13,539 matches
-
a trecerii grupurilor de turiști prin fața monumentelor celebre, prin sălile muzeelor unde ghizi cuprinși de plictis izbutesc a acorda abia "cîte o jumătate de minut operelor celebre și cîte un minut întreg capodoperelor". Și atunci despre ce ar fi vorba? Turistul, e de părere poeta, urmărește o neimplicare în lumea sa habituală, o evadare echivalată cu "starea edenică" a unui "spectator absolut" al unor aspecte ale realului care nu-l mai afecta: "Supus unsprezece luni legilor imuabile ale lumii sale, în
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
libertatea să-l mai intereseze în vreun fel". Sau într-o cheie radicală: "Plecările seamănă unei sinucideri reversibile, unui refuz de a mai trăi, un refuz limitat la treizeci de zile". Poate că aci începe și o altă explicație. Impasibilitatea turistului n-ar putea fi înțeleasă ca o continuare a vieții sale curente, golite de conținut moral, monotone, automatizate? Nu e cumva tocmai un apogeu al impersonalizării la care-l supune societatea modernă și pe care, pe cale pervertită, vrea s-o
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
dezastre iscate de copii. / e stare de urgență guvernul delirează/ ipocrizia frâncă mai are datorii/ sunt două lumi aicea ca două flori în vază/ iar viitorul sigur va fi religios/ imamii îl înfruntă-n moschei pe sarkozy/ și-n notre-dame turiștii îl caută pe cristos". Ca și cum, după tulburarea și suferința clocotind în versuri albe, sănătatea și împăcarea s-ar decanta datorită armoniei formei. * Ioan Șimon, născut în 1945, absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, unul din laureații Festivalului național de
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
film răzbate povestea și mesajul ei. Surpriza serii, ca să zic așa, o constituie chiar Brad Pitt în rolul de regizor, dar dincolo de asta surprizele se țin lanț. Avem un adevărat Gay Paris, filmul iese din clișeul vînzătorilor de suveniruri pentru turiștii americani cu Turnul Eiffel în centrul imaginii și își urmărește șoarecele atît pe acoperișuri cît și prin țevile de canalizare. Ieșit din bîrlogul său, de undeva de la periferie unde ducea o viață peizană, idilică, asezonată cînd și cînd de cîte
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
Rome (el fiind numit, cîteodată, a doua). Relicve călătoare, precum piciorul lui Constantin cel Mare, desprins dintr-o uriașă statuie pierdută, sau mici busturi imperiale din argint, lipsite de luciul gratuit al suvenirurilor ordinare, sînt peste tot prin oraș. Și turiștii se bucură de ele, mai cu seamă de degetele fără sanda ale împăratului din antichitatea tîrzie, destul de chinuite de mulțimea celor care le folosesc ca loc de odihnă sau de poză. La asta e bună istoria... De care, spuneam, Trierul
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
nu agasează. Dimpotrivă, odihnesc ochiul - înlocuit tot mai des, din păcate, cu camera - cînd trece de la coloanele de granit la dantelăriile altarului, și la cămașa sfîntă expusă într-o raclă. Sînt, acestea două, locuri la care te oprești și ca turist pe cont propriu, dotat, cel mult, cu un ghid care-și merită banii. Dacă nu vrei așa, vizita la muzeu - pe care noi ne-am obișnuit să-l înțelegem ca afară din timp și spațiu, că de-aia e muzeu
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
unei funcționale colaborări stabilite între "Centrul european de cultură - Sinaia" și Primăria orașului, o colaborare în care relația cu Muzeul Național Peleș, cu Centrul de conferințe internaționale "Cazino" Sinaia au fost realmente utilă. Publicul? Entuziast, divers, atent... tineri și vârstnici, turiști, localnici. în multe seri, sălile au fost pline până la refuz. Un concert popular a fost susținut în pitorescul parc al orașului cu participarea saxofonistului Adrian Petrescu, a tânărului trompetist Flavius Petrescu. în final, Imnul Europei s-a constituit în reverberații
"Enescu și muzica lumii"... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9338_a_10663]
-
pe Saint Michel. Închise în cochilii verzi, care le scot la vedere după un program cu neputință de precizat, pe Sena. Amestecate cu gravuri, reproduceri, kitsch-uri pale sau stridente, mîini care le cer, priviri care le ocolesc. Cînd pleacă turiștii - dacă pleacă vreodată... - își vor fi regăsind, aceste cărți, deodată cu orașul, celelalte straturi, ale culturii fără de comerț. *** Orașul nou. Toată lumea știe, sau măcar bănuiește, ce va să zică orașul vechi. Cel nou crește din coastele lui, cînd minunat, cînd dezamăgitor de
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
totalul de aproximativ 5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele comunități depind de o resursă comună (în cazul nostru, zona de coastă a litoralului Mării Negre din dreptul celor două localități). Așa cum voi arăta, atragerea turiștilor în zonă depinde de modul în care este administrată această resursă comună. Încă înainte de a porni la descrierea situației din teren, trebuie adăugate câteva clarificări în privința modelului teoretic. Ostrom trasează anumite limite în privința bunurilor comune analizate în cadrul modelului. Astfel, bunurile
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
importante pentru facilitarea cooperării: comunicarea, reciprocitatea și încrederea. În cazul situației pe care urmează să o analizăm, resursa comună o constituie zona costieră din cele două localități (în primul rând, plaja), care asigură unitățile de resursă extrasă, în cazul nostru turiștii care frecventează zona. Având în vedere caracteristicile descrise anterior, putem aprecia că și resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
analizăm, resursa comună o constituie zona costieră din cele două localități (în primul rând, plaja), care asigură unitățile de resursă extrasă, în cazul nostru turiștii care frecventează zona. Având în vedere caracteristicile descrise anterior, putem aprecia că și resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în vedere caracteristicile descrise anterior, putem aprecia că și resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant după 1989. • Situații caracterizate mai mult de deficit decât de abundență. Deși în anumite momente fluxul de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant după 1989. • Situații caracterizate mai mult de deficit decât de abundență. Deși în anumite momente fluxul de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant după 1989. • Situații caracterizate mai mult de deficit decât de abundență. Deși în anumite momente fluxul de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă mai adaugăm și faptul că fluxul de turiști
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă mai adaugăm și faptul că fluxul de turiști depinde și de alți factori, de condițiile atmosferice, spre exemplu, putem avea o imagine elocventă a fenomenului. • Utilizatorii bunurilor efectiv își pot face rău unii altora, dar nu și celor din afară. Unitățile de resurse (turiștii) nu pot fi apropriate
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
faptul că fluxul de turiști depinde și de alți factori, de condițiile atmosferice, spre exemplu, putem avea o imagine elocventă a fenomenului. • Utilizatorii bunurilor efectiv își pot face rău unii altora, dar nu și celor din afară. Unitățile de resurse (turiștii) nu pot fi apropriate sau utilizate în comun (un turist nu va plăti cazarea în două locuri în același timp), chiar dacă de pe urma aceleiași unități de resursă pot beneficia mai mulți apropriatori . Pe de altă parte, vom vedea că strategiile apropriatorilor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de condițiile atmosferice, spre exemplu, putem avea o imagine elocventă a fenomenului. • Utilizatorii bunurilor efectiv își pot face rău unii altora, dar nu și celor din afară. Unitățile de resurse (turiștii) nu pot fi apropriate sau utilizate în comun (un turist nu va plăti cazarea în două locuri în același timp), chiar dacă de pe urma aceleiași unități de resursă pot beneficia mai mulți apropriatori . Pe de altă parte, vom vedea că strategiile apropriatorilor de a beneficia de pe urma turiștilor intră în conflict cu cele
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
sau utilizate în comun (un turist nu va plăti cazarea în două locuri în același timp), chiar dacă de pe urma aceleiași unități de resursă pot beneficia mai mulți apropriatori . Pe de altă parte, vom vedea că strategiile apropriatorilor de a beneficia de pe urma turiștilor intră în conflict cu cele ale altor apropriatori, aceștia putându și face rău unii altora (ne referim în principal la împiedicarea extragerii resurselor) (Tașcu-Stavre, 2011, pp. 99-100). După cum se poate observa, Ostrom operează cu o distincție importantă între sistemul de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
însușesc sau utilizează din sistemul de resurse. Cu aceeași distincție vom opera și noi în cadrul analizei, fiind interesați de modul în care zona costieră (în special plaja și fondul funciar) este administrată în timp astfel încât să atragă an de an turiști în zonă. Această precizare trebuia făcută deoarece, la o primă vedere, ar părea total nepotrivit să considerăm turiștii unități de resursă, asemenea unor resurse tradiționale precum peștii capturați în zonele de coastă, masa lemnoasă extrasă dintr-un fond forestier comun
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de modul în care zona costieră (în special plaja și fondul funciar) este administrată în timp astfel încât să atragă an de an turiști în zonă. Această precizare trebuia făcută deoarece, la o primă vedere, ar părea total nepotrivit să considerăm turiștii unități de resursă, asemenea unor resurse tradiționale precum peștii capturați în zonele de coastă, masa lemnoasă extrasă dintr-un fond forestier comun sau apa obținută dintr-un sistem de irigații. Totuși, tind să afirm că modelul de analiză aplicat este
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
analiză aplicat este util în primul rând pentru înțelegerea modului în care actorii interesați să obțină beneficii din folosirea respectivului sistem de resurse cooperează sau nu. Or, în cazul nostru, atâta timp cât apropriatorii își câștigă o mare parte din venit de pe urma turiștilor, ei vor fi puternic motivați să încerce să rezolve problemele comune pentru a-și spori randamentul în timp. Acesta consider că reprezintă de altfel și elementul de noutate pe care analiza îl aduce, extinderea cadrului de analiză pentru explicarea unor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
activitățile de furnizare poate fi explicat prin teoria bunurilor publice. La fel vom proceda și în cazul situației analizate, ținând totuși cont că furnizarea și aproprierea sunt condiționate reciproc. Astfel, în condițiile degradării zonei costiere (plaja, în primul rând), interesul turiștilor pentru acea zonă scade, ceea ce are consecințe directe asupra tuturor apropriatorilor. Or, din păcate, întreținerea plajei depinde de capacitatea de organizare a apropriatorilor. Procesul de organizare nu este însă neproblematic, nesiguranța asociată procesului de organizare a apropriatorilor putând, la rândul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
mai ales repetate, cât și normele sociale la nivelul fiecărei comunități vor avea un rol hotărâtor în găsirea unor soluții. De altfel, traiectoriile de dezvoltare a celor două comunități vor fi diferite și pentru că experiențele din trecut în ceea ce privește relația cu turiștii diferă. 5.3. Evoluția transformărilor instituționale la 2 Mai și Vama Veche Studiul este structurat istoric, urmărind comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În acest context vom analiza atât momentul apariției turiștilor în aceste zone, cât mai ales modul în care strategiile de viață ale localnicilor se vor schimba odată cu prezența constantă a acestora în zonă. Meritul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În acest context vom analiza atât momentul apariției turiștilor în aceste zone, cât mai ales modul în care strategiile de viață ale localnicilor se vor schimba odată cu prezența constantă a acestora în zonă. Meritul de a avea informații relevante despre istoria turismului în regiune este al Mirunei Tîrcă (2004
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]