9,583 matches
-
cer Și buzele ți se usucă de sete Străinul te împiedică în sărăcia ta Îți spune că nu-i apă pentru tine Când totul e al tău și pietrele Rămân fără cuvinte Ți se ucide dreptul în fața ochilor Buzele-ți tremură de mânie Dar din nou trebuie să taci “Joacă pisică creștetul boului” Viața e schilodită de multă vreme ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ IUBIRE CU STIL (Dashuri me stil) Când sunt cu tine mă topesc Mă cuprinde un sentiment De bucurie și pace Mă simt
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
adusă cu multă ceremonie de cei doi, bău un pahar mare și îl invită pe Vergică să citească: - Bă, da scurt și cu intonație, că n-am timp! Ca să fim mai bine înțeleși, domnul Istrate, pe vremuri tovarăș de care tremura toată suflarea literară a urbei, promova atunci tinere talente muncitorești așa că era pregătit pentru orice. Totuși când Vergică începu să declame își dădu seama că se află în fața unei producții poetice atât de tâmpite încât nimeni nu o va ignora
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
scară cu o greutate inimaginabilă, forțe potrivnice mă trăgeau înapoi în josul scărilor, el se apropia de mine cu dinții ăia fioroși, de fiecare dată reușeam să intru în casă în ultimul moment... Apoi, mă trezeam într-o baltă de apă, tremurând , cuprinsă încă de spaime , mă mir că nu m-am îmbolnăvit !„ „Dan ? ce să-ți zic de el ? e vecinul căruia eu niciodată nu i-am aruncat o privire, ce, eu urmam finanțe și el, rocker în drum, n-are
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
Acasa > Poezie > Imagini > S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit în mine primăvara, Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă, Pe tâmplă mea așază flori de gheață. Se-ascunde primăvara-n toporașii, Ce-au apărut în fața casei mele, Cu ochii mei în lacrimi, ea se joacă, Când triști ei cată-n zare, rândunele. Ce trist
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
paloare de moarte se așternu pe fața ei. — Delia, trebuie să-ți spun ceva! Dana se așeză pe scaunul din bucătărie, acolo unde ele se pregăteau să bea o cafea. Delia privi la Dana mirată: — Ce este, draga mea? Dana, tremurând ridică spre Delia o privire disperată. — C-ce e cu tine Dana? Ce este? Dana hohoti și plângând îi spuse: — Trebuie să-ți mărturisesc ceva, care s-ar putea să te facă să nu vrei să mă mai vezi vreodată
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383544_a_384873]
-
cred, ai în organism otravă, rinichii tăi sunt atacați. Despre ce este vorba, Delia? Nu știu nimic, nu am luat nici o substanță, cum să fac așa ceva? Nu înțeleg ce poate să fie, doar știu că-mi este foarte rău. Îmi tremură picioarele când mă ridic. — Ai avut simptome ce ți-au dat de gândit în privința sănătății? — Nu nimic, doar că eram obosită de un timp, am pus pe seama serviciului meu. Dar chipul Deliei se schimbă brusc, își aminti de coroana funerară
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
bătălie care a durat trei zile, până au sosit unități de întărire sovietice, care au obligat unitățile germane să se predea. Noi am stat în pivniță la familia Schweiger, aveau nume german, dar erau unguri. Ascultam tunurile și rachetele și tremuram: Cine câștigă? Au câștigat rușii. Am citit pe internet versiuni după care trupele românești i-au respins pe germani. Nu e adevărat. Eu i-am văzut pe români cât de puțini erau. Puțini, dar foarte curajoși, aveau un curaj aproape de
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Goi... amăgindu-ne-n ploi atâtea lacrimi am șters iubirii din noi fără sens, curgeau peste haine-amăgiri doar toamna ne credea din priviri! zburau pe deasupra cocori umplându-și în cuiburi, ninsori, prin geruri de ram tremurau povești ce în suflet mureau. strigau în desișuri de nori furând dintre raze, doar flori, iertări ce cărări au făcut în ochi-mi răniți de trecut, și ploaia, gemând, ne spăla cu tălpi din șerpoaice de stea arzând în strânsori
GOI...AMĂGINDU-NE-N PLOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383608_a_384937]
-
aibă reacții neprevăzute, așa că renunță. Strânsese masa și voia să treacă la spălarea lăzii, când auzi soneria. Tresări speriată. Să fie Andrei? Doamne, ce nesocotită am fost! Cum am putut să-i fac una ca asta!? Se îndreptă spre ușă tremurând și înainte de a se uita pe vizor, întrebă cine este. Răsuflă ușurată când auzi vocea Nataliei. Deschise ușa și acesteia nu-i fu prea greu să priceapă că Lucia nu era în apele ei, așa că o luă la întrebări fără
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
fire. Iar când se schimbă zilele și anii Și fiecare se destramă-n ghemuri, Ne adumbresc și brazii și castanii, Nu ne mai încălzim deloc prin vremuri, Doar trec stingher prin iarnă, ca sărmanii, Când stai la ușă, singură și tremuri. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: STINGHER / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
STINGHER de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382862_a_384191]
-
și zgomotele se subțiau, se răreau și se topeau încet, încet, transformându-se într-o pânză vrăjită de liniște. Autobuzele sfâșiau din ce în ce mai rar pânza subțire a liniștii, iar tramvaiele pluteau pe deasupra acesteia, precum corăbiile pe pânza apei. Numai Zefirul o tremura ușor, jucându-se sprințar cu florile de cais, scuturându-le petalele delicate și fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan de baltă
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
acesta va spune o poveste la ,,ceasul liniștii depline”. Când o să vină ceasul ăsta? Întâmplarea mi-a stârnit curiozitatea și am hotărât, cu orice risc, să stau toată noaptea sub caiși, până va sosi acel ceas, ca să aflu minunata poveste. Tremuram la cel mai mic zgomot făcut de pașii vreunui trecător întârziat, eram disperat când mai lătra vreun câine sau miorlăia vreo pisică și... în sfârșit... așteptarea nu mi-a fost zadarnică. La miez de noapte, în ploaia de petale și
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
ascunde grăbită-ntre unghere Și noaptea își mânjește capcanele cu miere. Prin căi crepusculare, un suflet de omidă Se întrupează-n flutur în cuib de crisalidă. Prin zariști carpatine sub tulnice de vânt Se-aude frunza-n codru pe ramuri tremurând. Pe-aici își duse turma, desaga de poveri Spre Tara Românească, străbunii mei, oieri. Din vale urcă luna pe dealuri și poeni Și soarele apune în Munții Apuseni. Oprește să visăm această zi de drumuri Că-mi murmură în oase
AMURG ḮN APUSENI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382900_a_384229]
-
Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ningea cu fluturi violet Dintr-un sipet cu ametiste Și-n stoluri, note triolet Țâșneau din clape fanteziste. Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși în grădină Și unui
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
feței Tale. Iată marea necuprinsă Mișunând de vietăți Leagănă pe val corăbii Către reci singurătați. Toate-așteaptă de la Tine Hrană să le dai la vreme Fiindcă mâna Ta deschisă Nu se-oprește să le cheme. Dacă Tu îți ascunzi fața Ele tremură și mor Dacă tu le iei suflarea Se-ntorc în țărâna lor. Căci prin Tine sânt zidite Și prin preacuratu-Ți Duh Înnoiești la toate fața Pe pământ și în văzduh. Când privești de sus, din ceruri Se cutremură pământul Munții
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
o clipă, pentru ca privirea să-ți fugă spre arcuirile ramurilor? mestecenii cântă în nervurile omului ca într-o biserică simplă. în ea, îngerii fără tălpi primesc azima curată a viselor oamenilor când în rugăciune, pleacă fruntea redescoperind pământul în care tremură ca niște fragmente de viață întruchipând zborul unui copil în jocul său neîntrerupt. acolo mă ascund, atunci când prin mâna Domnului, devin picătură solidă din coloana creației Lui. reînvăț mișcarea gândului de fiecare dată. este alta, și alta, și alta, sau
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi cade ploaia lin pe umeri,goală, se șterg cărări pe care-am scris iubiri, cu mâini de foc fugind ca de o boală dezleg de suflet triste amăgiri. Tu tremuri azi, închis ca o poveste, sub viscolul ce-așterne-n suflet nori, plângeam desculță așteptând o veste, strângând în mâini tăceri de spini,nu flori! Au plâns cocorii înflorindu-mi toamne, în pieptul înghețat de așteptări, căzut-am în altar strigând:of
TĂCERI DE SPINI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382934_a_384263]
-
a dat între cei ce aveau Două săbii de foc ce urmau să mă taie. Nu știam de ce eu? De ce, ei mă doreau Altă Ana zidită-ntr-un cer...nu-n odaie... Mă zbăteam într-un trup osândit și inert Tremurând la răceala din coasă... De ce azi? mă-ntrebam căutand să mă iert Că o clip-am uitat să respir, că nu-mi pasă!? S-au privit ca doi corbi ce doreau să mă-nghită, Ca doi lupi ce-ar fi
OSÂNDA MACULUI ROȘU de ANA PODARU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382944_a_384273]
-
icoane în mânăstiri cernite cu aur, cu podoabe și lumânări plătite de două babe care, îngenuncheate cer să li se ierte totul, în jur... numai mister. De sus se-aude-un clopot ce-a răgușit strigând pe undeva prin vreme cu vocea tremurând, doi îngeri trag cortina împleticiți în cruci , dar vai...nu mai au pene, nici aripi, parcă-s prunci, ce prunci?... bătrâni de vină își caută veșmântul sfințit cu puritate, la zei și-au dat cuvântul că nu-și vor vinde
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
Spune-mi ceva despre ei, despre mame și prunci vitregiți de-ai lor zei, despre îngeri și demoni, despre pomi roditori, despre frunze ce cad lin pe ape prin văi, despre cărți sau poeți, despre moși înțelepți care-au scris tremurând, fiecare poem...fiecare blestem, rând pe rând... Spune-mi ceva despre noi, despre-a nostră iubire ce-a venit după ploi, despre cum ne iubim, despre tot ce simțim, despre cum ne certăm, despre cum ne-mpăcăm, despre-acele dureri care
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
zile la rând la mormânt să tămâieze ca mironosițele. (Din nou e liniște.) Babele! Scena a II-a (Întuneric în locul unde babele pregătesc corpul neînsuflețit.) Fiul: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier. După un semn / Clătind catargele / Tremură largele / Vase de lemn; / Niște cetăți / Plutind pe mările / Și mișcătoarele / Pustietăți. / stol de cocori / Apucă-ntinsele / Și necuprinsele / Drumuri de nori. / Zboară ce pot / Și-a lor întrecere / Vecinica trecere: / Asta e tot... / floare de crâng: / Astfel viețile / Și
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
să iei bătaie. Iustina se retrage speriată ținându-l pe Dinu strâns la piept. Un vacarm de urlete se aude, fetele plâng rugându-l să o lase pe mama lor în pace. -N-o mai bate pe mămica noastră!..spuse Ana tremurând, nu o mai bate!... Alexandru iese din încăpere amenințând că se va întoarce în curând și va fi vai de ele. Fetele o ajută pe mama lor să se ridice de pe jos. Apoi ea printre lacrimi le povestește ce s-
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
se deplaseze ținându-se de crengile tăioase ale copacilor și nu după mult timp simții răceală pietrelor nedărâmate ale ruinelor. Se sprijini de un zid rămas nesurpat în fața intemperiilor naturii ,așezându-se pe un mușchi. Deși nu era frig, Karon tremura din toate încheieturile și își prinse o mână în cealaltă în semn de rugăciune. Să se roage?Nici ea nu știa ce să facă. ... Oare dacă s-ar ruga la Dumnezeu pentru o minune.? Se întreba Karon,căutând o umbră
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
cerul, care ninge cu fulgi impunători, Aici să -ți fie dor de noi... Cu doruri marțiale. PARTEA MEA DE IUBIRE Iubirea, partea mea de inocență, De spirit și lumină concentrată, Într-un sărut de vrajă și clemență Mă face ca să tremur iarăși toată. Iubirea, partea mea de vis albastru, În care îngerii mi-i chem, să se așeze Într-un decor cu scrânciobul din astru Și tihna valsului din noi să ne-o vegheze; Iubirea, partea mea de veșnicie, O chem
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
a dat între cei ce aveau Două săbii de foc ce urmau să mă taie. Nu știam de ce eu? De ce, ei mă doreau Altă Ana zidită-ntr-un cer...nu-n odaie... Mă zbăteam într-un trup osândit și inert Tremurând la răceală din coasă... De ce azi? mă-ntrebam căutând să mă iert ... Citește mai mult Osânda Macului roșuAna PodaruPatru oameni au stat la căpătâiul meu,Adunați pe altarul unde eram jertfita,Doi mă priveau...se-ntrebau dacă-s eu,Aveau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]