2,115 matches
-
pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi Carpenul (Carpinus betulus) din familia betulacee, arbore deasemenea uriaș ce ajunge la înălțimea de 28 de metri, având florile grupate în amenți, dispunând la rândul lui de un lemn dens, rezistent. bun de folosit în construcții și ca și fagul, înzestrat și el cu o mare putere calorică. Stejarul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îmi era familiar, pentru că, de fapt, nici nu era decât prelungirea celui din ținuturile de unde veneam. Uneori arborii din vecinătatea liniei își plecau crengile, ca și cum mi-ar fi făcut semne de înțelegere, iar dealurile, cu pădurile în spinare, ca niște uriași blânzi cu cojoacele întoarse, păreau că-mi surâd amical de departe. Din când în când, mă-ntorceam spre părintele meu și-i împărtășeam impresiile. S-ar părea, nu-i așa? că, în timp ce noi ne ducem la Iași, munții, copacii, casele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de fată) în care chestiunile legate de meseria de cineast sunt discutate subtil și discret. Iar faptul că până și aceste chestiuni sunt aduse în discuție printr-un gag este încă un lucru inteligent ! Așadar care să fie sursa comicului (uriaș, invers proporțional cu minimalismul mijloacelor) din acest film ? Pe scurt, aș spune că el provine din cumulul elementelor deja menționate totuși, cu o constantă definitorie : a vedea ceva mare ca pe ceva mic. Porumboiu însuși, ca artist, se află în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
am trezit când plecau. Ceea ce nu le-a împiedicat să mă caute iar azi după masă, tot pe plajă, când se scotea năvodul de pescuit. Slabă recoltă: plevușcă și mii de crabi pe care „poeții noștri“ îi striveau încântați sub uriașii lor... pantofi. M-am întors cu Doamna Negulescu, care are de câștigat când o cunoști mai bine, cu Piticu și cu Lisette. Piticu și Dna Negulescu pe nisipul umed de pe plajă, eu cu Lisette, pe drumul dintre vile. Am vorbit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
45/1948 II Duminică, 4 aprilie [1948] [...] Moy? Îți scriu ca și cum mi-aș înghiți repede lacrimile și gândurile înăbușite de respirația largă și sacadată a primăverii, definitiv instalată în țară; îți scriu și toți arborii aceștia, buchete de logodnă pentru uriași, mă emoțio nează fiindcă îi asociez cu tine. Tu, mereu tu, care te întorceai acasă la vremea asta cu brațe de crengi de arbuști, aducând de două ori primăvara în casa noastră. În vasele mici din fața fotografiilor tale sunt zambile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să fie asociați cu companii care se gândesc la binele societății. Avem deja promisiuni de a ni se face o asemenea fotografie, care să apară în presă, împreună cu câteva articole bine plasate. Iar efectul lor asupra profilului companiei va fi uriaș! — Și Michael de ce n-a văzut lucrurile în felul ăsta? — Pentru că nu m-a ascultat cu atenție. N-a făcut decât să mă toace la cap că „am stabili un precedent nefericit“. — Păi, poate că chiar așa e! Din câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
puțin, să... iau niște aer. În clipa în care pășesc în grădină, doi grădinari se uită la mine și mă salută, iar eu le zâmbesc cu efort. Mă simt complet paranoică. E ca și cum port cu mine un secret atât de uriaș, încât trebuie neapărat să-l spun cuiva, altfel am să nu explodez. Îl simt aproape palpabil și vizibil, ieșind din mine ca o excrescență a corpului meu sau plutind deasupra mea ca în bulele cu dialog din reviste. Mai am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Gata. S-a zis cu mine. Trebuia să fi rămas acolo, la Tiffany. — Rebecca, trebuie să vorbesc ceva cu tine, spune Elinor pe un ton glacial. Acum. E îmbrăcată cu un pardesiu lung negru și are ochelari de soare negri uriași. Arată exact ca un ofițer al Gestapoului. O, Doamne, probabil a aflat totul. Precis. A vorbit cu Robyn. Și cu Alicia. Și a venit aici ca să mă târască în fața comandantului nazist și să mă condamne la muncă silnică pe viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
elaborate doar câteva lucrări referitoare la modul În care se reflectă imaginea evreului În diverse creații mito-folclorice românești. În 1887 și, ulterior, În 1896, Lazăr Șăineanu a Încercat să refacă unele trăsături ale - să-l numesc - „evreului mitic” (Jidovul sau Uriașul), trăsături extrase din legendele mitice românești <endnote id="(1 și 46)"/>. Moses Schwarzfeld <endnote id="(80)"/> și În mai mică măsură Simeon Florea Marian <endnote id=" (2)"/> au cercetat - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - modul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și răspunsurile privind aceste subiecte - colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulă, Învățătorii și preoții de țară) - au fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian, câteva răspunsuri, provenite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu a creat „rasa galbenă” Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
supraviețuit obiceiul magic referitor la polaznic și la darul de bun augur oferit de un evreu. Privită din această perspectivă, situația reprezentată de pictor nu devine mai puțin comică, dar realitatea socio-culturală din spatele ei devine mai complexă. 7. Jidovii sau Uriașii Motive mitologice Cel mai important ciclu de legende populare românești referitoare la „jidovi” este cel care - În cadrul antropogenezei mitice - Îi prezintă ca fiind o specie preumană, o populație ratată de androizi giganți, care a fost nimicită prin potop. Noi, oamenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură de-a lui Dumnezeu”, ci o „fată de jidovi”, „sămânță de uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci o „fată de jidovi”, „sămânță de uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fi cea din 1887 a lui Lazăr Șăineanu. Acesta identifică „jidovii” nu numai cu „uriașii”, dar și cu „tătarii”, care - În tradiția populară - sunt o ipostază a „căpcăunilor”. Există, Într-adevăr, la nivel popular, unele confuzii Între „jidovi sau uriași”, pe de o parte, și „căpcăuni sau tătari”, pe de altă parte, dar acestea sunt rare și irelevante. Pornind de la o premisă greșită („jidov” = „tătar”), Șăineanu ajunge la o concluzie greșită și la o falsă explicație istoricistă. El crede că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre care Își amintește poporul sunt Titanii - adică Cronos și frații săi, zeii fenicieni - tot evrei și aceștia” <endnote id="(162, p. 209)"/>. În 1896, influențat de un studiu publicat În 1890 de bulgarul A.T. Iliiev („Tradițiile bulgărești despre Uriași, numiți Elini, Jidovi și Latini”), Lazăr Șăineanu Își modifică radical teoria. De data aceasta, el ajunge la concluzia că „orice neam antic și păgân [În cazul nostru, «jidovii»] e identificat de fantasia poporului cu uriași ai trecutului, cărora s’atribuie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
T. Iliiev („Tradițiile bulgărești despre Uriași, numiți Elini, Jidovi și Latini”), Lazăr Șăineanu Își modifică radical teoria. De data aceasta, el ajunge la concluzia că „orice neam antic și păgân [În cazul nostru, «jidovii»] e identificat de fantasia poporului cu uriași ai trecutului, cărora s’atribuie apoi originea tuturor monumentelor unei arhitecturi primitive” <endnote id="(46, pp. 210-215)"/>. Legende balcanice similare cu cele românești prezentate mai sus au ca eroi uriași nu numai jidovi (ca În Bulgaria și Serbia), dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca În Bulgaria și Serbia), dar și elini (ca În Grecia) sau latini <endnote id="(166, p. 46)"/>. Gheorghe Brătescu susține că termenul românesc „jidov” ar proveni de la un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală” a potopului, etnologul Romulus Vulcănescu avansează teoria autohtonistă și protocronistă conform căreia legendele diluviene cu „uriași” [= „jidovi”] din tradiția populară românească ar proveni dintr-un „substrat mai vechi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală” a potopului, etnologul Romulus Vulcănescu avansează teoria autohtonistă și protocronistă conform căreia legendele diluviene cu „uriași” [= „jidovi”] din tradiția populară românească ar proveni dintr-un „substrat mai vechi european sau indo-european al mitului, care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” <endnote id="(58)"/>. Sorgintea iudaică a unora dintre motivele mitice În discuție pare a fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” <endnote id="(58)"/>. Sorgintea iudaică a unora dintre motivele mitice În discuție pare a fi soluția cea mai simplă și totuși cel mai puțin creditată. Astfel s-ar explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a potopului lui Noe” <endnote id="(58)"/>. Sorgintea iudaică a unora dintre motivele mitice În discuție pare a fi soluția cea mai simplă și totuși cel mai puțin creditată. Astfel s-ar explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simplă și totuși cel mai puțin creditată. Astfel s-ar explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii de coți”) vorbesc atât textele canonice ale Vechiului Testament (Geneza 6, 4 ; Numerii 13, 32-33 ; Baruh 3, 26-28), cât și cele apocrife
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel mai puțin creditată. Astfel s-ar explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii de coți”) vorbesc atât textele canonice ale Vechiului Testament (Geneza 6, 4 ; Numerii 13, 32-33 ; Baruh 3, 26-28), cât și cele apocrife (Cartea lui Enoh
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]