1,822 matches
-
industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Împotriva SIDA și Fundația „Romtens”, 2001; Centrul Județean de Asistență psihopedagogică Târgu-Mureș, 2002; Albert et al., 2002) și date oficiale cu privire la numărul dependenților de droguri. Prezentarea evoluției consumului de droguri În România este structurată În două părți: prima parte descrie trendul narcomaniei În România din perspectiva datelor directe (cercetări cantitative, date oficiale referitoare la numărul consumatorilor problematici), iar a doua parte cuprinde date indirecte (date oficiale cu privire la traficul de droguri) despre problematica drogurilor. Datele prezentate au caracter orientativ, fiind necesare alte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat trendul dezvoltării multor țări avansate ale lumii a treia. Modelul de explicație alternativ propus de Frank este acela al relației „metropolă-satelit”. „Acest tip de relații își au originea în perioada colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe în lumea a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
periferie în perioada colonială, apoi a urcat spre statusul semiperiferic în epoca Revoluției Americane. Ea a devenit, apoi, o arie centrală în secolul XX.” (Randall, 1988, p. 95) Să urmărim pentru moment alte concepte ale analizei globale: cicluri, crize, războaie, trenduri. Să consemnăm, mai întâi, cele două concepte globale ale analizei lui Wallerstein: economie mondială și imperiu mondial. Sintagma de economie mondială are la Wallerstein o accepțiune care pare a fi împrumutată de la Braudel. Există, spune Braudel, mai multe economii mondiale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au fost capabile să se miște Olanda și Anglia după 1600. Astfel, aceste țări semiperiferice din nordul Europei au fost capabile să disloce fostele state centrale din sud” (Randall, 1988, p. 95). Dezvoltare sau expansiune? Cicluri globale, faze, hegemonii. Trenduri metropolitane și trenduri periferice Modelul lui Wallerstein ne spune că toate aceste procese se desfășoară în cicluri globale, „operând nu în interiorul statelor, ci la nivelul sistemului mondial global”. Ideea sa este că există cicluri-perechi de câte 150 de ani. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capabile să se miște Olanda și Anglia după 1600. Astfel, aceste țări semiperiferice din nordul Europei au fost capabile să disloce fostele state centrale din sud” (Randall, 1988, p. 95). Dezvoltare sau expansiune? Cicluri globale, faze, hegemonii. Trenduri metropolitane și trenduri periferice Modelul lui Wallerstein ne spune că toate aceste procese se desfășoară în cicluri globale, „operând nu în interiorul statelor, ci la nivelul sistemului mondial global”. Ideea sa este că există cicluri-perechi de câte 150 de ani. În termeni tehnici, Wallerstein
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
familiei și a îngrijirii copilului, de sporire a solidarității sociale și a spiritului de colaborare internațional, a responsabilității umane” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Confruntate cu o serie de presiuni externe și interne legate de schimbările rapide din sfera tehnologică, trendurile demografice, dublate de opțiunea femeilor de a se integra activ pe piața muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
european în sensul abordării de comun acord a principiilor sociale comune și a alocării tuturor resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor construcției europene. Totuși, acțiunea concentrată asupra statelor bunăstării europene a unor factori complecși, cum ar fi procesul globalizării sau modificările din trendurile demografice, au condus la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Deacon, 1993). De asemenea, tranziția a scos la iveală o problemă care exista și în timpul comunismului fără să fie recunoscută și care s-a acutizat pe fondul transformărilor produse în perioada de tranziție. Este vorba despre sărăcie. Unul dintre principalele trenduri în politicile sociale postcomuniste este reprezentat de retragerea statului și încercarea de a implica tot mai mult alți actori în furnizarea bunăstării (Ferge, 1995; Mihuț, 1999). Politicile adoptate în zonă caută să implice tot mai mult societatea civilă și piața
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statului, deși în declin după crizele de legitimitate manifeste încă din anii ’70, își menținea niveluri mai ridicate ca în Est. Cifrele confirmă toate aceste tendințe. Încrederea interumană prezintă niveluri mai reduse în Est, iar încrederea în instituții urmează același trend (vezi figura 2). În medie, 62% dintre nordici declară că au încredere în cei mai mulți dintre oameni, 59% dintre olandezi sunt în aceeași poziție, în restul Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistență socială - dacă asistența socială bazată pe ajutoare financiare s-a menținut, deși foarte fluctuantă în timp, pe o anumită linie minimă, serviciile de asistență socială propriu-zise au fost sever neglijate prin subfinanțare. Deși în ultimii ani se înregistrează un trend crescător în interesul pentru servicii sociale specializate, o mare parte a resurselor financiare au mers către susținerea instituțiilor rezidențiale de asistență socială: instituții pentru copii abandonați, pentru copii cu handicap și pentru adulți cu handicap sever. Susținerea unor servicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a nenumărate legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului sanitar, în perioada 1990-2005, a continuat trendul investirii deficitare în sistemul de sănătate al ultimelor decenii în România. Aceasta a generat menținerea dotării la un nivel slab a unităților sanitare publice cu aparatura medicală modernă și utilități performante și acordarea unor salarii mici personalului din sistem, comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
masă la cantină subvenționată sau gratuită, acces la manuale sau sprijin material condiționat de urmarea și încheierea studiilor (burse, credite subvenționate pentru studii). Analizând statisticile existente în domeniul educației, constatăm că rata de înscriere pe niveluri de învățământ are un trend descrescător la nivelul învățământului secundar (liceal și tehnic-profesional) din 1990, când se înregistra o rată totală de 90,7%, în 1999, când era de numai 69,4% (PNUD, 2000). În acest context, un set de măsuri care să vizeze segmentul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsurare a sărăciei pentru toate statele, dată fiind inadecvabilitatea aceluiași „set minimal de nevoi” în diferite părți ale lumii și la momente diferite de timp. Pe de altă parte, funcționarea sistemelor de protecție socială în țările aflate pe un trend puternic asendent al dezvoltării economice a făcut ca tot mai mulți indivizii să-și poată asigura un set minimal de nevoi și să se găsească totuși într-o poziție net dezavantajoasă prin comparație cu majoritatea membrilor societății în care trăiau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73 000 de cereri în anul anterior, se ajunge la 9 600. Cel puțin pentru migrația în Germania, stategia nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pp. 76-77, Fig. 1.7 și Fig. 1.8). Axa verticală reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1 100 1998 53,9 14,0 32,1 100 2001 31,4 13,6 55,0 100 2004 42,3 13,1 44,7 100 Sursa: calcule proprii utilizând bazele de date ale studiului New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Dacă în urmarea imediată a Revoluției din 1989 raportul era clar dezechilibrat în favoarea "prezentiștilor" (adică a celor care apreciau negativ fostul regim comunist) (67% vs. 26%), în decursul unui deceniu și jumătate raportul dintre prezentiști și nostalgici s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Anul DA (%) NU (%) Total (%) 1993 12,3 87,7 100 1995 10,3 89,7 100 1998 18,5 81,5 100 2001 18,5 81,5 100 2004 14,6 85,4 100 Sursa: New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Deși rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007. 2nd Edition. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5241. Rose, R. și Mishler, W. (2007). New Europe Barometer VII, 2004-2005. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5243. Lucrări de specialitate Abraham, F. (2008). Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de locuri de muncă și cu ofertele educaționale și de formare profesională insuficient adaptate nevoilor grupurilor vulnerabile, creează o presiune suplimentară asupra societății, presiune care se reflectă și în dinamica ascendentă a ratei infracționalității (2008 - 171, 2009 - 159, 2010 - 195). Trendul crescător al efectivelor de persoane private de libertate custodiate în unitățile penitenciare (26.716 la data de 31 decembrie 2009, 28.251 la data de 31 decembrie 2010, 30.694 la data de 31 decembrie 2011, 31.817 la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
și, într-o măsură mai mică, lâna (5-6%), conform datelor publicate de FAO (2007). România deține un efectiv total de 9.508.293 ovine și 1.282.011 caprine - raport ANARZ, 2014, efectivul la nivel național situându-se pe un trend anual de creștere de 5-8% pentru ambele specii, reprezentând 10% din efectivul total de ovine și caprine exploatat în cadrul UE. Totodată, sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor poate dispune în perioada actuală de o suprafață de pajiști de 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
introducerea de măsuri care să oblige/constrângă comisiile județene să raporteze periodic informațiile referitoare la furnizorii de formare profesională autorizați. Conform informațiilor deținute de Autoritatea Națională pentru Calificări, evoluția pe ani a tipurilor de programe de formare profesională autorizate indică trenduri diferite de la județ la județ, făcând dificilă estimarea pe termen mediu sau lung, mai ales având în vedere procesul foarte dificil de colectare a datelor din sistem - raportările comisiilor de autorizare către Autoritatea Națională pentru Calificări sunt segmentate și lacunare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]