5,381 matches
-
înregistrat nici o complicație și nici un deces postoperator. În țara noastră aceste intervenții au fost introduse în practica traumatologiei toracice la Spitalul Clinic Militar Central din București (Nicodin, 1999) [21], pentru vidarea cheagurilor toracice posttraumatice, cu rezultate excelente. CONTRAINDICAȚIILE CTM ÎN TRAUMATISMUL TORACIC Relative: sindromul aderențial pleural, empiemul pleural peste 3 săptămâni de evoluție, toracotomia sau CTM ipsilaterală în antecedente, plămânul necompliant, imposibilitatea intubației selective. Absolute: pahipleurita masivă cu retracție toracică, pneumonectomia în antecedente, bolnavul tarat biologic, cu disfuncție ventilatorie severă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
prin chirurgie toracoscopică. În 13 cazuri s-a stabilit diagnosticul de plagă pleurală, în 4 cazuri de plagă pulmonară și în două cazuri de plagă diafragmatică. Acest abord permite hemostaza și sutura plăgilor în condiții de securitate și cu un traumatism operator minim pentru pacient. Yim [30] recomandă de principiu CTM la toți pacienții cu plăgi toracice penetrante și care sunt stabili din punct de vedere hemodinamic. În cazurile ce nu pot fi rezolvate prin CTM, se trece la efectuarea toracotomiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
fi utilizată pentru evaluarea unui hemotorax în creștere la un pacient stabil hemodinamic, sau pentru evacuarea unui hematom persistent. Reprezintă o modalitate ideală de diagnostic și control al hemoragiei și o șansă de evitare a toracotomiei. Etiologia hemotoraxului coagulat cuprinde: traumatisme toracice închise și deschise (plăgi). Sursele sângerării sunt vasele intercostale, sângerarea costală (fracturi), vasele mamare interne, rupturi sau plăgi pulmonare, vasele pulmonare mari, cord și pericard, mai rar rupturile de diafragm cu hepatotorax sau splenotorax (Heniford, 1997) [12]. Diagnosticul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
pe oră timp de 2-4 ore, este indicată toracotomia de urgență sau CTM prin 3 porturi, cu vidarea completă a cheagurilor (Meyer, 1997) [19]. Jones, în 1981, a urmărit 36 de pacienți, stabili hemodinamic, care au dezvoltat un hemotorax după traumatisme toracice penetrante. CTM a contribuit cu succes la managementul a 30% din cazuri [16]. La 97% din pacienții la care s-a intervenit prin CTM, au fost identificate leziunile, inclusiv sursele de sângerare. Pe o altă serie mai redusă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
toracice penetrante. CTM a contribuit cu succes la managementul a 30% din cazuri [16]. La 97% din pacienții la care s-a intervenit prin CTM, au fost identificate leziunile, inclusiv sursele de sângerare. Pe o altă serie mai redusă de traumatisme toracice penetrante (5 pacienți), sursa de sângerare a fost artera intercostală. Sângerarea a putut fi controlată cu succes la 3 pacienți, utilizând tehnici mini-invazive, iar la ceilalți 2 pacienți, toracotomia a fost facilitată de identificarea leziunii prin CTM. S-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
fost facilitată de identificarea leziunii prin CTM. S-a raportat un succes de 89% al evacuării hemoto¬raxului coagulat prin CTM, iar autorii au apreciat că evacuarea a fost facilă din punct de vedere tehnic în primele 10 zile de la traumatism (Smith, 1993) [27]. Tratamentul empiemului pleural traumatic Circa 2-3% dintre pacienții cu hemotorax cloazonat, în lipsa unui tratament adecvat dezvoltă empiem pleural, care va necesita la rândul său rezolvare chirurgicală. Alți pacienți netratați, vor dezvolta un fibrotorax cu plămân încarcerat și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
la rândul său rezolvare chirurgicală. Alți pacienți netratați, vor dezvolta un fibrotorax cu plămân încarcerat și consecințe funcționale nefavorabile. Rolul adjuvant al agenților fibrinolitici este benefic, însă o parte dintre pacienți vor avea în continuare indicație chirurgicală. Empiemul pleural după traumatisme toracice are o incidență de 3-4% (Aguilar, 1997) [1] și evoluează, ca orice empiem, în trei faze anatomo-clinice: faza exudativă, faza fibrino-purulentă și faza de cronicizare. CTM este utilă doar în primele două faze de evoluție, fiind indicată de urgență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
video-asistată. De multe ori transformarea unuia din porturi în minitoracotomie, cu plasarea unui minidepărtător este suficientă (Horvat, 1998) [13]. Chilotoraxul posttraumatic Lezarea ductului toracic și acumularea chilului în cavitatea pleurală apare mai frecvent după plăgi toracice și mai rar după traumatisme închise puternice (Dulchovsky, 1988) [8]. În traumatismul închis, chilotoraxul este produs prin hiperextensia coloanei vertebrale și ruperea ductului limfatic deasupra diafragmului. De regulă, se efectuează o pleurotomie în urgență cu suspiciunea unui hemotorax, dar drenajul pleural evidențiază un lichid lăptos
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
porturi în minitoracotomie, cu plasarea unui minidepărtător este suficientă (Horvat, 1998) [13]. Chilotoraxul posttraumatic Lezarea ductului toracic și acumularea chilului în cavitatea pleurală apare mai frecvent după plăgi toracice și mai rar după traumatisme închise puternice (Dulchovsky, 1988) [8]. În traumatismul închis, chilotoraxul este produs prin hiperextensia coloanei vertebrale și ruperea ductului limfatic deasupra diafragmului. De regulă, se efectuează o pleurotomie în urgență cu suspiciunea unui hemotorax, dar drenajul pleural evidențiază un lichid lăptos, grăsos, în cantitate mare (500-2000 ml/zi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
1976) [10]. Hirsberg, în 1989 [14], a constatat la 234 de pacienți traumatizați evaluați prin studii prospective, că examenul fizic și radiografia toracică au omis diagnosticul de hernie diafragmatică la 5 din 14 pacienți. Villavicencio [29] pe 500 pacienți cu traumatisme toracice, la care s-au efectuat intervenții toracoscopice a demonstrat că toracoscopia a stabilit diagnosticul precis de leziune diafragmatică în 98% din cazuri. Leziunile penetrante sunt mai frecvente decât cele nepenetrante și deseori, în defectele mici ele nu sunt detectate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
cele nepenetrante și deseori, în defectele mici ele nu sunt detectate prin modalități non-invazive. Feliciano și colaboratorii, în 1988, au raportat o rată de 33% de leziuni diafragmatice nediagnosticate în timpul laparotomiei, la pacienți cu diagnostic tardiv de leziune diafragmatică după traumatisme penetrante [9]. Datorită gradientului presional între cavitățile peritoneală și pleurală, aceste defecte nu se vor închide spontan și predispun la herniere. În timp, aceste defecte se vor lărgi și predispun la complicații tardive ale herniei diafragmatice și sechelele asociate. Smith
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
închide spontan și predispun la herniere. În timp, aceste defecte se vor lărgi și predispun la complicații tardive ale herniei diafragmatice și sechelele asociate. Smith și colaboratorii [27] au realizat un studio prospectiv al aplicării CTM la 24 pacienți cu traumatisme toracice, din care 10 pacienți cu leziuni diafragmatice, suspectate pe baza unei radiografii toracice anormale (2 pacienți) sau de existența în proximitate a leziunii penetrante (8 pacienți). Leziunea diafragmatică a fost confirmată la 5 pacienți și infirmată la 4. Examinarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
5 pacienți și infirmată la 4. Examinarea prin CTM a fost incompletă la un pacient datorită intoleranței la ventilația selectivă. CTM a rezolvat cu succes defectele mici (< 4 cm) la 4 pacienți. La un pacient cu defect larg, rezultat prin traumatism închis, a fost necesară laparotomia pentru rezolvarea defectului. În concluzie, în cazul leziunilor toraco-abdominale cu penetrare intratoracică evidentă, un rezultat negativ al evaluării diafragmatice prin CTM poate evita o laparotomie exploratorie. Pacienții vor avea montată o sondă orogastrică sau nazogastrică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
Aceasta presupune inserția unui port suplimentar pentru realizarea nodurilor. Leziunile diafragmatice stelate sau cele largi, recomandă o toracotomie minimă pentru rezolvarea lor. Unii autori au utilizat endostaplere pentru repararea leziunii diafragmatice. Defectele diafragmatice largi, diagnosticate după luni sau ani de la traumatism, necesită frecvent reconstrucție cu material sintetic (Goretex sau Prolene mesh). În aceste situații, se poate interveni printr-un abord mixt, toracoscopic și laparoscopic. Laparoscopul și una sau două instrumente abdominale pot facilita expunerea și închiderea defectului. Plasarea materialului de reconstrucție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
în primele 72 de ore post-operator, iar drenajul a fost suprimat la 48 de ore după procedură. Dacă pierderile aeriene persistă după 48-72 ore de aspirație intrapleurală convențională, se recomandă abordul CTM, la pacienții stabili din punct de vedere al traumatismului. În cazurile dificile, cu pneumotorax posttraumatic persistent, se poate utiliza plerodeza prin CTM, sau se mai poate crea un lambou pleural pentru acoperirea defectului, care va fi fixat la țesutul pulmonar indemn. Extubarea pacienților e bine să fie făcută cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
frecvent în teritoriul ulnar (fața medială a brațului și antebrațului, degetul 5 și fața laterală a degetului 4), ilustrând afectarea trunchiului inferior al plexului brahial. Durerile sunt insidioase, intense, difuze și pot fi agravate de exerciții fizice, abducția brațului sau traumatismele cervicale. Uneori apare slăbiciunea musculară. Pacientul poate prezenta spasm al musculaturii laterocervicale. Durerea în zona deltoidiană și partea laterală a brațului arată compresiune la nivel C5-C6 (nervul radial) și necesită diagnosticul diferențial cu hernia de disc cervicală. Durerea în index
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială apare retrosternal cu iradiere în umărul stâng sau baza gâtului, abdomenul superior sau toracele posterior, se intensifică cu respirația, tusea, schimbarea poziției. De
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină modificări hemodinamice cu deficit de umplere cardiacă, stază venoasă sistemică datorită compresiunii pe atriul drept, ventriculul drept, ventriculul stâng, a venelor cave. Apare fenomenul de asistolie hepato-ascitică cu creșterea presiunii venoase centrale, scăderea volumului bătaie [33
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sau asimetric. Se asociază cu scolioza în 26% din cazuri, cu malformații congenitale cardiace în 1,5% și cu astmul bronșic în 5,2% din cazuri [20]. Au fost propuse mai multe mecanisme etiopatogenice, cum ar fi: anomalii diafragmatice, rahitismul, traumatismul intrauterin, obstrucția cronică a căilor aeriene superioare, precum și multe altele. Majoritatea autorilor acceptă în prezent teoria creșterii anarhice a cartilajelor costale (discondroplazie). În ultimii ani, cercetările au fost continuate și aprofundate. Au fost evidențiate mai bine asociațiile lezionale, în special
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
frecvent în teritoriul ulnar (fața medială a brațului și antebrațului, degetul 5 și fața laterală a degetului 4), ilustrând afectarea trunchiului inferior al plexului brahial. Durerile sunt insidioase, intense, difuze și pot fi agravate de exerciții fizice, abducția brațului sau traumatismele cervicale. Uneori apare slăbiciunea musculară. Pacientul poate prezenta spasm al musculaturii laterocervicale. Durerea în zona deltoidiană și partea laterală a brațului arată compresiune la nivel C5-C6 (nervul radial) și necesită diagnosticul diferențial cu hernia de disc cervicală. Durerea în index
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
estetice), se utilizează tehnicile recomandate pentru deformarea toracică malformativă: tehnica Ravitch, tehnica Nuss (Kim, 2007) [8]. - Sindromul de apertură toracică superioară posttraumatică este o entitate rară. Fracturile primelor două arcuri costale cu constituirea de calus hipertrofic, leziuni ce semnifică un traumatism grav, sunt implicate în apariția sindromului (Mulder, 1973) [11]. Tehnicile chirurgicale utilizate sunt cele clasice, prin abord anterior, axilar, posterior sau toracoscopic (Suh, 2001) [16]. Supurații parietale - Condritele costale apar mai des în traumatismele toracice deschise. Agentul etiologic izolat din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
calus hipertrofic, leziuni ce semnifică un traumatism grav, sunt implicate în apariția sindromului (Mulder, 1973) [11]. Tehnicile chirurgicale utilizate sunt cele clasice, prin abord anterior, axilar, posterior sau toracoscopic (Suh, 2001) [16]. Supurații parietale - Condritele costale apar mai des în traumatismele toracice deschise. Agentul etiologic izolat din secrețiile purulente parietale este cel mai frecvent Stafilococul auriu, apoi Piocianicul. Se constată erodări ale cartilajului cu prezența de cuiburi purulente intracartilaginoase, fistule și abcese parietale. Semnele clinice sunt reprezentate de durere, tumefiere, mobilitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Materialele sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari, în care nu se poate obține o bună stabilizare parietală doar cu lambourile musculocutanate. - Foarte rar, constatăm prezența unei hernii pulmonare parietale posttraumatice ce apare în general după traumatisme toracice inchise, cu leziuni musculare și fasciale, prin accidente de circulație. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul fracturilor costale produse de centura de siguranță (May, 1995) [10]. Multe dintre ele nu sunt hernii adevărate (nu au sac pleural), producându
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
mai este recomandat în prezent. În primele 2-3 săptămâni de evoluție se recomandă vidarea toracoscopică sau prin minitoracotomie video-asistată a cheagului. Intervenția toracoscopică nu este o urgență, dacă sângerarea s-a oprit și poate fi efectuată după 1-3 zile de la traumatism, pentru a evita riscul de resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
O’Connor, 1998) [15]. Țesutul splenic crește și ia o formă nodulară. Este o entitate extrem de rară în torace, de regulă este asimptomatică și ridică probleme de diagnostic diferențial cu tumorile pulmonare și pleurale. În antecedentele pacientului există întotdeauna un traumatism sever toraco-abdominal cu ruptură de splină, sau splenectomie. Investigațiile uzuale (radiografie toracică, examen CT, rezonanța magnetică, puncția ghidată CT transtoracică, sau toracoscopia) nu sunt concludente. Pacientul este operat cu suspiciunea unei neoplazii toracice. SECHELELE PULMONARE Leziunile pulmonare în traumatismul toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]