre meditație, spre forme pure transcendente, spre o Împăcare cu noi Înșine și cu Atotputernica Ființă Supremă! Călătoria continuă În ziua următoare spre istoricul oraș Tainan, vechea capitală a provinciei Taiwan din timpul dinastiei chineze Qing, unde vizităm Chih-Kan Lou, centru administrativ În timpul ocupației olandeze, fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În destin, dar acuză fatalitatea; se consideră onorabil, dar aplică lax principiile etice și normele sociale. Practică necenzurat compromisul, urmărește interesul personal și- i place să creadă că suferă din iubire. Personajul comediei și schiței caragialiene nu manifestă sensibilitate pentru transcendent și nu cunoaște alt plan ontologic În afara celui social. Cu simțurile acutizate, el trăiește clipa, organic, e un epicureu și exaltă norocul orb când Întrevede schimbări fericite În viața lui, ca Lefter Popescu din nuvela Două loturi: „Toți zeii! toți
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
unii, persist să cred că studiul sacrului (și derivatele sale) este atât de dificil și pentru că el nu se concepe rațional. În schimb, poate fi înțeles mai bine prin uneltele sentimentului - poezie, proză, fotografie, filme. Între limitele artistice, realitatea sa transcendentă transpare mai bine decât în docte analize academice. Abordarea „fizică” a sacrului provoacă cele mai profunde rezonanțe în planul reacțiilor psihice, irațio nale uneori (Filoramo et al., 2004 : 424). Mi-am dat seama de acest lucru pe propria mea piele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la o revalorizare puternică, nostalgică chiar, a diferitelor forme ale „communitas-ului” egalitaro-comunist de altădată. Iar pelerinajul, călătoria în grup, le prilejuiește acestor persoane momente de socializare puternică, relațiile dintre ei nu sunt impuse de cineva, ci sunt uniți de ideea transcendentă de miracol, rugăciune, iertare etc. Faptul în sine nu este nou. Georges Duby vorbește despre les joies d’un voyage en bande („bucuria călătoriei în grup”), asociate marilor alaiuri pelerine ale Evului Mediu ce se deplasau pe drumurile pline de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stare de fapt. În primul rând, ar fi vorba de nevoia de „consum spiritual” a omului modern. Pentru Michel de Certeau, creștinismul se vede redus la una dintre „valorile” vehiculate de către societatea noastră avidă de spectacol, dar lipsit de sens transcendent. Acest lucru s-a întâmplat din cauza schimbărilor sociale și progresului tehnic accelerat. Faptul religios constituie acum materia ideală pentru știrile de tip „fapt divers” tocmai prin misterul din care este constituită religia. Omul modern și secularizat simte însă instinctiv că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică de spiritualizare și de secularizare, prin uzura permanentă la care este supus înțelesul transcendent al pelerinajului-semn și a simbolurilor în jurul cărora acesta este construit (moaște, icoane miraculoase). Un exemplu aproape „didactic” în acest sens este articolul intitulat „Harta moaștelor din România care atrag cei mai mulți credincioși : cine este și unde se află sfântul pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la pelerinaje Pelerinajele sunt drumuri prin excelență, numai că spațialitatea lor nu e topologică, ci simbolică, teritorialitatea lor nu e cantitativă, ci calitativă, direcția și sensul lor nu se articulează în plan orizontal, ci caută verticala locului, azimutul, zenitul, „Nordul”, transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e exterioară și colectivă, ci interioară și individuală. Mircea Eliade ne-a vorbit cu comprehensiune și empatie, într-un studiu celebru despre geografia mitică și escatologie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în cazul marxism-leninismului, avem de-a face "cu o transcendență coborâtă în lume, nu în afara ei" (Râmbu: 2001, 100). Și tot ca în cazul marxism-leninismului, "romanticul nu este un idealist" în sens hegelian sau kantian. Pentru el, "valorile nu sunt transcendente". Dimpotrivă, "pot fi înfăptuite". "Intangibilitatea lor este numele pe care-l dăm neputinței noastre și lipsei noastre de eroism (Râmbu: 2001, 19; subl. m.). Tema eroismului, transparentă la Bălcescu, va avea o pondere majoră și în discursurile ceaușiste. Ea va
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu echivalează totuși cu o retragere în "neant, ci într-o realitate", imanentă, "pe care o idealizează" (Râmbu: 2001, 25). Se observă aici anumite tangențe între conceptul de realitate prezentă a romanticilor, respectiv cea a leniniștilor. Ambele sunt imanente, nu transcendente, și ambelor li se dedică o doză de entuziasm mobilizator. Pentru primii însă, retragerea din realitatea are însă o valoare emoțională, semi-mistică, în timp ce ultimii se retrag din realitate în măsura în care o combat și îi opun propriul concept, ideocratic, de realitate. Realitatea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se îndoiește de caracteristica determinantă, simbolică a ritualului în fața căreia ne închinăm cu respect. Ritualul este adesea descris ca o expresie simbolică a relațiilor sociale actuale, statutului sau rolului indivizilor în societate. De asemenea el se raportează la realitatea spirituală, transcendentă ca o valoare finală pentru comunitate. Pe de altă parte dacă admitem natura simbolică a ritualului înseamnă că acțiunea pare a fi în afara rațiunii uzuale și atunci relația sa cu punctele de referință nu mai este intrinsecă sau necesară. Iată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ritualului este o realitate. E greu de imaginat că budismul, creștinismul sau un aborigen din Africa sau Australia acceptă că ritualul și credința sa nu sunt decât realități sociale sau psihologice și nimic altceva. Noțiunea de sacru ca o realitate transcendentă poate fi cu atât mai apropiată de participanții la ritual cu cât experiența lor este mai profundă. Studiul limbajului poate ajuta la descifrarea dualității sacru-profan în interpretarea tradiției gestuale în general și a ritualului în particular. Dar ritualul ca atare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Rebirth a lui Mircea Eliade. Din punctul lui de vedere ritualul de inițiere trebuie interpretat atât istoric cât și existențial. El se referă la istoria și structura unei societăți particulare și la o experiență a sacrului care este transistorică și transcendentă în context social și cultural. Cultura din perspectiva sa este văzută ca o serie de culte, ritualuri care transformă experiențele naturale în moduri culturale de viață. Aceste transformări antrenează transmiterea structurilor sociale și deschid viața sacră și spirituală a omului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
însă de un contrast izbitor între înțelesul ritualului și modalitatea sa de interpretare, aceasta din punctul de vedere al funcției sociopsihologice sau ceea ce nu este o negației a primului aspect valoarea religioasă a ritualului ca o expresie specifică a realității transcendente. Sintaxa și semantica ritualului Viața eternă constă tocmai în a produce etern opoziția și a o împăca etern. Cunoașterea unității în opoziție înseamnă cunoașterea absolută 38 (tr.a.). Scopul ritualului este de a înțelege comunicarea și înțelesul tacit. Acest aspect
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lucrurilor stă liniștea și plăcerea vieții 103 (tr. a). De-a lungul istoriei, obiectele utilizate în ritualuri sau ceremoniile sacre au avut atât rol simbolic cât și utilitar și au fost folosite pentru a stabili sau menține o comunicare între transcendent sau supranatural și profan. Participanții la ceremonii și ritualuri vedeau în aceste obiecte o mediere între ei și lumea divină, cum erau tobele pentru șamani sau reprezentau garanția recunoașterii unui șef de trib drept conducător și reprezentant al forțelor sacre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
folosite în confecționarea acestor simboluri. În ocazii bine conturate de tradiție, solemne prin consacrare, încoronare, ele reprezintă universul profan prin care se exprimă divinul. Pornind de la o reprezentare abstractă cum ar fi silaba sanscrită Ohm, ea înseși reprezentând o lume transcendentă cu înțeles cosmologic 104, simbolismul accede la reprezentările pictate în temple, sanctuare, capele sau altare individuale. Ele conțin statui sau icoane ale divinităților prosperității și fertilității, zeiței mamă, zeului casei, sfinților, relicve, liste ale strămoșilor și alte obiecte de cult
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar fi caracteristicile meditației. Toate cele patru elemente discutate sunt cuprinse în contemplație 206. Ea cere deci un visător cu voință profundă, știind să focalizeze gândirea și să fie maestru în arta de a vizualiza dând substanță contemplării, aducând valori transcendente în contactul cu divinul. Contemplarea este o postură de echilibru când este realizată corect și poate să răspundă oricăror întrebări. Experiențele legate de lumile materială și intelectuală, percepute prin simțurile noastre și interpretate prin facultățile mnemice descoperă un univers uriaș
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
proveniența lor, nu sunt decât reflexia schimbării, mișcării și instabilității mediului înconjurător. În consecință, interpretarea noastră mentală asupra lumii terestre, nu poate fi fiabilă. De aceea misticii au insistat dintotdeauna asupra faptului că omul trebuie să facă apel la facultăți transcendente dacă vrea să cunoască misterele care se ascund în el și în jurul lui. Din nefericire, majoritatea oamenilor își plasează încrederea în simțurile fizice și nu cred decât ceea ce ei văd, aud, ating, simt sau gustă. Aceasta vrea să spună că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]