4,624 matches
-
propune o abordare neîncercată încă pentru citirea nuvelei : Archaeus alegorie a intertextualității. În această "sală de marmură albă" a cugetării au fost convocate ideile legate de semiosis-ul ilimitat lingvistic, respectiv intertextual, de medierea literară, inclusiv intertextuală, de faptul că intertextualitatea transcrie literar verbul infinir (vezi supra). "Archaeus este singura realitate pe lume, toate celelalte sunt fleacuri Archaeus este tot" (Eminescu: 2011, II, 206). Orice text este intertext (Roland Barthes); cărțile, ca operă deschisă, sunt întrupări ale intertextului arheic "hârtia chiar era
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dihotomică a deschiderii spre ilimitat și a claustrării. E regăsit, de asemenea, sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane confruntate cu absurdul existențial, cu un univers ce nu răspunde la interogațiile sale. De la elanurile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, la retranșarea din peisajul exterior în interioritate, poeții grupați în jurul revistei "Steaua" au reușit să dea dimensiuni și modulații noi lirismului, căci, după cum observa Petru Poantă, "construit din sugestii și notații fine, peisajul devine o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în spațiul dens al poemului un senzualism extrem de elocvent".74 Dincolo de acestea, există "sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane, confruntate cu absurdul existențial, cu un univers ce nu răspunde la interogațiile sale (...) imaginile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, retransarea din peisajul exterior în interioritate"75, care sunt tot atâtea teme pe care poeta le "împrumută" de la Generația sa, reușind, astfel, împreună, să aducă "dimensiuni si modulații noi lirismului"76. Acestei dominante de factură tematică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca un exponat, sub care mâna istoricului sau a celui care a trăit acel timp poate scrie cu grijă o etichetă lămuritoare"246. Desigur, această din urmă referire vizează poemul Totul 247, despre care Alex Ștefănescu menționează că "a fost transcris de mâinile a mii și mii de necunoscuți, cunoscând astfel o mare circulație, dar și mai curios și mai înduioșător este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existență cotidiană de către diverși anonimi, astfel încât s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Simeon Florea Marian, la întrebarea unui jidov "Tu ești Maria Dumnezoaia?", Maica Sfântă i-a răspuns: "Eu!"10, ca o nevastă care asumă numele de familie al bărbatului; sugestia unei apartenențe cvasimaritale apare și în apocriful Cele 72 de nume, transcris de Moses Gaster după un manuscris din 1784, unde printre numele Precistei le întâlnim pe acelea de "Nevastă", "Deaproapea" și "Atotțiitoarea"11. Laitmotivul căutării îndurerate din Legendele Maicii Domnului era "Numai pe fiul meu / Și a lui Dumnezeu / Nu l-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și noi ca ale noastre le vom avea și altora cui va trebui de acestea, osârdie vom împărți". De o parte, modelul auctorial al cărturarului ce scrie sau tălmăcește în limba proprie și care (proiectând simbolic ipostaza exemplară a Apostolilor transcriind istoria hristică sub inspirația Duhului Sfânt), sunt receptați ca intercesori între cei simpli și neînvățați (proști, în limba perioadei) și sensul Scripturii, "pogorât" "tot mai pre înțelesul oamenilor, păn au început a scoate așeaș cineș pre limba sa pentru ca să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lor la Galați. 10 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 458/ 1851, ff. 1-4. 11 Cele trei memorii la care ne referim provin din arhiva Karadja, existentă la Biblioteca Academiei și sunt datate cu aproximație 1850-1859. Cuprinsul lor a fost transcris însă de o altă mână, întrucât caracterul literei diferă între textul propriu-zis și semnătura autografă a lui Mihalic, situație oarecum obișnuită în cazul multor alte memorii adresate de el autorităților politico-administrative ale țării (BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI/ 201, 203
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fără înce tare, doliul după o persoană dragă din familie este o "plecare" puter nică în povestirea ce urmează, totodată a ființelor și a habitatului lor: cartier, apartament, țară. Cine se ascunde în detaliile pe care vă place să le transcrieți, diavolul sau Dumnezeu? Cititorul e cel care decide! Eu nu mă gîndesc nici la diavol nici la Dumnezeu cînd folosesc descrierea, vrea doar să rămîn fidel reali tății care ne înconjoară, care îmi înconjoară personajele. Vreau să-l "fac să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
disperare, sparse toate oglinzile - acoperite cu pînză - din casă. S-a-ntors în București imediat după înmormîntare. Și-abia în camera ei, strîngînd în brațe radioul, a început să plîngă. Cu puțin înainte de sesiune, Tița veni să împrumute cursuri de la Sabina. Le transcrise, învăță zi și noapte, se duse la examene. Trebuia să se ocupe și de licență, le mai rămăsese doar jumătate din ultimul an. După ce-o să termine cu toate, o să se ducă acolo, în sat. Acasă. Ca să vopsească uși și
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
murii vechiului conac. În sfârșit, Costache ajunge în camera de lucru a profesorului, pe care naratorul o prezintă cu răceală; cititorul încă nu suspectează că aici se va consuma întregul incident terifiant. Tonul expunerii redevine balzacian (atenție la ultima propoziție, transcrisă emfatic de mine, care reifică spațiul terorii subsecvente): "Un birou mare de stejar, cu două fotolii de piele neagră față-n față, ocupa mijlocul odăii. Lângă peretele opus ușii, era un divan îmbrăcat în pluș albastru închis. În dreapta, se afla
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în însăși substanța personajelor care evoluează în cadrul de viață estetizat, cu privilegierea unei componente fantasmale care se regăsește într-o artă somptuară asociată cu cruzimea. Luchian va transcrie viziunea estetizantă a lui de Feure în panourile sale decorative centrate în jurul câte unui personaj feminin. Pentru pictura română devine semnificativă trecerea de la un idilism cu note naive, pitorești, la o dimensiune a unui simbolism difuz al întâlnirilor semnificative, emblematice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer situează opera lui Böcklin la confiniile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a răului sau înger"387. Dacă femeia romantică suferea de TBC, precum dumasiana Damă cu Camelii, unde însă se face simțită prezența maladivității proprii sensibilității decadente, femeia fragilă a decadenților și simboliștilor suferă de nervi. Caracterul său nevrotic se află transcris în cheie modernă. De cele mai multe ori, poza adoptată în contextul modern este cea a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devenit trofeu. Odilon Redon preia la rândul său tema, numai că, de data aceasta, lira și capul lui Orfeu apar suspendate într-un decor montan, dar de factură onirică. Augustin Rodin oferă un Orpheus (1892) remarcabil pentru modelajul său, care transcrie tensiunea tulburătoare a unei creații care originează într-o imensă suferință. De la Orfeu și Euridice (1910) al lui Maurice Denis la Orfeu și Euridice (1922) al lui Charles Ricketts, tratarea în cheie simbolistă a temei, de la aspectele accentuat decorativiste la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de factură simbolistă pe diverse portative simbolice, de la reprezentarea lui Orfeu ca personaj tragic, expresie a maximei investiri artistice la Kimon Loghi, la reprezentarea poetului simbolist ca artist orfic, la Mina Byck Wepper, sau la o reprezentare a armoniilor poetice transcrise muzical într-un cadru vast de natură la Octav Smigelschi, pentru a nu pune la socoteală și portretele făcute diverșilor compozitori și muzicieni în cheia unei sensibilități simboliste care acordă combustiile creației cu intensitatea afectului și autoconsumul deplin. Sedus la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul intrării fiecărui instrument sau grup de instrumente urmărind o armonie a ritmurilor. Această simfonie este transcrisă printr-un procedeu sinestezic la nivel iconologic, gestual; personajele preiau încărcătura emoțională, o transferă la nivelul unei coregrafii, nu lipsite de o serie de cezuri. Așa cum ni-l descrie Léon Thévenin, tabloul are ceva wagnerian, ca realizare însă, rupturile de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
piesei lui Oscar Wilde, Salomé, înscris în partea de jos a ramei, cu majuscule. Pictorul păstrează intenționat varianta franceză a numelui pentru care ar fi putut găsi corespondent în limba română: Salomeea, Salomia. De efect este ultimul "e", litera fiind transcrisă cu caracterul grecesc corespunzător, "Є", sugestie a originii orientale a nimfetei. Caligrafierea numelui, ductul stilistic al literelor, amplifică forța de sugestie a unei scriituri senzuale, pe care linia corpului o preia. "Coloritul viu și simpatic analizează, cu o măiestrie rară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzația că începuseră să ducă ei povestea. Textul pe care l-ați scris, vocea din film a lui Claudiu Crulic, pe ce se bazează? Pe scrisori, pe alte documente? Există în manuscris scrisorile către Consulat, el le tot scria și transcria, dar nu le-am folosit decât ca model pentru cum s-ar adresa el unui oficial. M-au ajutat să înțeleg cum era el. A avut și un jurnal, cu pagini numerotate, dar nu un jurnal-confesiune, ci niște notații zilnice
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
daughter, adică să-ți omori copiii dragi. Venind și din zona montajului, pentru mine, lucrul în cabina de postprocesare este esențial. Este partea cea mai plăcută. Când vizionați materialul brut? Vizionez și pe parcurs. Când realizez interviuri încerc să le transcriu cât mai repede, lucru pe care-l fac întotdeauna eu, nu-i rog pe alții să o facă, pentru că încep deja să selectez. Una este să citești un document transcris de un colaborator și cu totul altceva este să transcrii
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Vizionez și pe parcurs. Când realizez interviuri încerc să le transcriu cât mai repede, lucru pe care-l fac întotdeauna eu, nu-i rog pe alții să o facă, pentru că încep deja să selectez. Una este să citești un document transcris de un colaborator și cu totul altceva este să transcrii tu însuți, să vezi mimica, să-i vezi ezitările, pauzele, să vezi când nu e sincer selecționezi cu totul altfel materialul decât citind o simplă transcriere. Asta o fac destul de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
transcriu cât mai repede, lucru pe care-l fac întotdeauna eu, nu-i rog pe alții să o facă, pentru că încep deja să selectez. Una este să citești un document transcris de un colaborator și cu totul altceva este să transcrii tu însuți, să vezi mimica, să-i vezi ezitările, pauzele, să vezi când nu e sincer selecționezi cu totul altfel materialul decât citind o simplă transcriere. Asta o fac destul de repede, cât este proaspăt. Cum folosiți muzica? Pentru mine ea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fie secretară. Toate acestea îmi fac greutăți în muncă. Atunci am hotărât să formez noul comitet și să schimb unii membri din comitet. Secretara rămânea aceeași”. În continuare, Dimitrev citează pe noii „tovi” numiți de el cu de la sine putere. Transcriind lista ceva mai sus în această lucrare, nu vom mai face vreo referire la noii membri, dar o frază lămuritoare foarte importantă ne-a reținut atenția în mod deosebit: „...am format o grupă a resortului țărănesc cu 9 membri toți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos ș.a. ceea ce înseamnă că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din tot ce are nevoie organizația noastră. Urmează ca având sprijinul moral (intervenții și „pile”, n.n.) a Partidului (comunist, n.n.) să putem să avem fonduri mai mari astfel să ne putem duce munca mai intensă”. După cum se poate remarca, am transcris textele originale pentru a putea vedea oricine gradul de cultură al tovarășilor acelor timpuri când la putere fusese instalată „dictatura celor cu patru clase primare”. Cu toate acestea, la acea vreme, Petru Bighiu era o excepție de la regulă, fiind student
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]