7,183 matches
-
că problema de drept și-a clarificat deja înțelesul în practica judiciară (paragraful 52). ... 59. Or, câtă vreme Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit deja, în cadrul analizei circumscrise mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, că dispozițiile art. 51 alin. (17) din Legea nr. 94/1992 nu au caracter neclar sau controversat și, prin urmare, nici potențial de a genera probleme de interpretare, pentru
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
hotărârea prealabilă anterior pronunțată de instanța supremă, având în vedere și modalitatea deficitară în care sesizarea de față a fost formulată, incompatibilă cu dezlegarea de principiu pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o poate oferi în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.927/90/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 56). ... 68. Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
nr. 62/2024 utilizează în conținutul său sintagma „chestiune de drept“ în mod identic reglementării art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coerența practicii judiciare impune aplicarea în mod analog a jurisprudenței deja consacrate cu privire la mecanismul de unificare al hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. De altfel, nu poate fi concepută o reglementare specială care să facă referire în textul său la o noțiune autonomă identică, aceea de „chestiune dificilă de drept“, dar al cărei conținut
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
constant în jurisprudența instanței supreme, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite, dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 29. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate două decizii ce pot prezenta relevanță asupra dezlegării chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. ... 31. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 3
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
întrebarea adresată de instanța de trimitere nu satisface cerințele unei sesizări adecvate procedurii unificatoare reglementate de cele două acte normative menționate anterior, deoarece, prin modul în care a fost formulată, pare a depăși cadrul procesual configurat de mecanismul prealabil de unificare a jurisprudenței. ... 46. Astfel, este necesar să se noteze că, în dosarul instanței de trimitere, reclamanta are calitatea de funcționar public în cadrul instituției prefectului, iar demersul ei judiciar a fost fundamentat pe necesitatea alinierii salariului său lunar cu cel
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
judecători în condițiile unor scheme de personal incomplete ca muncă suplimentară. ... ... 39. Așadar, instanțele de trimitere dispun de suficiente repere pentru a dezlega problemele de drept cu care au fost învestite, fără a mai fi necesară recurgerea la procedura de unificare a practicii reprezentată de hotărârea prealabilă. ... 40. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
instanțele de trimitere dispun de suficiente repere pentru a dezlega problemele de drept cu care au fost învestite, fără a mai fi necesară recurgerea la procedura de unificare a practicii reprezentată de hotărârea prealabilă. ... 40. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept. ... 41. Forța obligatorie cu care sunt înzestrate, prin
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările neîntrunind, pe cale de consecință, nici condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept și nici exigențele de dificultate care să necesite antrenarea acestui mecanism de unificare. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmbovița în Dosarul nr. 870/120/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept: Dacă, în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, judecătorii și asistenții judiciari pot
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
de trimitere este obligată să le lămurească în virtutea art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. ... 46. În acest context, trebuie subliniat că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea aceluiași text de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
există dezlegări cu privire la chestiunile de drept incidente în soluționarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă. ... 48. Instanța supremă reafirmă că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea aceluiași text de lege, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forță obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
aplicării prevederilor alin. (3) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, respectiv după ce pensionarul a formulat o solicitare în acest sens. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 63. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică: ... 64. Prin Decizia nr. 24 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, în cadrul mecanismului de unificare, aceasta din urmă privește o chestiune de drept diferită de cea din sesizarea de față. ... 74. Astfel, se constată că prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
și care se perpetuează în modalitatea de interpretare/aplicare a legii de către instanțe. ... 84. Tocmai neclaritatea jurisprudențială și cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanțelor determină conturarea concluziei existenței unei veritabile probleme de drept, ce necesită angrenarea mecanismului unificării de către instanța supremă. ... 85. De asemenea, condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată este îndeplinită în cauză, deoarece modalitatea de interpretare a prevederilor art. 107 din
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
asupra modalității de soluționare a apelului. ... 86. În concluzie, se constată că sunt îndeplinite condițiile sesizării instanței supreme în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și al art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile poate fi activat. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 87. Problema de drept dedusă judecății se referă la modalitatea de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 10. Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență prin care a valorificat normele de tehnică legislativă statuând că prin respectarea acestora se asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ, caracteristici care, la rândul lor, concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 732 din 16 decembrie
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 38. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. ... 39. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect pretențiile
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
irigații. Sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean ... 2. Reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR. În funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți ... Măsuri de dezvoltare 1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare ... 2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie ... 3. Sprijinirea sectorului
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
național de guvernanță pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanți ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale și regionale. ... 2. Reforme și reorganizări ... Resurse umane și organizare 1. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate indiferent de sursa de finanțare ... 2. Unificarea sistemelor de raportare a indicatorilor de performanță la nivelul tuturor programelor europene (indiferent de ministerul responsabil) pentru a crea o imagine unitară a impactului fondurilor UE ... Comunicare și transparență Publicarea lunară a unui tablou de bord național, cu informații transparente
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
raporturilor socioeconomice, așa cum s-a arătat și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul acestei ordonanțe de urgență. ... 29. Referitor la practica judiciară neunitară, au fost identificate la nivelul instanțelor atât soluții de admitere (Curtea de Apel București), cât și soluții de respingere
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 48. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii relevante: – Decizia nr. 30 din 14 mai 2018 a Înaltei Curți de Casați și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
5 noiembrie 1993. Capitolul I Înființarea și atribuțiile Consiliului Legislativ Articolul 1 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înființează Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și ține evidența oficială a legislației României. (2) Consiliul Legislativ are sediul la Camera Deputaților. Articolul 2 (1) Consiliul Legislativ are următoarele atribuții: a) analizează și avizează proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe
LEGE nr. 73 din 3 noiembrie 1993 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/285949]
-
c) realizează nemijlocit sau coordonează, din dispoziția Camerei Deputaților sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebită; ... d) elaborează, din dispoziția Camerei Deputaților sau a Senatului ori din proprie inițiativă, studii pentru sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației și face, pe această bază, propuneri Parlamentului și, după caz, Guvernului; ... e) abrogată; (la 25-07-2024, Litera e) , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 241 din 19
LEGE nr. 73 din 3 noiembrie 1993 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/285949]