2,162 matches
-
materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare, ale omului. Textul indică deci o schimbare majoră în felul de a cunoaște adamic, la aceasta adăugându-se și mâncarea mărului oprit, care îl fixează ontologic nu numai într-o altă dispoziție a sufletului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Adevărul din mitul platonician al peșterii funcționează în viziunea lui Origen atunci când este lecturat textul evanghelic, și este adus ca argument episodul Schimbării la Față. Cei care au fost martorii Schimbării la Față a lui Iisus au fost orbiți, ochii trupești neputând suporta vederea slavei divine. Ochii trupești devin în doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în viziunea lui Origen atunci când este lecturat textul evanghelic, și este adus ca argument episodul Schimbării la Față. Cei care au fost martorii Schimbării la Față a lui Iisus au fost orbiți, ochii trupești neputând suporta vederea slavei divine. Ochii trupești devin în doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Iisus au fost orbiți, ochii trupești neputând suporta vederea slavei divine. Ochii trupești devin în doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
celui mai bogat om al insulei, Steni Ho, 87 de ani, ajuns acum la a patra căsătorie. Acest ultim fapt, nu ne miră deloc. Cum este În firea lucrurilor, simpaticul bătrânel nu mai are vlaga necesară să-i satisfacă poftele trupești tinerei soții, care Își rezolvă extravaganțele din conturile nelimitate ce-i stau la dispoziție, visând la uriașa moștenire!!! Și asta cât mai curând!!! Templul A-Má, dedicat zeiței Tin Hau, protectoarea pescarilor, rămâne obiectivul cel mai frecventat, ofrandele aduse solicitând cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe tatăl și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup” (facere 2, 24). Această unire nu s-a făcut după bunul plac al celor doi, nici di instinctul animalic al împreunării trupești, ci după voi lui Deus care i-a binecuvântat și le-a rânduit și misiunea lor pe pământ. „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți” (Facere 1, 28). Cu toate că în Vechiul Testament căsătoriei i se conferă o oarecare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Matei 19, 4-6). Sfântul Apostol Pavel adâncește și mai mult problema căsătoriei numind-o taină mare. Scopul căsătoriei creștine este: înmulțirea, perpetuarea și creșterea neamului omenesc, prin nașterea de copii, întrajutorarea reciprocă, purtând unul altuia sarcinile (Galateni 6, 2), înfrânarea trupească, dar mai ales realizarea stării de iubire desăvârșită între soți (Efeseni 5, 25, 28, 33). Căsătoria este deci unirea tainică dintre bărbat și femeie prin care se „înnobilează iubirea conjugală”. Căsătoria nu poate fi socotită desfrânare sau păcat, pentru că a
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
grija de copii și de soție sunt slujiri de mare preț în fața Domnului. Tot Clement Alexandrinul arată că bărbatul este coroana femeii iar femeia coroana bărbatului iar copiii sunt florile căsătoriei pe care dumnezeiescul Lucrător le culege din livezile cele trupești. Pe lângă nașterea de copii, căsătoria are și scopul de înfrânare a poftelor trupești. „Stăpânul nostru obștesc, văzând slăbiciunea firii omenești a legiuit căsătoria, ca să ne îndepărteze de desfrânare; Să nu lăsăm tinerii de capul lor, ci, cunoscând văpaia cuptorului să
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Tot Clement Alexandrinul arată că bărbatul este coroana femeii iar femeia coroana bărbatului iar copiii sunt florile căsătoriei pe care dumnezeiescul Lucrător le culege din livezile cele trupești. Pe lângă nașterea de copii, căsătoria are și scopul de înfrânare a poftelor trupești. „Stăpânul nostru obștesc, văzând slăbiciunea firii omenești a legiuit căsătoria, ca să ne îndepărteze de desfrânare; Să nu lăsăm tinerii de capul lor, ci, cunoscând văpaia cuptorului să ne străduim să-i căsătorim potrivit legii lui Dumnezeu, înainte de a se tăvăli
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
colaborarea celor doi ajută la creșterea copiilor, la procurarea celor necesare vieții, odată ajunși la bătrânețe întrajutorarea este necesară pentru îngrijirea lor personală, mai ales atunci când unul din soți este bolnav. Iubirea celor doi soți nu trebuie să fie numai trupească, conjugală ci o iubire copleșită de spiritualitate. Numai atunci bărbatul poate privi orice femeie și femeia orice bărbat, fără ca privirea lor să fie una pătimașă. Căsătoria este și trebuie să fie un drum spre spiritualitatea celor doi soți, ajungând să
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
se sfințește prin bărbatul credincios” (I Corinteni, 7, 14). Familia fiind o biserică mică presupune și o anumită conduită și viață religioasă corespunzătoare calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se spune: „... dă-le lor buna înțelegere sufletească și trupească... păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată menta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană și-i învrednicește pe dânșii să ajungă bătrâneți fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale.” Sfântul Ioan
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și să-l abandonezi într-un leagăn, decât să te ostenești cu creșterea lui. Pentru viața acestor copii părăsiți răspund în primul rând părinții și mai ales cele care i-au purtat în pântece. Dacă avortul este considerat o crimă trupească, atunci abandonul este crimă sufletească. Și unul și altul arată cât de întunecată poate fi mintea omului de păcat. Istoria Bisericii ne zugrăvește în culori luminoase și cu cuvinte alese chipurile ilustrelor mame creștine, ca modele de urmat cu vrednicie
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
când omenirea a umplut pământul.” I.5.4. Rolul Bisericii în asigurarea asistenței sociale a copilului abandonat Biserica Ortodoxă, ca instituție compusă din oameni și pentru oameni, a lucrat nu numai pentru mântuirea lor sufletească ci și pentru bunăstarea lor trupească, pământească. Marile binefaceri sociale pe care le-a realizat Biserica aici pe pământ se pot împărtăși după cum se referă la individ, la familie, la societate. Individul este ridicat în cadrul Bisericii la adevărata lui valoare. Deosebirile dintre indivizi și discriminările sociale
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
nocturnă, în picioare, cântat în surdină și/sau tăcerea Rugăciunii, vă așteptăm pocăiți, odihniți, îmbrăcați și hrăniți plus cu ceva provizii pentru veselirea și întărirea trupului de la așezarea la rând și până pe la miezul nopții, după care urmează fireasca înfrânare trupească până după prânz, după terminarea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, pentru dobândirea harului Duhului Sfânt, arvuna mântuirii”. Cu toate că am fost prezent pe teren în mare parte din noaptea de 26 spre 27 octombrie 2012, nu am întâlnit în rând semne vizibile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își caută alinarea suferințelor trupești și spirituale prin închinarea la moaște și nu făcând apel la medicina modernă. Toate acestea sunt amalgamate cu imagini naționaliste (mai ales în cazul pelerinajului de la Nicula) sau intervenții ale unor public speakers transformați pentru moment în comentatori specialiști ai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuprins și transmițând atâtea înțelesuri. La Eminescu cunoașterea senzorială capătă dimensiuile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Degetul lui Demirgos și durerea Durerea reprezintă nu numai o tulburare a fundamentelor biologice sinaptice, de comunicare a unor modificări receptoriale trupești sau psihice modulate în mod particular de suflet, ci și manifestarea umană a fenomenelor metafizice capabile să inducă simțăminte simple. Acestea se manifestă prin limbajul obișnuit de care suntem capabili a-l utiliza pentru a evidenția fenomene percepute de cei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de simboluri și înțelesuri paradoxale, călăuzind discipolii, alchimiștii și oamenii obișnuiți inimă lângă inimă. Tainică și tăcută, rosa e păstrătoarea secretă a subconștientului uman, a atmei, a sufletului monadic uman. El este asociat cu dragostea romantică, puritatea și pasiunea, dorința trupească și perfecțiunea celestă, virginitatea și fertilitatea, viața și moartea. Astfel trandafirul distilează divinul în om, e o legătură de sânge între Isis, Venus și Osiris, Adonis, Cristos. În înțelepciunea rosicruciană străveche, mistrețul care l-a ucis pe Adonis reprezintă iarna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
secretă era inclusă și în gravura sa Melancolia de către Dürer, remarcând în antiteză discipolul avid de alchimie și angelologie, departe de ispitele materiale 1001. Esența magiei și metamorfozei sufletești este distilarea divinului din noi, trandafirul roșu al soarelui reprezentând legătura trupească dinre Isis, Venus, Maria și Osiris, Adonis și Isus. Adonis, soarele ucis de mistreț, apare în interpretare rosicruciană ca vara omorâtă de iarnă, trandafirii răsăriți din sângele lui fiind reînvierea. Și cum scrie în Talmud că un vis neinterpretat e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și vol. IV din „Știința în Bucovina”489, să nu mă lăsați fără el, chiar contra cost, deși nau preț de vânzare. Cu sănătatea, cred că cu greu, dar v-ați mai refăcut. Timpul vindecă toate, chiar și boalele cele trupești ca și cele sufletești, de care eu am avut mereu parte. Respectuoase sărutări de mână pentru stimata dv. soție iar dv. vă doresc însănătoșire completă și mulți ani ca să realizații dublarea muncii culturale și literare pentru scoaterea la iveală a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
părăsi, vom striga sufletului tânăr românesc: Trezește-te!!! Ridică-te din mocirla păcatului la cunoștința Luminii mântuitoare! Adună-te cu cei buni la picioarele lui Hristos și pornește din nou la luptă. De la ICOANĂ, urcând muntele suferinței (biruindu-ți patimile trupești), trecând prin pădurea cu fiare sălbatice (ucigând în tine orice gând meschin și egoist și orice dorință de mărire lumească) și creându-ți drum prin mlaștina deznădejdiei (suportând tot oprobriul public al celor inconștienți și ignoranți în răutatea lor), în numele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de înșelat și ne supunem păcatului. Cei pe care-i cinstim și-i numim Sfinți - și sunt, căci i-a confirmat Dumnezeu prin semne și minuni - ne-au lăsat mărturisirile vieții lor trăite în păcate de tot felul, în necurății trupești și sufletești, de care s-au vindecat prin metodele indicate de Mântuitor, cele lăsate nouă în Sfânta Lui Biserică: viața de post și rugăciune, ferirea de mediul viciat, prieteniile curate, cu cei care își propun același drum spre mântuire, munca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la scopul pentru care a creat fiecare existență. În altă parte Mântuitorul zice: „Aveți încredere în Dumnezeu”. Acesta dă liniște și asigură sufletul că orice atac din afară: grija zilei de mâine, loviturile dușmane, pizmele, prietenii vicleni și orice suferințe trupești sau lăuntrice, ispitele din gând, din simțire, din cugetare, chiar amenințarea cu moartea a trupului nostru, este biruit de încrederea în Cel Care a biruit lumea și moartea, Omul-Dumnezeu. El ne împărtășește Puterile Duhului Său să biruim la rândul nostru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
seara, n. a.). În celelalte zile, mâncare de post. D. Nu se joacă cărți, table, nu se merge la spectacole. Nu se fac vizite decât numai pentru rugăciune. E. Toată problema se pune: a. în înfrângerea oricărei pofte, în biruirea pornirilor trupești și materiale, b. în eliberarea sufletului de sub jugul materiei, c. în concentrarea lui (a sufletului) în rugăciune, deci în apropierea cât mai mult de cei morți, de sfinți, de Mântuitorul Iisus Hristos, de Dumnezeu; chemați (în rugăciune n. a.) morții și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Divine ce s-a făcut cunoscută prin înger. „Iată, roaba Domnului sunt, fie mie după cuvântul tău”. Fecioara Maria reabilitează neascultarea fecioarei Eva, așa încât „raiul cel închis, iarăși s a deschis”. Prin neascultare, procrearea coborâtă la nivel biologic, la pofta trupească, aruncă trupurile în stricăciune și în moarte, iar sufletele în iad. Prin ascultarea Fecioarei Ma ria, actul procreării este supranatural. Cel născut din voința omenească și dumnezeiască (a Duhului Sfânt) biologic, omoară moartea, asumându-și toată umanitatea în trupul transfigurat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la nivelul conștiinței lor machiavelice. N-au intuit că Mișcarea Legionară era lucrare dumnezeiască, nu omenească. Prin țelul pe care și l-a propus, - Învierea neamului în fața Scaunului de Judecată finală - prin metodele de a ajunge acolo, - purificarea sufletească și trupească - prin folosirea demnității morale în luptă și respectarea poruncilor divine sub ascultarea Bisericii, Mișcarea Legionară a imprimat conștiința misionarismului creștin în viața neamului. Fiecare legionar avea conștiința mărturisitorului în numele lui Dumnezeu, străduindu se să împlinească Voia Lui pe pământ. Vedem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]