2,900 matches
-
tuturor facultăților de cunoaștere, realizând nu numai gândirea unitară a domeniului naturii cu cel al libertății, ci subliniind totodată necesitatea totalității realizabile prin gândire. Și putem spune că totalitatea pe care o solicită rațiunea are un rol asemănător celui al universalității pentru intelect. Deși observăm între aceste două operații o corespondență formală, nu putem să nu observăm și o necorespondență valorică a rezultatului lor: valoarea logică a conceptului este înlocuită cu valoarea metafizică a principiului, întrucât totalitatea are ca suport necondiționatul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu lumea în sens larg. Aceste norme au două componente: 1) un set de valori universale aplicabile tuturor ființelor umane; 2) un set de obligații și responsabilități globale împărtășite de toate ființele umane. Ideea de responsabilitate globală și aceea a universalității valorilor, deși distincte, sunt inseparabile teoretic în construcția unei etici globale deoarece una nu poate fi concepută fără cealaltă sau una o angajează pe cealaltă. Dacă recunoaștem că avem responsabilități globale, atunci acceptăm implicit că acestea au la bază valori
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
caracterul global al unor responsabilități cu credința comună că limitele obligațiilor mele morale sunt determinate de limitele comunității căreia îi aparțin? Atunci, în ce sens putem vorbi despre lume în sens larg ca despre propria noastră comunitate? Putem vorbi despre universalitatea valorilor morale? Și nu cumva o universalitate proclamată ar intra în conflict cu principiul respectării diversității culturale? Pot fi judecate oare acțiunile statelor lumii din punct de vedere etic? Și cum anume putem face acest lucru de vreme ce statele sunt entități
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comună că limitele obligațiilor mele morale sunt determinate de limitele comunității căreia îi aparțin? Atunci, în ce sens putem vorbi despre lume în sens larg ca despre propria noastră comunitate? Putem vorbi despre universalitatea valorilor morale? Și nu cumva o universalitate proclamată ar intra în conflict cu principiul respectării diversității culturale? Pot fi judecate oare acțiunile statelor lumii din punct de vedere etic? Și cum anume putem face acest lucru de vreme ce statele sunt entități diferite decât indivizii? Rezultă că etica globală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teoriei că limba este un instrument al conceptului - exprimat univoc - lingvistul francez considera că un concept este preexistent termenului. Termenul este "un cuvânt" supus restricțiilor. Procesul de formare a termenilor este conceput drept un proces "ontogonic" al cărui rezultat este universalitatea prezumată a conceptului 5. Angela Bidu-Vrănceanu consideră, în aceeași tradiție a Școlii Franceze de Terminologie, că termenul este "un semn lingvistic compus dintr-un semnificant și un semnificat". Demersul terminologic este definit comparativ, de profesorul bucureștean, după cum urmează: Figura nr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de către jurnalist și este o metaforă jurnalistică. Paratextul nu se adresează grupului de cititori avizi de literatură, chiar dacă în arriere-plan, intertextualitatea trebuie considerată pentru cititorul viitorului, o formă de reactualizare a culturii, purtând fie amprenta caracterului național, fie aceea a universalității. Tehnica subtilă de utilizare a numelor de personaje celebre în metafora jurnalistică s-ar putea constitui într-un cod al jurnaliștilor de pretutindeni, de promovare/ menținere a dialogului intercultural între popoare diferite și limbi diferite, un cod al deontologiei profesionale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
papa Pius al II-lea lucrurile sînt clare: Europa coincide cu "poporul creștin" care înglobează în întregime Franța, Italia, Spania, Germania, Polonia și Ungaria. S-a văzut cum criza Bisericii i-a obligat pe papi să renunțe la pretenția de universalitate și să se modeleze după tipicul cu totul nou al statelor naționale. Cu diferențe în timp, Imperiul bizantin și Sfîntul Imperiu roman de neam germanic cunosc la rîndul lor o decădere care le face incapabile să revendice acel imperium 33
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înnoitoare. Acolo unde tradiția rezistă, umaniștii preferă să evite obstacolul creînd instituții paralele după modelul Colegiului celor Trei Limbi din Louvain sau al Colegiului regal de la Paris. Cu toate că este o mișcare europeană, umanismului nu este totuși omogen. Pretențiile umaniștilor la universalitate nu trebuie să ne înșele. Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau Nürnberg) ies în evidență două mari nuanțe: una
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și cultură unitatea pierdută a lumii creștine. Acesta este un eșec intelectual în măsura în care știința umanistă a fost limitată de ponderea modelelor antice. Dar și un eșec politic, căci ideea de națiune și de tradiție națională se impune în ciuda proclamațiilor de universalitate. Cu atît mai mult cu cît Renașterea va da naștere, în secolul al XVII-lea, la două curente opuse: barocul și clasicismul. Originile Reformei Reforma își găsește originile în atmosfera de neliniște religioasă care caracterizează sfirșitul Evului Mediu și în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
arhitecturii, picturii, sculpturii sau muzicii. Această dominație este pînă la urmă pe deplin acceptată. Ambasador la Paris, marchizul napolitan Caracciolo scrie Parisul, modelul națiunilor străine sau Europa franceză (1776), în timp ce Academia din Berlin propune ca subiect de concurs cercetarea cauzelor universalității literaturii franceze și premiază pe scriitorul Rivarol, al cărui discurs conține fraze ca aceasta: "Se pare că a venit timpul să spunem "lumea franceză" cum spuneam odinioară "lumea romană"". Caracterul pregnant al modelul francez face din Paris capitala intelectuală a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe tronul Franței. Henric al IV-lea (1589-1610) înțelege că renegarea calvinismului va duce la sfîrșitul ligii, deja pierdută în fața opiniei publice, datorită alianței cu Filip al II-lea, regele Spaniei. 62 Termenul "catolic" (gr. "katholikos" = universal) are accepțiunea de universalitate, însă el cuprinde doar creștinii din partea apuseană a Europei. Acest termen se folosește, de obicei, în opoziție cu cel de "ortodox" (gr. "orthos" = drept; "doxa" = opinie sau cale) care-i cuprinde pe creștinii din răsăritul Europei. 63 "Fronda" nume dat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
consacrat de A. Schutz, lumea de astăzi este compusă din realități multiple, între care nu există frontiere rigide, ci orizonturi deschise. Lumea nu mai este organizată într-o colecție de state care își exercită puterea asupra economiilor naționale. Propensiunea către universalitate, nevoia de a transcede granițele geopolitice au generat relații, nevoi și reacții mai complexe și mai greu de pus în scheme liniare. Simultan, datorită constrângerilor și interdependențelor în creșterea economică a lumii, au luat ființă și entități multinaționale, supranaționale și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
instituții inaționale oferite angajaților lor (IT, filarmonici, firme de modeling, lanțuri de restaurante etc. dar și ONU, FMI, UNICEF, Parlamentul European etc.), este firească copierea sau replicarea unor mai bune conduite sau schimbarea convingerilor spre cosmopolism și a atitudinilor spre universalitate. Fiecare dintre fenomenele menționate au contribuit la întemeierea culturii societății globale, însă fără îndoială revoluționare rămân telecomunicațiile și internetul. Telecomunicațiile și internetul Problema cu cyberspace... este aceea că nu mai există nici un "acolo" acolo" (there's no "there" there')30
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au impact este primul pas în construirea încrederii. 8.3.2. Educarea și calificarea stakeholders Culturile sau civilizațiile nu stau niciodată în raport de inferioritate sau de superioritate. (...) Singurul criteriu de comparație a culturilor și civilizațiilor este gradul lor de universalitate 99. Un aspect esențial al funcției transformative a managementului responsabilității sociale corporative îl reprezintă educarea și calificarea stakeholders. Implicarea în educarea și în calificarea celor care contează, a grupurilor reprezentative pentru afacere transformă afacerea instrument de -atingerea obiectivelor în afacere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în lipsa unui stat propriu s-au autodefinit prin cultură, în contextul luptei dintre iudaism și elenism. Evidențele manifestărilor antisemite sunt reduse în aceasta perioadă, fiind legate de statutul de stăpâni al grecilor. În perioada romană (63 - sec. VII), aspirațiile de universalitate ale Romei au intrat în conflict cu principiile iudaismului. Acum apare antisemitismul deoarece evreii nu mai aveau stat, fiind parte a Imperiului Roman și pentru că evreii continuau conflictul cu grecii și romanii pentru supremație culturală. Ei au început să practice
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
proporție a populației nu are acces la un serviciu sau altul? 2. Calitatea serviciilor obținute; sunt aceste servicii de bună calitate sau nu? În ce măsură este posibil a asigura servicii universal accesibile, simultan cu o calitate ridicată, sau dacă nu cumva universalitatea exclude calitatea? 4. Universalitatea asigurării unui minimum de bunăstare; proporția celor care sunt scoși din situația de sărăcie prin intervenția mecanismelor de protecție reprezintă unul dintre indicatorii cei mai puternici ai eficacității unui nivel de bunăstare colectivă. 5. Asigurarea posibilității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
are acces la un serviciu sau altul? 2. Calitatea serviciilor obținute; sunt aceste servicii de bună calitate sau nu? În ce măsură este posibil a asigura servicii universal accesibile, simultan cu o calitate ridicată, sau dacă nu cumva universalitatea exclude calitatea? 4. Universalitatea asigurării unui minimum de bunăstare; proporția celor care sunt scoși din situația de sărăcie prin intervenția mecanismelor de protecție reprezintă unul dintre indicatorii cei mai puternici ai eficacității unui nivel de bunăstare colectivă. 5. Asigurarea posibilității ca fiecare persoană aflată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
concluzii de natură pedagogică: educația necorespunzătoare produce întotdeauna consecințe dăunătoare asupra dezvoltării naturii libere a omului; în procesul instructiv-educativ trebuie să se țină seama necondiționat de legile naturii; educația are sarcina de a servi și pregăti un ,,om universal”; dimensiunea universalității prin educație se concretizează în primul rând într-o temeinică pregătire intelectuală. Ultimele două concluzii trebuie să genereze conținuturile învățământului, respectiv ceea ce urmează să fie transmis tânărului de către educator pentru ca formarea lui umanistă să fie deplină. Într-o epistolă pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații - știința, arta, dreptul, morala, politica...Pentru idealul modern al educației hotărâtoare era legea morală fundamentală, obligatorie pentru toți. Universalitatea moralei deontologice și a idealului educației a angajat concomitent capacitatea omului de participare la dezvoltarea spiritului obiectiv (implicarea acestuia în cultură, în instituțiile statului), teoretizat de G. W. Fr. Hegel. J. G. Fichte, într-o abordare idealist-subiectivă, releva tocmai necesitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a favorizat o birocrație supărătoare și a recurs deseori la metode coercitive drastice, care au generat, după secolul al X-lea, numeroase încercări de opunere și mai multe sciziuni. Ca atare, extensiunea și expansionismul Imperiului Roman era în acord cu universalitatea creștină, dar spiritul diversificator, specific europenilor, s-a revoltat, producînd mai întîi fragmentarea imperiului antic și, apoi, a religiei univer-sale și contestînd astfel valabilitatea unui centru unic și despotic. Prin tradiție, creștinarea europenilor a cunoscut un moment esențial prin activitatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Anglia, care a preluat o parte din ideile calvine, dar a continuat să susțină caracterul divin al instituțiilor episcopilor și ierarhia sacerdotului, avînd în frunte pe rege. Fiind mișcări zonale, care au respins universalismul catolic și nu au tins spre universalitate, mișcările protestante au contribuit la deșteptarea spiritului comunitar local, care va evolua treptat spre spiritul național. În acest mod, s-a erodat și ideea bisericii creștine universale, producîndu-se o conștientizare a necesității unei biserici corespunzătoare puterii laice locale, devenite naționale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orice decizie a unei instituți juridice sau politice, de recunoașterea sau acțiunile acestora)... Drepturile omului sunt acele drepturi naturale care sunt înnăscute și care nu pot fi pierdute (nu pot fi cedate, confiscate sau luate). Drepturile omului au următoarele caracteristici: universalitatea, independența (față de recunoașterea socială sau juridică), naturalețe, inalienabilitatea și imprescriptibilitatea... În concluzie, drepturile omului sunt drepturi deținute de către toate ființele umane ("din toate timpurile și din toate locurile"), pur și simplu în virtutea umanității lor"5. Michael Freeden dă următoarea definiție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]