KorAP: Find »[drukola/base=trebuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...198 >

4,948 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

cel care a stat izolat opt zile a raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de afiliere se exprimă ca o trebuință naturală de a stabili relații

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de afiliere se exprimă ca o trebuință naturală de a stabili relații de diferite tipuri cu semenii. Potrivit lui A. Gavreliuc și C. Postelnicu (apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003, pp. 22-23), această profundă trebuință umană desemnează "propensiunea indivizilor de a se apropia și de a stabili relații cu

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de afiliere se exprimă ca o trebuință naturală de a stabili relații de diferite tipuri cu semenii. Potrivit lui A. Gavreliuc și C. Postelnicu (apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003, pp. 22-23), această profundă trebuință umană desemnează "propensiunea indivizilor de a se apropia și de a stabili relații cu semenii, de preferință cu cei similari sau cu cei pe care îi prețuiesc". În viziunea lui E. Murray (1964, apud Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 79), ea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
pentru stabilirea, menținerea, restaurarea unor relații afective pozitive cu o altă persoană". Puterea ei de manifestare se reflectă în ansamblul relațiilor pe care un individ le întreține cu celalți, în virtutea participării la viața socială. În acest context, indivizii cu o trebuință de afiliere puternică tind să încerce (în opinia lui Crouse și Mehrabian, apud Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 79) în mai mare măsură să întâlnească alte persoane și să stabilească relații de prietenie (nu de pseudoprietenie) cu acestea. Totodată, Stanley Schachter

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
măsură să întâlnească alte persoane și să stabilească relații de prietenie (nu de pseudoprietenie) cu acestea. Totodată, Stanley Schachter (1959, apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003, pp. 22-23) a descoperit faptul că primii născuți și copiii singuri la părinți au o trebuință de afiliere mai mare decât ceilalți copii. Din cercetări a reieșit, de asemenea, că tendința de afiliere crește pe măsură ce anxietatea devine mai puternică, după cum și faptul că, atunci când stresul este puternic, oamenii au tendința de a se afilia persoanelor mai

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
conviețuire existentă între două sau mai multe persoane pe o perioadă lungă de timp. Același efect se produce la un nivel mai scăzut și la persoanele care sunt îndepărtate din grupul din care făceau parte integrantă (Pânișoară, Pânișoară, 2005). Satisfacerea trebuinței de afiliere este asigurată în bună măsură de suportul social pe care îl oferă grupul. Acest suport se referă la (Weiss, apud idem, p. 84): • atașament: este vorba de sentimentul suportului emoțional, intimitatea și legăturile care există în cadrul grupului. El

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
propriei valori: se referă la faptul că acceptarea, iubirea și respectul pe care le primim de la alții ne susțin propriile sentimente de stimă de sine și de adecvare cu sine. Privind comparativ, se observă că persoanele care au ca dominantă trebuința de afiliere se raportează la performanță diferit decât cele care au ca dominantă trebuința de realizare. Astfel, cei care urmăresc cu prioritate realizarea își aleg drept parteneri de echipă persoane experte în domeniul în care lucrează (și care îi preocupă

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
primim de la alții ne susțin propriile sentimente de stimă de sine și de adecvare cu sine. Privind comparativ, se observă că persoanele care au ca dominantă trebuința de afiliere se raportează la performanță diferit decât cele care au ca dominantă trebuința de realizare. Astfel, cei care urmăresc cu prioritate realizarea își aleg drept parteneri de echipă persoane experte în domeniul în care lucrează (și care îi preocupă), pe când cei care au ca prioritate afilierea optează pentru parteneri cu care să se

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
spre sarcină și/sau orientarea spre relații. Ca urmare a unor cercetări efectuate pe grupuri considerate din punct de vedere al centrării pe sarcină sau pe relații s-au obținut următoarele rezultate (Pânișoară, Pânișoară, 2005, pp. 86-87): • grupurile focalizate pe trebuința de realizare au avut rezultate mai bune atunci când au primit un feedback referitor la sarcină/la performanță; • grupurie focalizate pe trebuința de afiliere s-au descurcat mai bine atunci când au primit feedback referitor la lucrul în echipă, decât atunci când au

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
centrării pe sarcină sau pe relații s-au obținut următoarele rezultate (Pânișoară, Pânișoară, 2005, pp. 86-87): • grupurile focalizate pe trebuința de realizare au avut rezultate mai bune atunci când au primit un feedback referitor la sarcină/la performanță; • grupurie focalizate pe trebuința de afiliere s-au descurcat mai bine atunci când au primit feedback referitor la lucrul în echipă, decât atunci când au primit feedback referitor la performanță (informațiile referitoare la sarcină au fost mai puțin motivante în aceste grupuri); • atmosfera generală în grupuri

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
are mai multe repere (cognitive, emoționale) și sunt multiplu repartizate. Ele rezistă mai mult și în împrejurări mai dificile. Nevoia de recunoaștere O (altă) nevoie fundamentală pe care ne-o satisfac relațiile interumane este (și) nevoia de recunoaștere. Aceasta exprimă trebuința fiecăruia de a ști că există pentru ceilalți, că reprezintă ceva pentru ei. Dacă într-un anumit interval de timp (dependent de individul însuși) o persoană nu primește semnale de recunoaștere pozitivă (de exemplu, un "bună ziua!" sau un "ce mai

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
decât ca acestea să lipsească cu desăvârșire (Bouillerce, Rousseau, 2000). Preluând și dezvoltând concluziile lui A. Maslow, Eric Berne va utiliza în Introducere la lucrarea sa Games People Play (1981), termenul de stroke pentru a exprima nevoia de recunoaștere. Această trebuință exprimă nevoia oamenilor de o anumită cantitate de contacte cu ceilalți oameni pentru a supraviețui. Stroke-urile răspund strigătului conștient sau inconștient al individului: "Eu exist, spuneți-mi-o, iubiți-mă, detestați-mă, dar demonstrați-mi că sunt viu, că vă

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
adreseze/lanseze semne de recunoaștere laudative, încurajatoare, admirative. Climatul relațional se degradează, se încinge, stroke-urile negative se înmulțesc și se diversifică 2. Nevoia de aprobare socială În strânsă legătură cu nevoia de afiliere și cu cea de recunoaștere este și trebuința de aprobare socială. "Niciunul dintre noi nu dorește să pară stupid în fața altora", notează R. Harré (apud Hayes, Orrell, 2003). Dacă individul uman are nevoie să fie recunoscut, să știe că există, el are nevoie, în același timp, să fie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cei cu care interacționăm, să ne aprobe gândurile, deciziile, comportamentele și acțiunile. Or, această constrângătoare și generală nevoie nu poate fi satisfăcută decât în și prin relațiile interumane. Sunt situații însă când, uneori, dorința exagerată de a ne satisface această trebuință duce la un comportament obedient. Liderul (sau grupul) poate specula oricând o asemenea trebuință în favoarea intereselor sale, încălcând decența și buna-credință. În locul creșterii stimei de sine și a sentimentului de control a situației în care se află, "individul este îndemnat

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
constrângătoare și generală nevoie nu poate fi satisfăcută decât în și prin relațiile interumane. Sunt situații însă când, uneori, dorința exagerată de a ne satisface această trebuință duce la un comportament obedient. Liderul (sau grupul) poate specula oricând o asemenea trebuință în favoarea intereselor sale, încălcând decența și buna-credință. În locul creșterii stimei de sine și a sentimentului de control a situației în care se află, "individul este îndemnat spre sentimente de vinovăție, se vede pe sine drept incompetent, slab și dependent de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
individul este îndemnat spre sentimente de vinovăție, se vede pe sine drept incompetent, slab și dependent de alții și nu în ultimul rând de situație" (Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 90). Nevoia de (auto)actualizare Nevoia de (auto)actualizare este o trebuință care susține angajarea, afirmarea și dezvoltarea relațiilor umane. În și prin relațiile sale cu semenii, individul își poate satisface pe lângă celelalte trebuințe sociale și pe cea de realizare de sine, de afirmare a capacităților și a abilităților sale. Psihologii umaniști

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
rând de situație" (Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 90). Nevoia de (auto)actualizare Nevoia de (auto)actualizare este o trebuință care susține angajarea, afirmarea și dezvoltarea relațiilor umane. În și prin relațiile sale cu semenii, individul își poate satisface pe lângă celelalte trebuințe sociale și pe cea de realizare de sine, de afirmare a capacităților și a abilităților sale. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că omul are o tendință înnăscută de a crește. De când se naște, el este angajat într-o continuă

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
înnăscută de a crește. De când se naște, el este angajat într-o continuă dezvoltare. Forța fundamentală care motivează ființa umană este tendința de (auto)actualizare, de împlinire a tuturor capacităților și posibilităților organismului (în limitele eredității sale). Potrivit lui A. Maslow, trebuința de autoîmplinire implică necesitatea exprimării și realizării persoanei la nivelul întregului său potențial. Ea tinde să devină ceea ce este capabilă să devină. În aceste condiții, criteriul de apreciere a propriilor experiențe și a contextului relațional îl reprezintă măsura realizării de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de a se dezvolta și de a crește sunt condiționate în mod esențial de ceea ce specialiștii au denumit drept competență interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
pe de altă parte, obținerea unei înalte performanțe, de muncă eficientă. După A. Maslow, starea de deplinătate sufletească, realizarea deplină a potențelor noastre se exprimă în și prin afirmarea următoarelor valori (sau satisfacerea următoarelor metanecesități, cum le numește autorul piramidei trebuințelor) (Zamfir, E., 1982, pp. 84 și urm.): Adevărul. Omul are nevoie acută de adevăr. Puritatea, curățenia, onestitatea, lipsa de iluzii sunt precondiții considerate necesare ale personalității, privită ca sistem deschis, într-o dinamică și adecvată adaptare, aflată în permanentă expansiune

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și a celei din trecut, capacitatea de autodeterminare, de autodezvoltare, de autoperfecționare, libertate. Potrivit lui A. Maslow, aceste " B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
autodeterminare, de autodezvoltare, de autoperfecționare, libertate. Potrivit lui A. Maslow, aceste " B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste, de respect, de afecțiune, de acceptare. Psihologii

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste, de respect, de afecțiune, de acceptare. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că fiecare dintre noi avem

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
să nu răspundem la întâmplare sau în clișee; să reflectăm mereu înainte de a răspunde; • să îl informăm și să așteptăm întotdeauna cu interes; • într-un grup, să acordăm atât cât ne stă-n putință atenție fiecărui membru în parte. Satisfacerea trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
putință atenție fiecărui membru în parte. Satisfacerea trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]