2,801 matches
-
care îi vom zdrobi! Vinzi castraveți grădinarului? La "Congresul de la Mantova" s-a hotărât o mare "Cruciadă antiotomană" pentru recucerirea Constantinopolului și alungarea turcilor din Europa. Chiar eu, ca împuternicit al Senatului Venețian, am fost trimis în Moldova să duc tratative cu Ștefan Vodă. Îi vom zdrobi într-un uriaș clește! se entuziasmează Alexandru. Marile Puteri ale Europei nu vor îngădui... Marile-micile Puteri ale Europei, îl întrerupe Țamblac cu un zâmbet ironic. Îi cunosc bine. Aceste "Mari Puteri" nu-s decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cinci Note privind discuții cu și despre delegați ai firmei Dr. L. din Austria, despre sosirea acestora în România și unele probleme în relațiile ONT cu ei. În legătură cu toți "Cooperativa" precizează în final: "se află în atenția organelor noastre"! La tratativele cu proprietarul firmei Dr. L., cadre din conducerea ONT i-au atras atenția acestuia că unii delegați ai firmei la programele de croazieră, circuite sau sejururi pe litoral nu au o atitudine corectă, incitând turiștii austrieci să facă reclamații pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu arhiva, acte mai important și o parte din funcționarii lor ce se găseau între Siret și Prut au fost evacuate în sudul țării. Prizonierii români au cerut să lupte pe front împotriva nemților și a aliațiilor. După mai multe tratative, conducerea U.S. a aprobat înființarea a două Divizii, care vor purta numele de „Tudor Vladimirescu” și „Horia Cloșca și Crișan”, iar militarii vor fi instruiți și educați de instructorii Armatei Roșii și după ce și-au însușit pe deplin educația vor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Din cloaca războiului în care intrase România trebuia găsită o ieșire rezonabilă, mai ales că diplomații noștri nu aveau nici un fel de atu față de Uniunea Sovietică și atunci regele Mihai I, care avea 22 ani, a trecut la ducerea de tratative prntru a scoate România din alianța cu Germania și întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. În cursul zilei de 23 august 1944 la Palat, mare agitație în vederea înlăturării mareșalului Antonescu. Sub pretextul întrunirii în ședință de urgență, mareșalul este arestat și destituit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mareșalului Malinovski, ceea ce s-a și îndeplinit. După decorări, Stalin îi face cadou regelui două avioane de antrenament. La începutul anului 1945, mai exact la începutul lunei martie, la București, guvernul Rădescu este schimbat și generalul Vâșinski, care la începutul tratativelor cu regele, s-a purtat manierat, văzând că nu-și poate duce la îndeplinire sarcina politică, folosește comportamentul cazon hotărându-i regelui că România trebuie să execute ceeace hotărăște și ordonă tov. Stalin. După multe frământări, discuții cu generalii sovietici
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
renume cu ajutorul viorii pe care o stăpânea foarte bine. Pe data de 1 decembrie, 1946, regele deschide lucrările Parlamentului, la care au lipsit reprezentanții occidentali și opoziția românească. La sfârșitul anului sa făcut etatizarea Băncii Naționale a României și după multe consultări, întâlniri, tratative, etc, la 10 februarie 1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu arhiva, acte mai important și o parte din funcționarii lor ce se găseau între Siret și Prut au fost evacuate în sudul țării. Prizonierii români au cerut să lupte pe front împotriva nemților și a aliațiilor. După mai multe tratative, conducerea U.S. a aprobat înființarea a două Divizii, care vor purta numele de „Tudor Vladimirescu” și „Horia Cloșca și Crișan”, iar militarii vor fi instruiți și educați de instructorii Armatei Roșii și după ce și-au însușit pe deplin educația vor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Din cloaca războiului în care intrase România trebuia găsită o ieșire rezonabilă, mai ales că diplomații noștri nu aveau nici un fel de atu față de Uniunea Sovietică și atunci regele Mihai I, care avea 22 ani, a trecut la ducerea de tratative prntru a scoate România din alianța cu Germania și întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. În cursul zilei de 23 august 1944 la Palat, mare agitație în vederea înlăturării mareșalului Antonescu. Sub pretextul întrunirii în ședință de urgență, mareșalul este arestat și destituit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mareșalului Malinovski, ceea ce s-a și îndeplinit. După decorări, Stalin îi face cadou regelui două avioane de antrenament. La începutul anului 1945, mai exact la începutul lunei martie, la București, guvernul Rădescu este schimbat și generalul Vâșinski, care la începutul tratativelor cu regele, s-a purtat manierat, văzând că nu-și poate duce la îndeplinire sarcina politică, folosește comportamentul cazon hotărându-i regelui că România trebuie să execute ceeace hotărăște și ordonă tov. Stalin. După multe frământări, discuții cu generalii sovietici
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
renume cu ajutorul viorii pe care o stăpânea foarte bine. Pe data de 1 decembrie, 1946, regele deschide lucrările Parlamentului, la care au lipsit reprezentanții occidentali și opoziția românească. La sfârșitul anului sa făcut etatizarea Băncii Naționale a României și după multe consultări, întâlniri, tratative, etc, la 10 februarie 1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
un lucru bun pentru România, mai ales datorită planurilor expansioniste ale acesteia. Astfel, În luărilor de cuvânt a căutat să atragă atenția asupra pericolului slav, convingerea lui fiind Împărtășită și de alți oameni politici ai vremii. Comportamentul Rusiei țariste, În timpul tratativelor de la San Stefano și Berlin, a venit să confirme spusele și convingerile lui. După câștigarea independenței, s-a mutat la București (1880), În casa socrului său, Ion Cantacuzino. În toamna acelui an, partizanii săi au demisionat din Partidul Conservator și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
conflictul cu Austro-Ungaria, În legătură cu regimul poliției fluviale pe Dunăre, ocazie cu care a avut mai multe Întrevederi cu contele Kalnoky și cu prințul Reuss ambasadorul german la Viena. În același timp, a acționat pentru Încheierea alianței cu Puterile Centrale, purtând tratative cu reprezentanții diplomației germane și austro- ungare, din dorința de a scoate România din sfera de influență a Rusiei, motivând tratamentul de care se „bucurase” aceasta din partea puterii țariste după terminarea războiului, drept "recompensă" pentru ajutorul dat la Plevna
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că obligațiunea de plată revenea statului român. La 20 martie 1871, Carp a fost trimis la Viena ca agent diplomatic pe lângă Austro-Ungaria și Germania, misiunea lui fiind aceea de a reuși să obțină cointeresarea acționarilor germani Într-o Întreprindere financiară. Tratativele duse, deși destul de spinoase, au avut rezultate mulțumitoare pentru ambele tabere. În mai 1871, Carp a făcut o călătorie la Berlin și a avut o Întrevedere cu kronprințul Germaniei (viitorul Împărat Frederic III), În cadrul căreia prințul de coroană i-a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
7%)”. La sfârșitul lunii s-a Întors În capitală, arătând guvernului că au fost Înlăturate toate greutățile, dar că inscripția ipotecară trebuia făcută, deoarece era logic ca Împrumutul de 78 milioane să fie garantat cu ceva. După Îndelungate și anevoioase tratative, desfășurate până În primăvara anului 1876, problema răscumpărării Întregii rețele de căi ferate a stagnat, datorită agravării „crizei orientale”, fiind reluată abia după 1878. Capitolul II Petre P. Carp și independența României 1. Activitatea politică și diplomatică. Convenția cu Austro-Ungaria După ce
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atingând „chestiunea Dunării” și a rivalității dintre Rusia și Austro-Ungaria, declara că „această rivalitate, putând să ducă la o complicație puternică, trebuie să ne gândim din timp ce este de făcut...propun ca guvernul, Înainte de a se pune pe tărâmul tratativelor izolate, să se adreseze Europei și s-o Întrebe oficial ce are de gând să facă În 1883 - când expiră mandatul Comisiei Europene, căci numai de la dezlegarea acestei chestiuni va atârna și hotărârea noastră”, declarând că „dacă putem obține continuarea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de revendicarea drepturilor ei ca stat independent, deoarece, pretindea el, Încă de la Început guvernul român a lăsat să se Înțeleagă că nu s-ar opune unei propuneri ce ar avea consimțământul Europei. În primele rapoarte trimise din Viena acordă prioritate tratativelor purtate cu contele Kalnoky În chestiunea Dunării. La 11/23 noiembrie 1882, Carp a fost primit de contele Kalnoky, care și-a exprimat regretul că presa celor două țări a Înveninat problema dunăreană, mai ales că exista o bază de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a reacționat prompt la sfârșitul anului 1880, când ziarul lui Grigore Sturdza și a generalului Tell, „Democrația Națională”, a Început o propagandă intensivă pentru orientarea politicii externe a României spre Rusia țaristă, manifestându-se mai ales În 1883 În timpul tratativelor de aderare la Puterile Centrale. Celălalt a teoretizat, cu doi ani Înainte necesitatea apropierii de Puterile Centrale, Într-un articol publicat În „Deutsche Revue”, În care considera apropierea de Puterile Centrale ca fiind singura politică rațională și națională pe care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
problemă, deoarece „până acum Împrejurările nu l-au făcut util” și pacea părea asigurată. În decembrie 1891 s-a format un nou guvern condus de Lascăr Catargiu, având la externe pe Lahovari. Aceștia i-au declarat lui Carp, În cursul tratativelor pentru formarea guvernului, că recunoșteau necesitatea unei alianțe cu Puterile Centrale, dorind ca junimiștii să semneze un astfel de tratat. În același timp, Împăratul Franz Iosif i-a cerut lui Goluchowski să acționeze pe lângă Carp (intrat Între timp În guvern
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dar nu Îndrăznea să-și asume guvernarea. Aripa lui Marghiloman care a reușit la un moment dat să câștige Încrederea regelui și sprijinul diplomației Puterilor Centrale, căuta o cale de a-l Înlătura pe I.I.C. Brătianu, pe motivul că refuza tratativele cu Austro Ungaria. Tensiunea dintre guvern și gruparea conservatoare sprijinită de rege l-a determinat pe șeful guvernului să se apropie de Take Ionescu și Nicolae Filipescu, asigurându-i că va intra În război alături de Antanta. În ședința Camerei Deputaților
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
eu sunt contra regele? Nu, dar Între el și granițele țării, nu pot alege”. Toată atitudinea lui În problema dinastică și a păcii era motivată de grija de a menține România Întregită, tocmai de aceea Începuse În vara lui 1917 tratativele cu Mackensen, prin intermediul lui Lupu Kostache, convins fiind că cei care dictau erau militarii. Plecând de la ideea că Germania nu va acorda pacea decât tratând cu alt rege decât cel care a declarat război, a trimis suveranului la Iași invitația
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
convins fiind că cei care dictau erau militarii. Plecând de la ideea că Germania nu va acorda pacea decât tratând cu alt rege decât cel care a declarat război, a trimis suveranului la Iași invitația să se demită Înainte de Începerea tratativelor de pace. Cu ocazia purtării tratativelor pentru Încheierea păcii, Lupu Kostache a Înmânat delegaților români, trimiși de Averescu la București, declarația lui P.P. Carp În care spunea: „Domnul P.P. Carp vă roagă să spuneți respectuos Majestății Sale că, după părerea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
erau militarii. Plecând de la ideea că Germania nu va acorda pacea decât tratând cu alt rege decât cel care a declarat război, a trimis suveranului la Iași invitația să se demită Înainte de Începerea tratativelor de pace. Cu ocazia purtării tratativelor pentru Încheierea păcii, Lupu Kostache a Înmânat delegaților români, trimiși de Averescu la București, declarația lui P.P. Carp În care spunea: „Domnul P.P. Carp vă roagă să spuneți respectuos Majestății Sale că, după părerea lui, chiar dacă Regele ar semna pacea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de rege și prin urmare nu putea fi de acord cu Înlăturarea acestuia. Ulterior, În urma discuțiilor avute cu Împăratul, Mackensen a renunțat la idee. Campania dusă de germanofili pentru schimbarea raporturilor României cu Puterile Centrale a continuat și după Începerea tratativelor oficiale de pace. În momentul instaurării guvernului Al. Marghiloman, Carp s-a retras Într-o atitudine ostilă. Susținătorii săi au abandonat posturile de giranți În care fuseseră numiți prin Încrederea guvernului de ocupație militară german. La Berlin și la Marele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cât de demn a fost Petre Carp, știu cât a suferit când a constatat că Germania, momentan Învingătoare, nu mai ținea seama de considerațiunile pe care un adevărat simț politic ar fi trebuit să i le impună. În perioada premergătoare tratativelor de la Buftea, Carp a declarat contelui Hentsch "Noi, d- le colonel, nu suntem aici nici Învinși, nici Învingători; căci tratativele se fac pentru viitor, nu pentru trecut. Fac Însă apel la patriotismul dumneavoastră ca sa vedeți că interesul Germaniei cere o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ținea seama de considerațiunile pe care un adevărat simț politic ar fi trebuit să i le impună. În perioada premergătoare tratativelor de la Buftea, Carp a declarat contelui Hentsch "Noi, d- le colonel, nu suntem aici nici Învinși, nici Învingători; căci tratativele se fac pentru viitor, nu pentru trecut. Fac Însă apel la patriotismul dumneavoastră ca sa vedeți că interesul Germaniei cere o Românie puternică, neștirbită În granițele sale, stăpână pe gurile Dunării, cel puțin pe patru districte din Basarabia, cu cetatea Ackerman-ului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]