7,855 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ALDE VĂRUL MEU Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Adevărul are două fețe: alde vărul meu și alde vărul tău, apoi nu pot sä uit ce înseamnä uitare ,,oui" tare uit-are. Sunt șmecher...! Mai mult ,,schmekt" decât ,,cher"... sau sunt mișto Leana cu baston bonom. Dar ce să mai spun la îmbârligătură plec cu calul ,,tai-tai" o tură fur nebunul de doi coți cu regele de piticoți, merg
ALDE VĂRUL MEU de PETRU JIPA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384909_a_386238]
-
televizoarele cu lămpi, fecioarele după nuntă Într-o zi voi scrijeli versuri pe spatele autobuzelor și banca din parc unde gânguresc porumbeii singurătatea despre o salcie pe malul lacului Într-o zi voi părăsi în sfârșit gara orașului închisă de uitare și furia scrie versuri cu sânii goi pe coapsele vagoanelor ce pleacă îndrăgostite de mare Răsărit El a venit cu primele raze El e răsăritul Izvorul spălat de minerale rare El a intrat singur pe stradă la colț de lacrimă
POEZII DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384921_a_386250]
-
agita, când steaua ce-ți fusese hărăzită n-a mai luminat. Mă zdruncină din neguri întinsuri sufletești. Mi-ai pus în palme viața-ți, eu I-am încredințat-o; secundă fără timp, e firul vieții omenești, n-oi risipi-n uitare, nicicând, iubirea ce mi-ai dat-o. In cimitirul plin de fluturi, tăcerea vin să îți ascult; o liniște profundă tot corpul îmi inundă, mă domină, Tăicuțul meu ce dormi, eu, mereu copilul tău, adult, natura intră-n cosmică-armonie, din
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
umbrelor. Se zbătea inima mea- porumbiță cu aripa rănită În cursa damnatelor întunecimi și monștri treziți Din epoca miturilor, intrați în timpul nostru iubite Trecuți prin poarta visurilor pierdute. Căutam un loc de răgaz, departe-n unghere Printre umbre țesute-n uitări Cu ochi larg deschiși sondam hămesiți infinitul În căutarea stelei noastră călăuzitoare Imploram pronia cerească: ,,Să se retragă zidurile de umbre să ne elibereze iubirea Întemnițată între piscuri și peisaje pierdute-n chaos!” Și întemnițaseră lumina , eliberând teama Iar întunecimile
POVESTE DE IUBIRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384941_a_386270]
-
adiere-n oglindă firul unui gând palid care-și face cărare căutându-și făgașul scrutând în întuneric să distingă contururi născute din visări le-ntretaie cărarea un profil cunoscut ce surâde enigmatic nedumeririi lor amintindu-le că se știu din uitare. Era chipul omului ce-mi dorisem să fiu. Mă văzusem adesea de neînvins pictând zboruri albastre învingător în iubire și-n viață nepăsător în fața la opreliști și prezumții urcasem pe fir de dorințe și iluzii către cer crezând în victorii
OMUL CE-MI DORISEM SĂ FIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384958_a_386287]
-
care cândva îmi era “acasă” miroase a praf, a moarte și a lacrimi; soneria bătrână și ea va rămâne mereu muta nici mama, nici tata nu vor mai avea nevoie de ea. Îmi plimb privirea în căutarea amprentelor amputate de uitare; ce mult aș vrea să simt mâinile calde mângâindu-mi sufletul! Simt doar că timpul rămas este așa de scurt încât pot privi... dincolo... Referință Bibliografica: DINCOLO... Cora Dimitriu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie
DINCOLO… de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384992_a_386321]
-
Autori > PIERDUTĂ-N VALURILE MARIII Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pierdută-n valurile mării Mă las scăldată-n buza mării, În zare-ntr-un apus ce plânge Adorm, lăsând clipă uitării În sufletul ce mi se frânge. Pierdută-n clipă de uitare, Talazurile-n tânguire Îmi dau o caldă-mbrățișare, O lungă clipă de-amăgire. Trezită-aș vrea să fiu din vise, Dar briză mării nu mă lasă. Pătrund în ale
PIERDUTĂ-N VALURILE MARIII de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385011_a_386340]
-
nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pierdută-n valurile mării Mă las scăldată-n buza mării, În zare-ntr-un apus ce plânge Adorm, lăsând clipă uitării În sufletul ce mi se frânge. Pierdută-n clipă de uitare, Talazurile-n tânguire Îmi dau o caldă-mbrățișare, O lungă clipă de-amăgire. Trezită-aș vrea să fiu din vise, Dar briză mării nu mă lasă. Pătrund în ale ei abise, În dulcea sufletului casă. Două sclipiri de peruzele Îmi
PIERDUTĂ-N VALURILE MARIII de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385011_a_386340]
-
mine iar,Clipele-au trecut prin jar... III. POVESTEA,, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Nu s-a terminat povestea Chiar de-i ninsă așteptarea, Peste drumul plin de sare Crezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptă Să mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puse Se vor toate dezlegate... Pașii caută poteca, Primăverilor din noi ... Citește mai mult Nu s-a terminat povesteaChiar de-i ninsă așteptarea,Peste drumul plin de sareCrezi că
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
așteaptă Să mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puse Se vor toate dezlegate... Pașii caută poteca, Primăverilor din noi ... Citește mai mult Nu s-a terminat povesteaChiar de-i ninsă așteptarea,Peste drumul plin de sareCrezi că poate fi uitarea? Mâinile încă așteaptăSă mai fie sărutate, Nodurile, ce-au fost puseSe vor toate dezlegate...Pașii caută poteca,Primăverilor din noi... IV. MULȚUMESC, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. Pune mâna Ta pe frunte Și
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
s-a pornit să dea Un ocol prin țară cu suita sa... Și-a cernut zăpada din cerul lumină Peste tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia ... Citește mai mult Iarna prea grăbită s-a pornit să deaUn ocol prin țară
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
binecuvântată, Lacrima bucuriei ți-e inamic temut Al suferinței, nici n-ai crezut vreodată... ...ce putere ți s-a ascuns in lacrimi Și ce vie dragoste găsești in patimi. Primești botezul sfânt, spre dulci iertări, Lăcrimând dorului de tine și uitării de-a iubi! Referință Bibliografică: Nici n-ai crezut vreodată... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NICI N-AI CREZUT VREODATĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385033_a_386362]
-
se-ascunde sub masca tăcerii, iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii. La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață, dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață, ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut, dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut. Știu că te doare, dezleagă gândul, trimite-l aproape de fotoliul cu umbre care dispar prin ochiuri de ape, nu-s niciodată singură, tu-mi trăiești printre cuvinte, și
DEZLEAGĂ GÂNDUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385055_a_386384]
-
din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului TIMPUL TRECE NIMIC NU SE PETRECE plouă afară plouă în noi picură nori doi câte doi noi tot goi tot în noroi orașul e rece nimic nu trece doar se petrece în dulcea uitare gând în nemișcare lacrimi de primăvară cu plecări,cu despărțiri de azi,de ieri cu crâșme ordinare cu străzi murdare afișe rupte printre ziare goale plouă, plouă totul dispare timpul trece,trece Referință Bibliografică: TIMPUL TRECE NIMIC NU SE PETRECE
TIMPUL TRECE NIMIC NU SE PETRECE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385042_a_386371]
-
vrând versul să-mi învii, În jur doar șoapte azurii de floare-albastră și steaua nopții Îmi spun povestea ta, cu sufletul...cum n-o zic nimănui... Și-astă dulce pace mă trezesc la viață, tresar de bucurie, De-ntuneric și uitare n-oi mai plânge nicicând în veșnicie Ci speranța tremurânda dar nemuritor de vie, O voi pune-ntr-o poezie, draga Eminescu, ție! Tu ai fost Luceafărul și nu doar poet, Ci omul care pentru adevăr, martiriul a-ndurat, Ei nu
SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385072_a_386401]
-
simt încă arzând, În zile de lumină și-n cele de genune Și dacă glasu-ți n-o să-l mai ascult, Voi asculta doar șoapta dulce-a mării, Izvorul îmi va susura iubirea de demult, Zefiru-mi va prinde-n păr, floarea uitării. Când zorii îmi spun să mă deștept, Voi învăța în visul meu să nu te caut Și voi lăsa iubirea să moară în deșert, Cântu-i să rămână, pe nota unui flaut. Referință Bibliografică: Nu te mai aștept / Margareta Merlușcă : Confluențe
NU TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385120_a_386449]
-
fierbinte, Ce sta strivit și stors de sânu-i gârbovit. În sufletul de toamnă găsit-am ascunziș, Și-am îngropat pe veci durerile-mi amare, Și-apoi prelinsă-n ruginiu eu m-am lăsat, Și pribegită de cărări de frunze de uitare. Referință Bibliografică: ȘI TOAMNA ESTE VIE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Descrețește-mi faldurile acestei toamne, Să curgă-n râuri de floarea soarelui Spre întrebările din mine , Spre ziditele cuvinte strânse-ntre dinți Și-ntre buze
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
hârciogii-nveseliți de culoarea aiurită a tâmplelor mele ! Prinde-mă cu lațul împletit de iglița nevăzută a iederii De pe ochii mei,de pe sufletul meu, De pe cheile rămase nerăsucite -n clanța ușilor De pe retina cerului tău adulmecând marea ! După ce mă dai uitării , dă-mă și oglinzilor atârnate-n tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă-n noi Și anestezia uitării nu era ca
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
După ce mă dai uitării , dă-mă și oglinzilor atârnate-n tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă-n noi Și anestezia uitării nu era ca astăzi deliciul suprem ! După ce mă dai uitării, dă-mă și ceasului al 12-lea, Când am învățat să mă prefac că e primăvară-afară, Că mieii zburdă-n gânduri neastâmpărați ca trecerea anilor, Că melcii sunt la locul
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă-n noi Și anestezia uitării nu era ca astăzi deliciul suprem ! După ce mă dai uitării, dă-mă și ceasului al 12-lea, Când am învățat să mă prefac că e primăvară-afară, Că mieii zburdă-n gânduri neastâmpărați ca trecerea anilor, Că melcii sunt la locul lor încuiați în livadă Și minciuna nu e decât o
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
că e primăvară-afară, Că mieii zburdă-n gânduri neastâmpărați ca trecerea anilor, Că melcii sunt la locul lor încuiați în livadă Și minciuna nu e decât o altă față A lupului ce urlă la luna ! Referință Bibliografică: După ce mă dai uitării / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Florescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
duși, nerămași Cei neîndrăznind să iubească banal Aproape șuvoi, aproape cascadă , În gânduri se zbate dorința în noapte . Se sparg peste vreme rănitele șoapte Și ceasul din cuib stă aproape să cadă Aproape clepsidră, nisipul întorc În gânduri se-așează uitarea din urmă Se sparge de umeri un plânset ce curmă Durerea ascunsă într-un strâmb nenoroc Aproape mai sunt, departe mai ești ! Primejdie-mi pare doar lipsa iubirii, Doar trista schimbare a minții și-a firii Ce stinge lumina atâtor
APROAPE CLEPSIDRĂ , APROAPE ȘUVOI... de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384403_a_385732]
-
ecoul stigătului meu sunt doar eu... Orașul tău Mirosul orașului tău mă cheamă mereu și mereu, e semn că orașul ești tu, urât sau frumos nu știu, nu, contează atât de puțin! Orașul, mirosul conțin o urmă din trecerea ta... Uitarea și gara ar vrea să umplem la loc buzunare cu libera noastră suflare, cu firele noastre de gând o nouă revoltă crescând, s-atingem cu visul și zarea, să fim contopiți cu chemarea orașului vesel din noi... uitați, amintiți, moi
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
În anul 1999, strada a fost ridicată la rangul de bulevard recâștigându-și numele de „Regele Ferdinand”. Din nenumăratele evenimente la care strada a fost martoră, este interesant a trece în revistă, câteva, petrecute mai aproape de vremurile noastre, peste care uitarea nu și-a pus pecetea, ele rezistând trecerii timpului, datorită imaginilor fotografice. Pe strada Regele Ferdinand s-a înființat prima instituție bancară românească, din Cluj, cunoscută sub numele de „Institutul de Credit și Economii «Economul»”. Situată vizavi de Palatul Poștei
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]