3,094 matches
-
și cântec. Copacii înfloresc și miresme răspândesc peste întreg pământul. Oaspeții sosesc și pe boltă se rotesc, căutând cuibul îndrăgit, ce-n toamnă l-au părăsit. Ivirea păsărilor călătoare vestesc anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Iar urarea ”Bine-ai sosit!” adresată cocostârcului precum și exclamația ” Ah! Iată primăvara cu pieptu-i de verdeață!” arată bucuria noastră a tuturor pentru venirea primăverii. In aer ciocârlia cântă, pe casă rândunele care au venit la cuiburile lor, iar în păduri roi de
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de suflet între românii răspândiți în toate colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie în baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu în opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Deoarece anul acesta se împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
anonimă cu arta naivă. Niculae Popa se bucura de faima unui „măscărici” în satul său și în satele dimprejur, deoarece s-a dovedit de tânăr priceput în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fost înjurată, părăsește satul și merge în munți unde naște un fecior înzestrat cu "puterea cumpăna pământului". Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, "se pomeni împărăteasa că prunca-i plânge în pântece..., iar împăratul se înghesui cu urări care mai de care, însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum se făcu că, ieșindu-și din minți, împărăteasa zise: "Taci cu maica, năștear-ai de fată mare. Și minune! Copila tăcu și se născu." [Craivasân, fiul vacii, Chivu]. În Șarpele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bine") și s-a gândit cum să le binecuvânteze ("că mă damblagește, mă face, mă pocește, dacă mă vede acum și nu le zic de bine?") Văzându-le cum se jucau în poiană, "noaptea, pe lună", el le face următoarea urare: "Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși!" După răspunsul primit (" -Să-ți crească și țâie banii în pungă și mălaiu-n traistă", averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Și de traista - aia care mergeam eu cu ea, ai grijă de ea, că aia îmi făcea sporu' la mălai! Eu îți spun țâie, da' tu să nu le spui lor". Astfel, copilul s-a îmbogățit. Întâlnirea cu Sfintele și urarea pe care le-o face acestora îi aduc omului bogăția. Lazăr Șăineanu, în studiul consacrat ielelor arată că epitetele zânelor aeriene din limba română pornesc de la aceeași tendință eufemistă, manifestată la alte popoare. "Și aceasta în primul rând pentru numele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să aveți dumneavoastră și toată țara de la noi dreptate; ... jurându-se și legându-se cu numele marelui Dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după investitura în biserică, în timpul ritualului înscăunării, și în spațiul religios (biserica mare), și în cel laic (la palat sau la casele domnești); ele se referă la dubla natură a puterii supreme de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Protocol, sergentul major Voicu Răzvan și Sergentul Mihai Daniel, în ținuta de gală, au înălțat tricolorul românesc alături de drapelele celorlalte state N.A.T.O. La încheierea ceremoniei reprezentanții celor noi șapte state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au felicitat reciproc, primind urările de bun venit ale mai vechilor membri. România a dobândit, cu această ocazie, din punct de vedere juridic, statutul de membru al N.A.T.O. Ceremonia de arborare a drapelelor de stat la sediul Alianței de la de la Bruxelles a fost urmată
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Celui Veșnic, necredincioșii trebuie să se încline în fața gloriosului nostru sceptru”. Umilirea delegaților trebuia să simbolizeze inferioritatea puterii țărilor pe care le reprezentau. În epoca președintelui Theodore Roosevelt, toți diplomații erau primiți împreună pe 1 ianuarie pentru a-și prezenta urările. Președintele Taft a schimbat această procedură și a decis ca ambasadorii și miniștrii* să fie primiți separat. Când ministrul spaniol, care nu aflase de modificare, și-a făcut apariția pe 1 ianuarie la Casa Albă pentru recepția ambasadorilor, nu a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
am împlinit o vârstă. De exemplu, am putea lucra tot anul la un plan de manipulare în masă - i-am convinge pe toți cunoscuții că ziua noastră nu e pe 6, ci pe 7, și-apoi, când ne-ar trimite urările prea târziu, noi ne-am ofusca. Sau am putea mărturisi pur și simplu că nu ne place toată povestea asta festivă, că suntem mai cinici din fire și ne-am asuma liniștiți condiția de ne-simpatici, de broaște țestoase pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
negativă a celui căruia îi sînt adresate (interlocutorul). Actele de amenințare fiind, în esență, devalorizante pentru imaginea participantului la interacțiune, sînt contrabalansate de actele de valorizare. Întregul sistem al politeții se poate astfel construi în jurul noțiunii de "față": complimentele, mulțumirile, urările vor intra în categoria actelor valorizante, pe cînd ordinele, sfaturile, ofensele aparțin categoriei actelor de amenințare. Avînd în vedere importanța determinărilor sociale și culturale ale contextului în care se produc actele de limbaj respective (un compliment poate fi privit ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încheiat] cursul învățăturilor rînduite la această școală“, îndemnîndu-i să-și iubească „țara și limba strămoșească“ <footnote Vezi Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura „Cartea moldovenească“, Chișinău, 1991, p. 252. footnote> . Cu ocazia Unirii Principatelor, Alexandru Hajdău avea să trimită la București „urări de bine din partea României unite, patria-mamă“ <footnote Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 252. footnote> . Comportamentul său era dictat de conștiința că „sînt trup din același trup și os din aceleași oase din care sînteți plămădiți și voi și în vinele mele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
granițele etnice cu cele politice își va smulge triumful definitiv pe urma acestei încăierări“ <footnote După Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1971, p. 129 - 130. footnote> . Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
punct de vedere sufletesc. Nu fii tristă de această vremelnică despărțire căci aceasta are menirea de a cimenta și mai mult sfânta noastră legătură. Sunt nevoit să termin și nu aș putea să o fac decât cu cele mai calde urări de bine și de fericire pentru un viitor până la adânci bătrânețe, când dragostea noastră să fie tot tânără. Te dorește și te sărută cu toată căldura, al tău, Sandy. N.B. Am primit acum scrisoarea de la tine și m-a bucurat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-ți scriu aceste rânduri care să nu te facă a aștepta prea mult timp vești de la mine și în același timp această scrisoare să servească drept mesager din parte-mi pentru a putea transmite prinosul meu de gânduri bune și urările cele mai călduroase ce aș putea să ți le fac din toată căldura inimii mele pentru aniversarea nașterii tale. La aniversarea mea eram împreună. Acum suntem departe prin spațiul fizic și totuși aproape din punct de vedere sufletesc. Îți doresc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de pe extrasul de căsătorie? Răspunde-mi la toate acestea și la ceea ce inima îți va dicta. Te sărută cu tot dorul și cu toată dragostea, Sandy al tău pentru totdeauna. Sărutări de mâini doamnei Georgescu, dimpreună cu cele mai sincere urări de bine și fericire. Colegelor Căpătoiu și Butuceanu transmite-le aceleași urări de bine și fericire, cu prietenești îmbrățișări. Chiar de vei putea, te rog rămâi pe loc, lăsând întâlnirea pentru vacanță. Nu te supăra. 20 martie 1941 Țuțul meu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
inima îți va dicta. Te sărută cu tot dorul și cu toată dragostea, Sandy al tău pentru totdeauna. Sărutări de mâini doamnei Georgescu, dimpreună cu cele mai sincere urări de bine și fericire. Colegelor Căpătoiu și Butuceanu transmite-le aceleași urări de bine și fericire, cu prietenești îmbrățișări. Chiar de vei putea, te rog rămâi pe loc, lăsând întâlnirea pentru vacanță. Nu te supăra. 20 martie 1941 Țuțul meu drag, Am primit rândurile tale dragi și scumpe. Eu ce să-ți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
totdeauna. Mi-e tare dor de tine scumpa mea, dar n am ce face, cu toate că de la mine la Ploești nu e departe când iubești. Transmite cele cuvenite tuturor colegelor mari și mici, iar pentru colegele Marilena și Căpătoiu transmite-le urări de bine și fericire și că le sărut cu toată dragostea prietenească și camaraderească. Voi scrie și la Buzău când mă duc la probă pentru ca să anunțe croitorul. Iată-mă-s la sfârșitul hârtiei. Am furat puțin timp de la instrucție și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o mare rugăminte la d-ta. Prin cunoștințele și elevii pe care îi ai, încearcă, poate îmi poți procura cartea: Gh. Vrabie - Bârladul cultural. Am mare nevoie de ea. Achit integral costul care mi se va cere. Sănătate și toate urările de bine pentru familia D-tale. Cu toată dragostea, V. Apostoleanu Petru Todicescu, str. Canta nr. 1 (cartier Păcurari), Iași, O. P. 9. Ștefan Vancea, str. Decebal, bloc 8, sc. B, Et. I, apt. 6, Iași, cartier Nicolina, tel. 30588
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și să-ți trimită fiecare suma de bani cu care va trebui să contribuim, ca astfel să poți organiza în bune condiții această reuniune. Transmite-i lui Ionel și soției sale multă sănătate și sărutări de mâini din partea mea. Aceleași urări le adresez ție și soției tale. P.S.:De 7 ani mi-am schimbat scrisul deoarece scriu cu mâna stângă din cauză că la mâna dreaptă am „Crampa scriitorului”, o boală nervoasă, a cărei consecințe se văd. Sper ca înainte de reuniune să vin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dai o telegramă. Eu sosesc duminică dimineața cu rapidul Iași-București. Dragi salutări și la revedere. Prof. P. Todicescu, str. Canta 1, of. 9, Iași. Iași 29 XII 1972 Mulțumiri, și cu aceeași dragoste îți doresc d-tale și familiei toate urările de bine și mulți ani cu prilejul anului nou 1973. Prof. P. Todicescu, scria profesorul pe o felicitare încărcată de simbolurile Anului nou. Obilești-Tătăranu 4 martie 1972 Primită pe 6 martie 1972 Dragă coleg Alexandru (Șef de promoție) Am citit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Nu am cunoștință și nici nu am auzit decât de Loghin Constantin că ar fi la Tecuci. În speranța că vom reuși să ne revedem, vă rog să primiți din partea mea și a familiei mele cele mai calde îmbrățișări și urări de bine întregii familii, Colea Pireanu. Tg. Mureș, 1 iunie 1972 Stimată familie Mânăstireanu. Dragă Alecule, Azi 1 iunie întorcându-mă de la Luduș unde momentan fac naveta am avut să trăiesc din nou un moment emotiv citindu-ți scrisoarea scrisă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]